Angajatorii despre studenţi

Publicat în Dilema Veche nr. 386 din 7 - 13 iulie 2011
Angajatorii despre studenţi jpeg

Pe 23 mai, în clădirea Rectoratului din cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti, am luat parte la conferinţa de lansare a proiectului susţinut de Ministerul Educaţiei – „De la teorie la practică prin Întreprinderea simulată“. Proiectul – cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 – este implementat de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în calitate de Beneficiar, în parteneriat cu Universitatea Politehnică Bucureşti, Universitatea Petrol şi Gaze din Ploieşti, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ din Iaşi, Universitatea Valahia din Tîrgovişte şi ÖSB Consulting Austria – Sucursala România.

Conferinţa i-a reunit pe studenţii participanţi, pe organizatori, dar şi pe reprezentanţii firmelor participante în acest proiect – reprezentanţi cărora le-am adresat cîteva întrebări despre pregătirea absolvenţilor de facultate, despre ce i-a făcut să participe la acest proiect şi despre aşteptările lor în urma acestui exerciţiu.

1. În cîteva cuvinte, firma pe care o reprezentaţi?
2. Cum aţi aflat de Întreprinderile simulate?
3. De ce aţi ales să participaţi la acest proiect?
4. Din punctul de vedere al angajatorului, cît sînt de pregătiţi tinerii absolvenţi de facultate?
5. Credeţi că acest proiect este mai avantajos decît un training?
6. Ca reprezentant al angajatorului, simţiţi că riscaţi ceva prin participarea la acest proiect?

Cristian LazĂr
Şef Departament Marketing – URBAN S.A.

1. URBAN S.A. activează în domeniul managementului integrat al deşeurilor, încă din 1995, timp în care a devenit unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţă. Experienţa acumulată, valorile promovate, dezvoltarea continuă şi calitatea serviciilor prestate au plasat compania în topul firmelor cu capital privat românesc. Investiţiile în parcul auto, infrastructură, resurse umane şi parteneriate pe termen lung, toate au contribuit la o continuă expansiune, compania devenind lider naţional în domeniul managementului integrat al deşeurilor.

2. Am fost invitaţi să participăm de către Universitatea Politehnică, prin domnul profesor Titel Paraschiv care este şi coordonator al proiectului. De asemenea, sîntem implicaţi în mai multe activităţi cu anumite facultăţi din cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti şi colaborăm foarte bine.

3. Firmele au posibilitatea să-şi autoevalueze procesele, să-şi testeze anumite decizii, să găsească printre studenţi viitori angajaţi şi să descopere noi oportunităţi, fără costuri şi riscuri prea mari. Ideile bune vin de obicei nu numai de la factorii de decizie, ci şi de la angajaţi sau, în cazul nostru, din partea membrilor echipei unei întreprinderi simulate.

4. În general, am avut experienţe bune cu studenţii angajaţi în practică sau pe perioadă nedeterminată. Politica noastră este aceea de a descoperi tineri talentaţi care vor să lucreze în domeniul nostru, un domeniu mai diferit, dar care implică aceleaşi reguli de bază ale managementului.

5. Cu siguranţă, experienţa cîştigată dintr-un astfel de proiect este foarte mare şi relevantă. Diferenţa este că într-o „întreprindere simulată“ eşti mult mai aproape de mediul de business decît într-un training. Astfel de proiecte sînt bazate pe practica efectivă, fără prea multă teorie, pregătindu-i efectiv pentru un viitor job.

6. Nu riscăm nimic din punctul nostru de vedere, participarea noastră fiind exclusiv voluntară. Avem aşteptări de la grupul de lucru la fel cum cred că au şi ei de la noi privind implicarea noastră. Ei vor avea parte de tot sprijinul nostru şi sîntem siguri că toată lumea va avea de cîştigat din acest proiect.

Mădălin BÎRLĂDEANU
managing partner, Liga Software

1. Sîntem o firmă de soft din Bucureşti, cu competenţe şi expertize în multiple domenii.

2. Colaborăm cu Universitatea Politehnică Bucureşti şi cu organizaţiile studenţeşti pe diverse proiecte care implică recrutarea studenţilor şi, mai ales, în ceea ce priveşte sprijinul de care au nevoie pentru integrarea pe piaţa muncii din domeniul IT, şi astfel am fost invitaţi să ne implicăm în proiectul „Întreprindere simulată“.

3. Decizia de a participa la proiectul „Întreprindere simulată“ a fost luată din două motive. În primul rînd, oamenii pe care i-am angajat nu sînt suficient de bine familiarizaţi cu noţiunile elementare de muncă într-o companie, chiar dacă sînt buni specialişti, şi acest proiect ne-ar putea ajuta şi pe noi să ne formăm staff-ul în acest sens. În al doilea rînd, ne-am implicat în proiect pentru că există posibilitatea de a găsi oameni buni, potenţiali angajaţi sau idei geniale, out of the box, din rîndul studenţilor.

4. Nu sînt foarte pregătiţi. De exemplu, în ceea ce îi priveşte pe programatori, absolvenţii facultăţilor de profil, aceştia vin cu noţiunile de bază din facultate, însă au deficienţe în a se integra într-o echipă sau în a lucra cu tehnologiile şi metodologiile folosite într-o companie. Nu se pune un accent foarte mare pe aspectul practic, în anii facultăţii, şi fiecare nou specialist angajat trebuie să treacă printr-o perioadă de acomodare de cîteva luni, ceea ce înseamnă o investiţie considerabilă din partea unui angajator.

5. Bineînţeles. În cadrul unui training studenţii nu învaţă decît aspecte teoretice sau concepte, care sînt bazate pe anumite studii de caz. În schimb, acest proiect, deşi se va desfăşura într-un mediu virtual, îi va ajuta pe studenţi să se familiarizeze cu toate aspectele activităţii unei companii, simulîndu-i activitatea într-un mediu lipsit de riscuri.

6. Riscăm să pierdem o resursă foarte importantă şi, mai ales, irecuperabilă: Timpul. Dar ne bucurăm că îi putem ajuta pe studenţi în obţinerea unor competenţe de bază pentru integrarea mai uşoară în cîmpul muncii, după absolvire.

Dr. ing. Ion Pirna,
director general INMA   

1. Misiunea Institutului este de a desfăşura activităţi de cercetare ştiinţifică (fundamentală şi aplicativă), de inovare în domeniul proceselor, tehnologiilor şi echipamentelor tehnice de mecanizare şi automatizare a lucrărilor din agricultură şi industria alimentară, în contextul armonizării întregii activităţi la politicile ANCS şi ale Uniunii Europene. 

2. Acest proiect are un an şi jumătate de publicitate, în primul rînd în Politehnică, la nivelul cercetării, la nivelul Autorităţii Naţionale de Cercetare Ştiinţifică. Evenimentul a mai fost cuplat şi cu o problematică a noastră: avînd experienţa acestor „incubatoare“ tehnologice şi de afaceri care presupun existenţa unor idei de afaceri, a capabilităţii tehnice, a apărut şi obligaţia unui suport, ideea să existe cineva capabil să sprijine toate acestea într-un proiect.

3. În ultimii ani, celor care terminau facultăţile de profil pe primele locuri, Institutul le oferă locuri de muncă şi suport. Cei care îşi găseau vocaţia rămîneau, cei care nu – nu. Dar noi avem datoria de a putea sprijini forţa de muncă calificată superior. Avem, deja, în mod legal, înfiinţat printr-o hotărîre de guvern, un „incubator“ de afaceri.

Ne-am dat seama că în acest fel putem aduce forţă de muncă calificată şi formată. Iar aceasta ar fi una dintre direcţiile noastre de acţiune.

Apoi, ne-am gîndit că întotdeauna, pentru cei tineri, un grup, un colectiv înseamnă şi creşterea vitezei de lucru şi de reacţie. Şi este vorba şi de eliminarea unor limite de risc, pentru că este cunoscut – tinerii miminalizează întotdeauna, în primă fază, riscul.

4. Deşi este un proiect de tipul win-win, riscul există. Şi nu trebuie să-l minimalizăm. Pe lîngă faptul că este afectat timpul de muncă al tutorelui, este afectat şi timpul unor activităţi gen vizite, demonstraţii etc. Căci noi, participînd la acest proiect, nu vrem doar să bifăm o activitate. Din cauza asta avem nevoie de tineri conştienţi de ceea ce trebuie să facă şi care doresc să participe în mod real. Mai apoi, bineînţeles că, învăţînd, vor sprijini indirect şi instituţia.

5. Vreau să ieşim din tiparele care spun că tinerii de azi nu sînt pregătiţi. Nu este adevărat. Oamenii sînt pregătiţi în primul rînd pentru că există noţiunile generale, elementele fundamentale. Problema angajatorului este alta: aceea că trebuie să intuiască acele persoane care să fie capabile, pe baza noţiunilor dobîndite în şcoală, să poată continua. Acesta e marele cîştig al unui angajator: să poată intui persoana care are o bază stabilă de cunoştinţe. Altfel nu facem decît să ne împotmolim la întrebarea care vizează experienţa. Ce experienţă aveţi? Iar de aici, intri în cercul vicios.

6. Cred că e mai mult şi trebuie să fie mai mult decît un training. Un training făcut la firmă înseamnă o pregătire pe o anumită specializare. Aici, într-o „întreprindere virtuală“, evident că posturile sînt mobile – azi lucrează la departamentul de marketing, mîine la cel de vînzări, poimîine la testare, logistică etc. În fond, prin acest program înveţi să deţii cît mai multe instrumente, pentru o desăvîrşire profesională.

Master franco român: Politica în Europa  jpeg
Master franco-român: Politica în Europa.
Facultatea de Ştiinţe Poiitice şi EHSS oferă anul acesta un program comun de master: Politica în Europa. State, frontiere şi societăţi.
"Soluţii pentru îmbunătăţirea sistemului de învăţămînt românesc jpeg
"Soluţii pentru îmbunătăţirea sistemului de învăţămînt românesc
Cum? Cine? Cînd? – au fost doar cîteva dintre întrebările la care au încercat să răspundă invitaţii conferinţei „Soluţii pentru îmbunătăţirea sistemului de învăţămînt românesc“, susţinută de Fundaţia „Dinu Patriciu“ pe data de 15 iunie, la Universitatea Bucureşti.
Investitori nonguvernamentali în educaţia din România jpeg
Investitori nonguvernamentali în educaţia din România
Trebuie să menţionez, de la bun început, faptul că nu mai întrezăream, în prima jumătate a acestui an, o a doua ediţie a Forumului Educaţiei din România, fiecare dintre iniţiatorii Forumului fiind prins într-o agendă personală destul de stufoasă.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Societatea civilă şi educaţia
Gala Premiilor în Educaţie este actualizată de la un an la altul, conform schimbărilor prin care trece sistemul educaţional românesc, dar valorile acesteia (transparenţa, sustenabilitatea, voluntariatul) se păstrează.
Reţeta "Educativa" jpeg
Reţeta "Educativa"
Lipsa aplicabilităţii cunoştinţelor este o problemă pe care o resimt în mod deosebit angajatorii. De aceea, din ce în ce mai mulţi români aleg universităţile de ştiinţe aplicate din Danemarca sau Olanda, pentru a-şi lua o diplomă, sistemele educaţionale din aceste ţări oferind un echilibru între partea teoretică şi cea practică.
Orizonturi deschise jpeg
Orizonturi deschise
Nu-mi place să arunc cu pietre nici în sistemul de educaţie românesc, nici în industria de publicitate. Dar există totuşi diferenţe. Pe scurt, să spunem că în perioada facultăţii am învăţat despre publicitate din seminarii şi conferinţe, iar la master le-am pus cap la cap.
Cinci luni pe frînghia Cordiliera Pacific jpeg
Cinci luni pe frînghia Cordiliera-Pacific
O călătorie în Chile e cu atît mai plină de suspans şi savoare cu cît se aşază mai aproape de zilele importante din an, sărbătorile religioase sau Ziua Naţională, care are loc pe 18 septembrie şi la care am avut şansa să particip, alături de cîţiva prieteni chilieni şi familiile lor.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Practica teoriei
Nu pot avea un punct de vedere referitor la ceea ce se întîmplă în general, dar cred că, în special în ceea ce priveşte studiile academice, unde teoria şi practica trebuie să meargă mînă în mînă, focus-ul cade, într-adevăr, mai mult pe partea teoretică, şi mai puţin pe deprinderi practice.
Un alt fel de forum jpeg
Un alt fel de forum
De obicei discuţiile despre educaţie se reaprind la început de an şcolar/universitar, în apropierea bac-ului, a admiterii şi, la răstimpuri, cînd au loc greve ale profesorilor sau schimbări legislative, după cum s-a întîmplat cu mult aşteptata Lege a Educaţiei.
Contestatari şi idealişti jpeg
Contestatari şi idealişti
Probabil cea mai mare dilemă a sistemului universitar european este şi rămîne, la ora actuală, sistemul Bologna. Contestat în alte ţări „bologneze“, cum este el perceput de către studenţii din România şi cum văd aceştia, în general, problemele sistemului de învăţămînt superior din ţara noastră, în raport cu aşteptările şi necesităţile lor?
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
"Acasă" e locul unde te poţi împlini
În ultimii ani tot mai mulţi elevi şi studenţi români aleg varianta studiului peste hotare. Mulţi pleacă imediat după terminarea liceului şi mulţi dintre cei care aleg o facultate din ţară decid mai apoi să urmeze cursurile de masterat şi doctorat în afara României.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Bologna şi formarea intelectualilor
A vorbi despre sistemul în care „m-am născut“ ca studentă şi a-l compara cu unul pe care nu l-am cunoscut prin experienţă directă nu este o sarcină uşoară. Nu este însă greu de presupus că o durată de studii redusă la trei ani nu poate însemna un progres pentru formarea intelectualilor.
Dreptul de a fi oneşti jpeg
Dreptul de a fi oneşti
Stau în faţa chioşcului de ziare din Copou şi rîd zgomotos de ultimul examen pe care l-au dat. Cei trei studenţi de pe bancă îşi laudă performanţele în ale copiatului şi-şi arată unul, altuia fiţuicile pe care le-au folosit, ridicîndu-le în aer, pe post de trofeu al sîrguinţei lor.
Şansa de a face lucrurile de la capăt jpeg
Şansa de a face lucrurile de la capăt
După părerea mea, este vorba despre un parcurs mai consistent decît cel pe care îl urmau absolvenţii pînă acum.
Un master, două mastere    şi mai multe întrebări jpeg
Un master, două mastere... şi mai multe întrebări
Cu mult înainte să bată prin universităţile româneşti tornadele reformei Bologna, acestea începuseră să îşi construiască programe de master; era prin 1994-1996, iar programele erau concepute într-o libertate care ne face, azi, nostalgici: elitiste, cu discipline de performanţă, durau cîte trei şi patru semestre, cu profesori străini prestigioşi pe care în sfîrşit îi vedeam predînd şi la noi, în carne şi oase, cu tăieturi interdisciplinare ameţitoare, astăzi, pentru oricine lucrează la pla
Educaţia noastră cea de toate reformele jpeg
Educaţia noastră cea de toate reformele
Sistemul educaţional din România este mereu prilej de discuţii pătimaşe. De la părinţii care-i blamează, în primul rînd, pe profesori pentru „educaţia slabă“ pe care o primesc copiii lor, la miniştrii (mulţi) care acuză mai tot timpul „moştenirile grele“ cu care au ei de-a face.
Matrioşka şi Bologna gif
Matrioşka şi Bologna
Implementarea sistemului Bologna în România îmi aminteşte, într-o anumită măsură, de jocul cu păpuşile Matrioşka, în care e imposibil să determini de la început intervalul real de timp de care ai nevoie pentru a ajunge la final. Bănuieşti că în interiorul primei piese mai există cîteva replici mai mult sau mai puţin similare, dar nu poţi niciodată ghici numărul exact de componente şi, implicit, nu poţi să ştii dacă piesa pe care o ai în mînă mai ascunde sau nu ceva.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
În România e promovată ignoranţa
Întrebarea trebuie privită din mai multe perspective. Din capul locului este necesar să detaşăm situaţia tînărului aflat la începutul carierei de profesor, pentru care nu există nici un fel de condiţii care să-l stimuleze spre un minim de emulaţie în desăvîrşirea acestei nobile misiuni. Chiar şi pentru cei înzestraţi de la natură cu harul indispensabil acestei profesii, cu acea capacitate rară de a dărui celor din jur, în defavoarea problemelor existenţei lor, situaţia actuală din România înăbuş
Studii autohtone după reţete bologneze jpeg
Studii autohtone după reţete bologneze
Student fiind, am făcut parte din generaţia care, la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, a inaugurat sistemul de studii universitare de 4 ani. Ne-am trezit, aşadar, două serii de absolvenţi, noi, cei cu 4 ani, şi colegii noştri mai mari, care finalizau un ciclu de studii de 5 ani. Era anul 1996.
Italia via România jpeg
Italia via România
Despre cum este să fii student român în străinătate pot spune, cel puţin din punctul meu de vedere, cît şi în funcţie de ţările în care am studiat, Italia şi Spania, că nu se pune accent pe naţionalitatea studentului, de unde provine el, ci pur şi simplu eşti tratat ca oricare alt student italian, sau spaniol. Este greu să fii student într-o ţară străină, cu o mentalitate şi o deschidere mult mai avansate. Primul impact cu originile locului, cu oamenii, concepţiile diferite faţă de ţara din care
Pregătiţi sau nu pentru sistemul Bologna png
Pregătiţi sau nu pentru sistemul Bologna
De cele mai multe ori, am impresia acută a unei sincronizări occidentale „derutante“ ce cunoaşte o aplicabilitate „întortocheată“. Între „avem şi noi legi şi sisteme europene“ şi „asta avem/sîntem, cu asta defilăm!“, distanţa e colosală sau, metaforic vorbind, e aşa de mare ca în basme, unde împărăţiile celor doi fraţi împăraţi se află fiecare la celălalt capăt de lume. E drept, avem un sistem de învăţămînt modern format din: studii superioare à la Bologna, burse Socrates, Erasmus... şi mai ce?!
Curajul de a vedea lucrurile pozitiv jpeg
Curajul de a vedea lucrurile pozitiv
Povestea studiilor mele în România a început de fapt în Republica Moldova, în anii de liceu (1999-2002). Despre calitatea studiilor din România ni se vorbea nu doar la şcoală, ci şi acasă, la biserică, la căminul cultural sau la şezătorile din sat: toate babele ziceau că „fiul/fiica lui cutare este foarte deştept/deşteaptă că învaţă în România“. De aici veneau nu doar mîndria celor care învăţau în România, ci şi creşterea statutului social şi importanţa părinţilor şi rudelor în sat…
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Este masteratul studiu post universitar?
Procesul Bologna, numit după Declaraţia cu acelaşi nume, începe însă cu un an înainte de aceasta, prin semnarea Declaraţiei de la Sorbona de către miniştrii responsabili pentru învăţămîntul superior din Franţa, Italia, Marea Britanie şi Germania, care vizau armonizarea arhitecturii sistemului european al învăţămîntului superior.
Joaca de a cercul vicios jpeg
Joaca de-a cercul vicios
Învăţămîntul românesc. Nici nu ştiu de unde să încep. Mult-încercatul şi veşnic oropsitul învăţămînt, despre care se vorbeşte mult, dar se înfăptuieşte puţin.

Adevarul.ro

tren cersetori pitesti foto primaria pitesti jpg
Tren cu 90 de cerșetori oprit de polițiști la Pitești. Jumătate dintre ei primesc ajutoare sociale
O amplă acțiune a polițiștilor împotriva unei rețele de cerșetorie a avut loc sâmbătă, 1 octombrie, la Gara Sud Pitești. Cerșetorii veneau constant la Pitești și își făceau veacul în centrul orașului și pe lângă mai multe biserici.
Relaţia dintre Rusia şi Germania FOTO SHUTTERSTOCK
Germania „este în război” cu Vladimir Putin, consideră ministrul german al Sănătății
Ministrul sănătăţii din Germania, Karl Lauterbach, s-a abătut de la linia guvernului condus de cancelarul Olaf Scholz şi a apreciat că ţara sa ''este în război" cu preşedintele rus Vladimir Putin, respingând cu aceste cuvinte o propunere privind acordarea de garanţii Rusiei potrivit cărora Ucraina.
Nord Stream FOTO Shutterstock jpg
Germania, anchetă comună cu Danemarca și Suedia privind situația de urgență de la Nord Stream
Ministrul german de interne, Nancy Feser, a remarcat că toate dovezile vorbesc în favoarea sabotajului asupra conductelor de gaz.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.