⬆

Practica teoriei

Publicat în Dilema Veche nr. 386 din 7 - 13 iulie 2011

Dilema veche la Timpul prezent Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

- interviu cu Michael POLL, expert extern în proiectul "Întreprinderea simulată" -

Credeţi că lumea academică de azi se concentrează mai mult pe teorie, şi mai puţin pe practică?

Nu pot avea un punct de vedere referitor la ceea ce se întîmplă în general, dar cred că, în special în ceea ce priveşte studiile academice, unde teoria şi practica trebuie să meargă mînă în mînă, focus-ul cade, într-adevăr, mai mult pe partea teoretică, şi mai puţin pe deprinderi practice. Nu poţi învăţa să joci tenis din cărţi, nu poţi învăţa limbi străine fără să ai parte de practică, nu poţi învăţa să pui pe picioare o afacere sau să înfiinţezi o companie, axîndu-te doar pe teorie.

Cînd a apărut conceptul de „întreprindere simulată“ şi... de ce?

Ideea a apărut în Austria. Acum este o poveste de succes peste tot în lume. Fie că i se spune „firmă de practică“, „firmă de training“, „întreprindere simulată“, „birou de întreprindere de training“, „afacere virtuală“, „întreprindere educaţională“, Austria a jucat întotdeauna un rol-cheie în aceste spaţii educaţionale. Vorbim de un model „apropiat de viaţa reală a domeniului economic“, un element practic al educaţiei, în special cînd vine vorba de educaţia de afaceri.

Originea conceptului poate fi depistată în Austria secolului al XVII-lea. În aşa-numitul „Musterkontor“, sau „model de birou“, înfiinţat în colegiile comerciale în zilele monarhiei austro-ungare, care era mai mult decît un simplu experiment. Bineînţeles, astăzi „look“-ul s-a schimbat: de la manşete, gulere scrobite, călimări şi pupitre de scris, la blue-jeans, monitoare şi reţele de computere. Dar ideea a rămas în cea mai mare parte neschimbată: reducerea riscurilor antreprenoriale, prin punerea la dispoziţie viitorilor oameni de afaceri a unui training real.

În urmă cu aproximativ 15 ani, metoda a fost redescoperită, refolosită pentru o mai bună pregătire a studenţilor spre a accesa spaţiului afacerilor, şi a fost introdusă ca metodă de instruire obligatorie în curriculum-ul şcolilor cu profil business. În zilele noastre, firmele de training, sub orice formă de şcoală vocaţională ar fi, sînt integrate sub diverse forme, pentru că modelul firmei de training permite atît realizarea unui exerciţiu de economie reală cu diferite grade de complexitate, cît şi reproducerea sa şi transparentizarea sa pentru o mai bună învăţare.

La nivel universitar, „Întreprinderi simulate“ există în Graz şi Linz, iar în Viena, formatorii care vor preda sînt educaţi de către Dr. Krauskopf.

De ce „întreprindere simulată“, şi nu o diplomă, un masterat universitar?

Universitatea = teorie, Întreprinderea simulată = practică. Dar nu se pune problema uneia sau alteia, sînt două lucruri care se completează reciproc. În universitate acumulezi partea teoretică, pe care, mai apoi, prin „Întreprinderea simulată“ înveţi cum s-o pui în practică.

Este vorba de un proiect care se adresează exclusiv facultăţilor cu profil tehnic?

Aş spune că „Întreprinderile simulate“ sînt un instrument bun şi o bună metodă pentru facultăţile tehnice, business, facultăţi de artă, în general pentru aproape toate facultăţile, pentru pregătirea studenţilor pentru mediul de afaceri, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial.

Dar, pentru început, ca proiect-pilot, am început cu universităţile tehnice din Bucureşti, Ploieşti, Iaşi şi Tîrgovişte.

În ce alte ţări aţi mai dezvoltat acest proiect?

Vorbind în general, găsiţi proiectul „Întreprinderea simulată“ în toată lumea, sub forme diverse. Din Statele Unite, în China, Elveţia sau Australia. Dar vorbim şi de diferenţa de nivel.

Tradiţia firmelor de training există în România, mă refer aici la firmele de exerciţiu, implementate la nivel gimnazial. „Întreprinderea simulată“ am implementat-o acum la nivel de universitate.

Cum aţi interacţionat cu studenţii români?

Am interacţionat în cîteva rînduri. Studenţii îmi par foarte motivaţi în ceea ce priveşte acest proiect.

a consemnat Stela GIURGEANU

Master franco-român: Politica în Europa.

Facultatea de Ştiinţe Poiitice şi EHSS oferă anul acesta un program comun de master: Politica în Europa. State, frontiere şi societăţi.

Angajatorii despre studenţi

Pe 23 mai, în clădirea Rectoratului din cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti, am luat parte la conferinţa de lansare a proiectului susţinut de Ministerul Educaţiei – „De la teorie la practică prin Întreprinderea simulată“.

"Soluţii pentru îmbunătăţirea sistemului de învăţămînt românesc

Cum? Cine? Cînd? – au fost doar cîteva dintre întrebările la care au încercat să răspundă invitaţii conferinţei „Soluţii pentru îmbunătăţirea sistemului de învăţămînt românesc“, susţinută de Fundaţia „Dinu Patriciu“ pe data de 15 iunie, la Universitatea Bucureşti.

Investitori nonguvernamentali în educaţia din România

Trebuie să menţionez, de la bun început, faptul că nu mai întrezăream, în prima jumătate a acestui an, o a doua ediţie a Forumului Educaţiei din România, fiecare dintre iniţiatorii Forumului fiind prins într-o agendă personală destul de stufoasă.

Societatea civilă şi educaţia

Gala Premiilor în Educaţie este actualizată de la un an la altul, conform schimbărilor prin care trece sistemul educaţional românesc, dar valorile acesteia (transparenţa, sustenabilitatea, voluntariatul) se păstrează.

Reţeta "Educativa"

Lipsa aplicabilităţii cunoştinţelor este o problemă pe care o resimt în mod deosebit angajatorii. De aceea, din ce în ce mai mulţi români aleg universităţile de ştiinţe aplicate din Danemarca sau Olanda, pentru a-şi lua o diplomă, sistemele educaţionale din aceste ţări oferind un echilibru între partea teoretică şi cea practică.

Orizonturi deschise

Nu-mi place să arunc cu pietre nici în sistemul de educaţie românesc, nici în industria de publicitate. Dar există totuşi diferenţe. Pe scurt, să spunem că în perioada facultăţii am învăţat despre publicitate din seminarii şi conferinţe, iar la master le-am pus cap la cap.

Cinci luni pe frînghia Cordiliera-Pacific

O călătorie în Chile e cu atît mai plină de suspans şi savoare cu cît se aşază mai aproape de zilele importante din an, sărbătorile religioase sau Ziua Naţională, care are loc pe 18 septembrie şi la care am avut şansa să particip, alături de cîţiva prieteni chilieni şi familiile lor.

Luminiţa-Anda MANDACHE

Un alt fel de forum

De obicei discuţiile despre educaţie se reaprind la început de an şcolar/universitar, în apropierea bac-ului, a admiterii şi, la răstimpuri, cînd au loc greve ale profesorilor sau schimbări legislative, după cum s-a întîmplat cu mult aşteptata Lege a Educaţiei.

Contestatari şi idealişti

Probabil cea mai mare dilemă a sistemului universitar european este şi rămîne, la ora actuală, sistemul Bologna. Contestat în alte ţări „bologneze“, cum este el perceput de către studenţii din România şi cum văd aceştia, în general, problemele sistemului de învăţămînt superior din ţara noastră, în raport cu aşteptările şi necesităţile lor?

"Acasă" e locul unde te poţi împlini

În ultimii ani tot mai mulţi elevi şi studenţi români aleg varianta studiului peste hotare. Mulţi pleacă imediat după terminarea liceului şi mulţi dintre cei care aleg o facultate din ţară decid mai apoi să urmeze cursurile de masterat şi doctorat în afara României.

Bologna şi formarea intelectualilor

A vorbi despre sistemul în care „m-am născut“ ca studentă şi a-l compara cu unul pe care nu l-am cunoscut prin experienţă directă nu este o sarcină uşoară. Nu este însă greu de presupus că o durată de studii redusă la trei ani nu poate însemna un progres pentru formarea intelectualilor.

Dreptul de a fi oneşti

Stau în faţa chioşcului de ziare din Copou şi rîd zgomotos de ultimul examen pe care l-au dat. Cei trei studenţi de pe bancă îşi laudă performanţele în ale copiatului şi-şi arată unul, altuia fiţuicile pe care le-au folosit, ridicîndu-le în aer, pe post de trofeu al sîrguinţei lor.

Şansa de a face lucrurile de la capăt

După părerea mea, este vorba despre un parcurs mai consistent decît cel pe care îl urmau absolvenţii pînă acum.

Un master, două mastere... şi mai multe întrebări

Cu mult înainte să bată prin universităţile româneşti tornadele reformei Bologna, acestea începuseră să îşi construiască programe de master; era prin 1994-1996, iar programele erau concepute într-o libertate care ne face, azi, nostalgici: elitiste, cu discipline de performanţă, durau cîte trei şi patru semestre, cu profesori străini prestigioşi pe care în sfîrşit îi vedeam predînd şi la noi, în carne şi oase, cu tăieturi interdisciplinare ameţitoare, astăzi, pentru oricine lucrează la pla

Ioana BOT

Educaţia noastră cea de toate reformele

Sistemul educaţional din România este mereu prilej de discuţii pătimaşe. De la părinţii care-i blamează, în primul rînd, pe profesori pentru „educaţia slabă“ pe care o primesc copiii lor, la miniştrii (mulţi) care acuză mai tot timpul „moştenirile grele“ cu care au ei de-a face.

Stela GIURGEANU

Matrioşka şi Bologna

Implementarea sistemului Bologna în România îmi aminteşte, într-o anumită măsură, de jocul cu păpuşile Matrioşka, în care e imposibil să determini de la început intervalul real de timp de care ai nevoie pentru a ajunge la final. Bănuieşti că în interiorul primei piese mai există cîteva replici mai mult sau mai puţin similare, dar nu poţi niciodată ghici numărul exact de componente şi, implicit, nu poţi să ştii dacă piesa pe care o ai în mînă mai ascunde sau nu ceva.

În România e promovată ignoranţa

Întrebarea trebuie privită din mai multe perspective. Din capul locului este necesar să detaşăm situaţia tînărului aflat la începutul carierei de profesor, pentru care nu există nici un fel de condiţii care să-l stimuleze spre un minim de emulaţie în desăvîrşirea acestei nobile misiuni. Chiar şi pentru cei înzestraţi de la natură cu harul indispensabil acestei profesii, cu acea capacitate rară de a dărui celor din jur, în defavoarea problemelor existenţei lor, situaţia actuală din România înăbuş

Studii autohtone după reţete bologneze

Student fiind, am făcut parte din generaţia care, la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, a inaugurat sistemul de studii universitare de 4 ani. Ne-am trezit, aşadar, două serii de absolvenţi, noi, cei cu 4 ani, şi colegii noştri mai mari, care finalizau un ciclu de studii de 5 ani. Era anul 1996.

Horia CORCHEŞ

Italia via România

Despre cum este să fii student român în străinătate pot spune, cel puţin din punctul meu de vedere, cît şi în funcţie de ţările în care am studiat, Italia şi Spania, că nu se pune accent pe naţionalitatea studentului, de unde provine el, ci pur şi simplu eşti tratat ca oricare alt student italian, sau spaniol. Este greu să fii student într-o ţară străină, cu o mentalitate şi o deschidere mult mai avansate. Primul impact cu originile locului, cu oamenii, concepţiile diferite faţă de ţara din care

Pregătiţi sau nu pentru sistemul Bologna

De cele mai multe ori, am impresia acută a unei sincronizări occidentale „derutante“ ce cunoaşte o aplicabilitate „întortocheată“. Între „avem şi noi legi şi sisteme europene“ şi „asta avem/sîntem, cu asta defilăm!“, distanţa e colosală sau, metaforic vorbind, e aşa de mare ca în basme, unde împărăţiile celor doi fraţi împăraţi se află fiecare la celălalt capăt de lume. E drept, avem un sistem de învăţămînt modern format din: studii superioare à la Bologna, burse Socrates, Erasmus... şi mai ce?!

Curajul de a vedea lucrurile pozitiv

Povestea studiilor mele în România a început de fapt în Republica Moldova, în anii de liceu (1999-2002). Despre calitatea studiilor din România ni se vorbea nu doar la şcoală, ci şi acasă, la biserică, la căminul cultural sau la şezătorile din sat: toate babele ziceau că „fiul/fiica lui cutare este foarte deştept/deşteaptă că învaţă în România“. De aici veneau nu doar mîndria celor care învăţau în România, ci şi creşterea statutului social şi importanţa părinţilor şi rudelor în sat…

Este masteratul studiu post universitar?

Procesul Bologna, numit după Declaraţia cu acelaşi nume, începe însă cu un an înainte de aceasta, prin semnarea Declaraţiei de la Sorbona de către miniştrii responsabili pentru învăţămîntul superior din Franţa, Italia, Marea Britanie şi Germania, care vizau armonizarea arhitecturii sistemului european al învăţămîntului superior.

Joaca de-a cercul vicios

Învăţămîntul românesc. Nici nu ştiu de unde să încep. Mult-încercatul şi veşnic oropsitul învăţămînt, despre care se vorbeşte mult, dar se înfăptuieşte puţin.

Patricia MIHAIL

Parteneri

Urs pe Transfăgărășan Foto Daniel Guță ADEVĂRUL jpg

Urșii au recucerit Valea Jiului, după un secol și jumătate. Alerte frecvente în orașele miniere care revin la sălbăticie

Urșii sunt semnalați tot mai des în orașele Văii Jiului, unde fostele zone miniere și cartierele de la poalele munților au devenit din nou atractive pentru fauna sălbatică. Aproape 175 de urși au fost estimați în 2026 numai pe fondurile cinegetice din regiune.

Liège, Palais Provincial, épisodes des guerres d'Ambiorix jpg

Una dintre cele mai dure și rușinoase înfrângeri din istoria unui colos militar al istoriei. Misterul dispariției căpeteniei barbare care a omorât 9000 de romani

Acum mai bine de 2000 de ani, o căpetenie curajoasă arăta lumii cunoscute că până și cea mai puternică armată a lumii antice dar și cel mai prestigios geniu militar pot fi învinși. Galul Ambriorix a distrus o întreagă legiune romană, iar ulterior a dispărut în mod misterios de pe scena istoriei.

De ce s-a dus Gabriel Torje la Asia Express?! „Este una dintre experiențele vieții mele”

Fotbalistul Gabi Torje a avut mai multe emoții la Asia Express decât la meciurile Naționalei! Primele declarații despre provocările întâmpinate pe Drumul Mătăsii!

De ce unii oameni nu suportă să vadă că altora le merge bine. Ce se ascunde în spatele atacurilor

Discuțiile despre relații pot deveni aprinse atunci când oamenii au păreri diferite despre ce caută la un partener sau despre alegerile celorlalți.

Castelul Nopcsa Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (2) jpg

Cum s-a schimbat Castelul Nopcsa după restaurare. Legenda temutului Față Neagră bântuie vechea moșie nobiliară

La un an de la restaurare, Castelul Nopcsa din Țara Hațegului a devenit o atracție pentru turiști și un loc pentru evenimente. Fosta ruină păstrează însă poveștile unei familii fascinante, în frunte cu László Nopcsa, baronul care a trăit 90 de ani și a rămas în legendă drept „Față Neagră”.

Caii salbatici din Muntii Banatului Foto DRDP Timișoara 2 jpg

Secretele celui mai spectaculos drum prin Banatul Montan. De ce apar frecvent herghelii de cai sălbăticiți pe marginea DN57B

Drumul Național 57B străbate unul dintre cele mai sălbatice ținuturi din sud-vestul României. Pe marginea șoselei apar frecvent herghelii de cai sălbăticiți, urmașii animalelor folosite în exploatările miniere și forestiere din Munții Banatului.

1 fileuri de pui cu smantana si tarhon jpg jpeg

Trei rețete țărănești cu pui, de poveste. Simple, delicioase, ușor de gătit și care răscolesc amintiri din trecut

Carnea de pui reprezintă una dintre cele mai sănătoase și versatile sursă de proteină animală. Totodată a fost un aliment de bază al alimentației țărănești românești de-a lungul secolelor. Tocmai de aceea s-au păstrat câteva rețete incredibile, pe care trebuie neapărat să le încerci.

Gustarea perfectă pentru longevitate. Combinația simplă care susține mușchii și oasele

Primul lucru pe care cei mai mulți oameni îl fac atunci când încep o dietă este să renunțe la gustări. Însă, atât timp cât știm la ce fel de gustări să apelăm, ele nu numai că nu ne vor da dieta peste cap, dar chiar pot avea un efect pozitiv asupra longevității.

Trafic in București - masini - aglomeratie - ambuteiaj

Românii pierd aproape 18 ore/lună pe drum spre serviciu. În București-Ilfov, timpul sare de 24 de ore

Angajații din România petrec, în medie, 53 de minute pe zi pentru naveta dus-întors între domiciliu și locul de muncă, pentru o distanță medie de 17 kilometri. România are cea mai scurtă distanță medie de navetă dintre cele 16 țări europene analizate.

Practica teoriei

CARICATURA SĂPTĂMÎNII

DILEMA BLOG

Parteneri