Italia via România

Ramona NICULESCU
26 septembrie 2010
Italia via România jpeg

Despre cum este să fii student român în străinătate pot spune, cel puţin din punctul meu de vedere, cît şi în funcţie de ţările în care am studiat, Italia şi Spania, că nu se pune accent pe naţionalitatea studentului, de unde provine el, ci pur şi simplu eşti tratat ca oricare alt student italian, sau spaniol. Este greu să fii student într-o ţară străină, cu o mentalitate şi o deschidere mult mai avansate. Primul impact cu originile locului, cu oamenii, concepţiile diferite faţă de ţara din care provii, îţi dă, pe moment, o stare de panică, însă, uşor-uşor, în timp, te obişnuieşti cu noul stil de viaţă. Sînt tineri care se acomodează şi se integrează mai repede în ţările alese, însă sînt şi tineri care se integrează foarte greu. 

Cît despre domeniul ales de mine, nu este unul uşor, ci foarte complex şi tocmai de aceea sînt puţine ţări care oferă o astfel de specializare şi care pun foarte mult accent pe drepturile minorilor. Toţi avem un vis de împlinit, sau majoritatea tinerilor ştim ceea ce dorim să devenim şi să profesăm în viitor, tocmai de aceea şi eu am un astfel de vis, o astfel de dorinţă, în primă instanţă de a mă specializa în acest domeniu şi ulterior de a deveni în viitor un judecător specializat în drepturile minorilor. Avem mare nevoie de aşa ceva şi de oameni pregătiţi, specializaţi în acest sector, care să poată să asigure un proces corect şi echitabil cînd este vorba de minori. Decizia de-a mă specializa în Italia a fost hotărîtoare în evoluţia şi educaţia mea, astfel, pe de o parte, putînd învăţa multe lucruri noi, iar pe de altă parte, am putut efectua un stagiu practic în cadrul unui tribunal de minori din Roma în vederea pregătirii şi specializării ca judecător al copiilor. Mi-am dorit foarte mult să mă specializez acolo, cu gîndul că mă voi reîntoarce în România după terminarea studiilor, din dorinţa de a profesa această meserie pe meleagurile natale, indiferent de greutăţile pe care le pot întîmpina, deoarece cred că ţara noastră are nevoie de astfel de tineri care doresc să schimbe ceva în societatea noastră şi care vin cu o experienţă şi pregătire din afară. 

Astfel, iată-mă în România unde lucrez deja într-un domeniu în strînsă legătură cu teza mea de doctorat pe care va trebui s-o susţin în decembrie viitor, fiind momentan în al doilea an de doctorat. Este foarte greu să lucrezi şi să te ocupi de doctorat în acelaşi timp, avînd în vedere că totuşi doctoratul îl fac în Italia şi trebuie să mă prezint la seminariile obligatorii şi să-mi continui cercetarea în anumite ţări, însă încerc din răsputeri să reuşesc, chiar dacă sacrificiile nu s-au terminat, şi situaţia materială, costurile deplasărilor rămîn o problemă. Referitor la sistemul Bologna pot spune că eu personal sînt de acord cu el, însă îmi dau seama că în România, din punct de vedere practic, mai durează destul de mult pentru a fi implementat întru totul. Teoretic nu pare foarte complex, mai degrabă vine cu o mulţime de schimbări pozitive, însă cred că va trece ceva timp pînă cînd studenţii români vor beneficia în totalitate de acest sistem. Cred că România a format şi formează în continuare oameni de elită. Să nu uităm că majoritatea tinerilor şi persoanelor importante din rîndul societăţii noastre au absolvit în sistemul educaţional din România. Este adevărat că o parte dintre aceştia au plecat la specializări în alte ţări, din dorinţa de a învăţa lucruri noi, de a se perfecţiona şi, bineînţeles, de a reveni în ţara de origine cu noutăţi, idei, strategii etc. Dar şi cei care rămîn în ţară continuă să se specializeze şi să se perfecţioneze. Este adevărat că celelalte ţări oferă mult mai multe oportunităţi în ceea ce priveşte studiul, sistemul educaţional; studenţii au de unde să aleagă şi participă la foarte multe conferinţe, stagii ce duc la formarea lor ca adevăraţi profesionişti. Însă nu toată lumea îşi poate permite să studieze în străinătate, avînd în vedere costurile ridicate pentru a te întreţine. Mai mult, tinerii sînt puţin informaţi despre oportunităţile din ţările respective, mai ales de cum se poate obţine o bursă în acea ţară, ceea ce face ca mulţi să renunţe la dorinţa de a studia afară. 

Majoritatea celor care studiază în străinătate sînt fie cei care stau cu părinţii acolo, sau care au deja părinţii la muncă de mult timp acolo, fie au părinţi în România care le dau o mînă de ajutor din punct de vedere financiar, sau sînt pe cont propriu şi au obţinut vreo bursă de studiu acolo sau lucrează concomitent pentru a-şi acoperi cheltuielile. De multe ori, în aceste ţări, tinerii foarte buni sînt stimulaţi încă după terminarea studiilor cu multe posibilităţi, cu diferite oferte pe piaţa muncii, cu un salariu destul de bun în comparaţie cu salariul din România şi, astfel, de foarte multe ori, mulţi dintre ei sînt tentaţi să rămînă şi să-şi formeze un viitor acolo. Sînt convinsă că pentru mulţi dintre cei care decid să rămînă acolo dorul de ţară, de familie, de meleagurile natale este mereu prezent în suflet şi, cu siguranţă, le este foarte greu să treacă peste această barieră. De aceea cred că ţara noastră trebuie să investească mai mult în tineri, în copii, pentru că ei sînt viitorul nostru, continuitatea generaţiei noastre. 

Şi, mai mult, trebuie să li se acorde tinerilor acel sprijin, acea încredere pentru a putea ocupa diferite posturi, potrivit pregătirii lor în funcţiile statului. Tot ce este tînăr poate revigora şi împrospăta situaţia sistemului românesc, a ţării noastre. 

Premiul obţinut din partea Fundaţiei „Dinu Patriciu“ a reprezentat foarte mult pentru mine, şi anume acea recunoaştere a tot ceea ce am întreprins pînă în acel moment prin studiu, ani de muncă, de sacrificii, departe de casă, de familie şi de cei dragi. Acea satisfacţie de reuşită a tot ceea ce realizasem pînă în acel moment. Dealtfel, premiul mi-a fost de mare ajutor în terminarea cercetării la Madrid.  

Ramona Niculescu studiază Dreptul şi a primit premiul III acordat de către Fundaţia „Dinu Patriciu“ pentru „Studentul Anului“, în 2009.

Master franco român: Politica în Europa  jpeg
Master franco-român: Politica în Europa.
Facultatea de Ştiinţe Poiitice şi EHSS oferă anul acesta un program comun de master: Politica în Europa. State, frontiere şi societăţi.
Angajatorii despre studenţi jpeg
Angajatorii despre studenţi
Pe 23 mai, în clădirea Rectoratului din cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti, am luat parte la conferinţa de lansare a proiectului susţinut de Ministerul Educaţiei – „De la teorie la practică prin Întreprinderea simulată“.
"Soluţii pentru îmbunătăţirea sistemului de învăţămînt românesc jpeg
"Soluţii pentru îmbunătăţirea sistemului de învăţămînt românesc
Cum? Cine? Cînd? – au fost doar cîteva dintre întrebările la care au încercat să răspundă invitaţii conferinţei „Soluţii pentru îmbunătăţirea sistemului de învăţămînt românesc“, susţinută de Fundaţia „Dinu Patriciu“ pe data de 15 iunie, la Universitatea Bucureşti.
Investitori nonguvernamentali în educaţia din România jpeg
Investitori nonguvernamentali în educaţia din România
Trebuie să menţionez, de la bun început, faptul că nu mai întrezăream, în prima jumătate a acestui an, o a doua ediţie a Forumului Educaţiei din România, fiecare dintre iniţiatorii Forumului fiind prins într-o agendă personală destul de stufoasă.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Societatea civilă şi educaţia
Gala Premiilor în Educaţie este actualizată de la un an la altul, conform schimbărilor prin care trece sistemul educaţional românesc, dar valorile acesteia (transparenţa, sustenabilitatea, voluntariatul) se păstrează.
Reţeta "Educativa" jpeg
Reţeta "Educativa"
Lipsa aplicabilităţii cunoştinţelor este o problemă pe care o resimt în mod deosebit angajatorii. De aceea, din ce în ce mai mulţi români aleg universităţile de ştiinţe aplicate din Danemarca sau Olanda, pentru a-şi lua o diplomă, sistemele educaţionale din aceste ţări oferind un echilibru între partea teoretică şi cea practică.
Orizonturi deschise jpeg
Orizonturi deschise
Nu-mi place să arunc cu pietre nici în sistemul de educaţie românesc, nici în industria de publicitate. Dar există totuşi diferenţe. Pe scurt, să spunem că în perioada facultăţii am învăţat despre publicitate din seminarii şi conferinţe, iar la master le-am pus cap la cap.
Cinci luni pe frînghia Cordiliera Pacific jpeg
Cinci luni pe frînghia Cordiliera-Pacific
O călătorie în Chile e cu atît mai plină de suspans şi savoare cu cît se aşază mai aproape de zilele importante din an, sărbătorile religioase sau Ziua Naţională, care are loc pe 18 septembrie şi la care am avut şansa să particip, alături de cîţiva prieteni chilieni şi familiile lor.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Practica teoriei
Nu pot avea un punct de vedere referitor la ceea ce se întîmplă în general, dar cred că, în special în ceea ce priveşte studiile academice, unde teoria şi practica trebuie să meargă mînă în mînă, focus-ul cade, într-adevăr, mai mult pe partea teoretică, şi mai puţin pe deprinderi practice.
Un alt fel de forum jpeg
Un alt fel de forum
De obicei discuţiile despre educaţie se reaprind la început de an şcolar/universitar, în apropierea bac-ului, a admiterii şi, la răstimpuri, cînd au loc greve ale profesorilor sau schimbări legislative, după cum s-a întîmplat cu mult aşteptata Lege a Educaţiei.
Contestatari şi idealişti jpeg
Contestatari şi idealişti
Probabil cea mai mare dilemă a sistemului universitar european este şi rămîne, la ora actuală, sistemul Bologna. Contestat în alte ţări „bologneze“, cum este el perceput de către studenţii din România şi cum văd aceştia, în general, problemele sistemului de învăţămînt superior din ţara noastră, în raport cu aşteptările şi necesităţile lor?
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
"Acasă" e locul unde te poţi împlini
În ultimii ani tot mai mulţi elevi şi studenţi români aleg varianta studiului peste hotare. Mulţi pleacă imediat după terminarea liceului şi mulţi dintre cei care aleg o facultate din ţară decid mai apoi să urmeze cursurile de masterat şi doctorat în afara României.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Bologna şi formarea intelectualilor
A vorbi despre sistemul în care „m-am născut“ ca studentă şi a-l compara cu unul pe care nu l-am cunoscut prin experienţă directă nu este o sarcină uşoară. Nu este însă greu de presupus că o durată de studii redusă la trei ani nu poate însemna un progres pentru formarea intelectualilor.
Dreptul de a fi oneşti jpeg
Dreptul de a fi oneşti
Stau în faţa chioşcului de ziare din Copou şi rîd zgomotos de ultimul examen pe care l-au dat. Cei trei studenţi de pe bancă îşi laudă performanţele în ale copiatului şi-şi arată unul, altuia fiţuicile pe care le-au folosit, ridicîndu-le în aer, pe post de trofeu al sîrguinţei lor.
Şansa de a face lucrurile de la capăt jpeg
Şansa de a face lucrurile de la capăt
După părerea mea, este vorba despre un parcurs mai consistent decît cel pe care îl urmau absolvenţii pînă acum.
Un master, două mastere    şi mai multe întrebări jpeg
Un master, două mastere... şi mai multe întrebări
Cu mult înainte să bată prin universităţile româneşti tornadele reformei Bologna, acestea începuseră să îşi construiască programe de master; era prin 1994-1996, iar programele erau concepute într-o libertate care ne face, azi, nostalgici: elitiste, cu discipline de performanţă, durau cîte trei şi patru semestre, cu profesori străini prestigioşi pe care în sfîrşit îi vedeam predînd şi la noi, în carne şi oase, cu tăieturi interdisciplinare ameţitoare, astăzi, pentru oricine lucrează la pla
Educaţia noastră cea de toate reformele jpeg
Educaţia noastră cea de toate reformele
Sistemul educaţional din România este mereu prilej de discuţii pătimaşe. De la părinţii care-i blamează, în primul rînd, pe profesori pentru „educaţia slabă“ pe care o primesc copiii lor, la miniştrii (mulţi) care acuză mai tot timpul „moştenirile grele“ cu care au ei de-a face.
Matrioşka şi Bologna gif
Matrioşka şi Bologna
Implementarea sistemului Bologna în România îmi aminteşte, într-o anumită măsură, de jocul cu păpuşile Matrioşka, în care e imposibil să determini de la început intervalul real de timp de care ai nevoie pentru a ajunge la final. Bănuieşti că în interiorul primei piese mai există cîteva replici mai mult sau mai puţin similare, dar nu poţi niciodată ghici numărul exact de componente şi, implicit, nu poţi să ştii dacă piesa pe care o ai în mînă mai ascunde sau nu ceva.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
În România e promovată ignoranţa
Întrebarea trebuie privită din mai multe perspective. Din capul locului este necesar să detaşăm situaţia tînărului aflat la începutul carierei de profesor, pentru care nu există nici un fel de condiţii care să-l stimuleze spre un minim de emulaţie în desăvîrşirea acestei nobile misiuni. Chiar şi pentru cei înzestraţi de la natură cu harul indispensabil acestei profesii, cu acea capacitate rară de a dărui celor din jur, în defavoarea problemelor existenţei lor, situaţia actuală din România înăbuş
Studii autohtone după reţete bologneze jpeg
Studii autohtone după reţete bologneze
Student fiind, am făcut parte din generaţia care, la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, a inaugurat sistemul de studii universitare de 4 ani. Ne-am trezit, aşadar, două serii de absolvenţi, noi, cei cu 4 ani, şi colegii noştri mai mari, care finalizau un ciclu de studii de 5 ani. Era anul 1996.
Pregătiţi sau nu pentru sistemul Bologna png
Pregătiţi sau nu pentru sistemul Bologna
De cele mai multe ori, am impresia acută a unei sincronizări occidentale „derutante“ ce cunoaşte o aplicabilitate „întortocheată“. Între „avem şi noi legi şi sisteme europene“ şi „asta avem/sîntem, cu asta defilăm!“, distanţa e colosală sau, metaforic vorbind, e aşa de mare ca în basme, unde împărăţiile celor doi fraţi împăraţi se află fiecare la celălalt capăt de lume. E drept, avem un sistem de învăţămînt modern format din: studii superioare à la Bologna, burse Socrates, Erasmus... şi mai ce?!
Curajul de a vedea lucrurile pozitiv jpeg
Curajul de a vedea lucrurile pozitiv
Povestea studiilor mele în România a început de fapt în Republica Moldova, în anii de liceu (1999-2002). Despre calitatea studiilor din România ni se vorbea nu doar la şcoală, ci şi acasă, la biserică, la căminul cultural sau la şezătorile din sat: toate babele ziceau că „fiul/fiica lui cutare este foarte deştept/deşteaptă că învaţă în România“. De aici veneau nu doar mîndria celor care învăţau în România, ci şi creşterea statutului social şi importanţa părinţilor şi rudelor în sat…
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Este masteratul studiu post universitar?
Procesul Bologna, numit după Declaraţia cu acelaşi nume, începe însă cu un an înainte de aceasta, prin semnarea Declaraţiei de la Sorbona de către miniştrii responsabili pentru învăţămîntul superior din Franţa, Italia, Marea Britanie şi Germania, care vizau armonizarea arhitecturii sistemului european al învăţămîntului superior.
Joaca de a cercul vicios jpeg
Joaca de-a cercul vicios
Învăţămîntul românesc. Nici nu ştiu de unde să încep. Mult-încercatul şi veşnic oropsitul învăţămînt, despre care se vorbeşte mult, dar se înfăptuieşte puţin.

Adevarul.ro

Soldat ucrainean pe un tanc rusesc abandonat in Harkov FOTO Profimedia
Ucrainenii sunt pe cale să cucerească Lîman. Panică în rândul bloggerilor militari ruși
Mai mulți bloggeri și corespondenți militari ruși au afirmat că trupele ucrainene au avansat la vest, nord și nord-est de Lîman și lucrează pentru a finaliza învăluirea trupelor rusești din Lîman și de-a lungul malului nordic al râului Siverskyi Donets din această zonă.
Dr. Marian Gașpar FOTO arhivă
Petiție pentru eliberarea chirurgului acuzat de luare de mită: „Lăsați-l să salveze vieți în continuare!”
Peste o mie de persoane au semnat, în mai puțin de 24 de ore, o petiție online pentru eliberarea chirurgului timișorean Marian Gașpar, arestat preventiv pentru luare de mită.
pod giurgiu ruse
La Giurgiu-Ruse se va trece și cu bacul
Guvernul a aprobat, joi, Acordul cu Republica Bulgaria privind deschiderea la frontiera de stat româno-bulgară a punctului internaţional de trecere a frontierei Giurgiu Ruse în regim de bac.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.