Contestatari şi idealişti

Publicat în Dilema Veche nr. 386 din 7 - 13 iulie 2011
Contestatari şi idealişti jpeg

Probabil cea mai mare dilemă a sistemului universitar european este şi rămîne, la ora actuală, sistemul Bologna. Contestat în alte ţări „bologneze“, cum este el perceput de către studenţii din România şi cum văd aceştia, în general, problemele sistemului de învăţămînt superior din ţara noastră, în raport cu aşteptările şi necesităţile lor? O anchetă în care tinerii studenţi încearcă să răspundă la cîteva întrebări pe aceste teme.

1. Cum percepeţi introducerea sistemului Bologna în România? A fost o evoluţie sau o involuţie în calitatea educaţiei superioare în ţara noastră?

2. Aţi opta/optat pentru un masterat din pasiune sau necesitate?

3. Credeţi că sistemul de educaţie, la ora actuală, poate produce elite?

Mirela Tomoiagă
absolventă a Facultăţii de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai“, Cluj-Napoca. A absolvit masteratul „Literatura română – modernitate şi context european“, în cadrul aceleiaşi facultăţi.

1. Vreau să cred că intenţia a fost pe alocuri şi bună, dar că nu s-a realizat impactul negativ pe care sistemul Bologna urma să-l aibă asupra învăţămîntului românesc. Personal, am trăit sistemul „vechi“ şi mi s-a părut că se mai promovau încă valorile şi se triau nulităţile. Acum nu mi se pare că se mai întîmplă acest lucru. Avem în faţă un învăţămînt cantitativ, şi nu unul calitativ. Cred că mai degrabă a însemnat o involuţie.

2. Am optat pentru un masterat din pasiune, în acelaşi domeniu de studiu pe care l-am absolvit (Litere). În 2004 masteratul era încă de un an. Însă am auzit de curînd absolvenţi de Teologie care fac masterat în Matematică, ceea ce mi se pare o anomalie. În mod firesc, domeniul de studiu din facultate ar trebui aprofundat, altfel vom ajunge (dacă nu am ajuns deja) să ne pricepem „la toate cîte nimic“, cum spunea I.D. Sîrbu. Chiar dacă aş opta pentru un masterat în alt domeniu, acesta ar trebui neapărat să fie unul conex cu cel din facultate, nicidecum unul din cu totul alt domeniu. Altfel, cum să te specializezi, cum să aprofundezi un domeniu cu care nu ai avut tangenţe înainte? E ca şi cum ai dori să devii chirurg fără să fi făcut studii de medicină generală. Şi aceste discontinuităţi în studii, aceste schimbări de domenii – de la nivelul licenţei la nivelul masteratului şi doctoratului – sînt, din păcate, tot mai frecvente. Ele reprezintă, după părerea mea, dovada unei lipse de educaţie pentru studiu, pentru aprofundare, pentru performanţă.

3. Cred că elitele nu sînt produse de un sistem. Au fost elite în orice timpuri şi vor mai fi şi de aici încolo. Dar, cu siguranţă, în prezent, se promovează prea puţin adevărata competiţie, studiul individual intens, onestitatea în cercetare şi în scris etc. Cu alte cuvinte, învăţămîntul universitar românesc se transformă în învăţămînt de masă, pierzînd scopul elitist pe care îl avea altădată. Acum numai cine nu doreşte nu urmează o facultate. În trecut, cine reuşea la facultate era deja o elită. Asistăm, poate, la o relativizare a termenului de „elite“...

Ioana Hora
absolventă a Facultăţii de Litere, specialitatea română-franceză, masterand în „Studii literare româneşti“, Universitatea „Babeş-Bolyai“, Cluj-Napoca.

1. Cred că sistemul Bologna a constituit o involuţie pentru educaţia românească, întrucît Facultatea de Litere, pe care am absolvit-o, a restrîns atît numărul de cursuri, cît şi calitatea conţinutului, fapt ce a determinat apariţia a numeroase lacune în domeniul de studiu. Acest lucru cred că e valabil pentru orice facultate.

2. Masteratul a însemnat, din acest punct de vedere, o necesitate, dar şi pasiune, în cazul meu. Am urmat masteratul în domeniul filologiei tocmai pentru a acoperi aceste lacune, dar şi pentru că, în acest domeniu aveam deja o bază de cunoştinţe pe care puteam să le valorific, masteratul urmînd în mod firesc linia de studiu din facultate. În orice alt domeniu ar fi trebuit să depun mai multă muncă pentru a obţine rezultate optime.

3. Da, cred că sistemul de învăţămînt românesc poate produce elite, în măsura în care societatea românească înţelege necesitatea formării unei elite.

Deneş Lenard
student în Maastricht, Drept European, anul II, bachelor. A studiat anterior Comunicare şi Propagandă la SNSPA şi Psihologie la UBB. Este voluntar la LSRS de aproape doi ani.

1. Calitatea învăţămîntului superior românesc este atît de slabă, încît sistemul Bologna a fost ceva pozitv: dintr-un rău de 4 ani, a făcut un rău de 3 ani, şi pentru cine nu este suficient de dezamăgit după 3 ani, există opţiunea de a fi dezamăgit încă 2 ani. În acelaşi timp a reuşit să forţeze universităţile să renunţe la unele cursuri complet nenecesare. În acelaşi timp le permite universităţilor să se adapteze mai uşor prin mastere, care sînt scurte, şi a sporit oferta pe piaţă, creînd un sistem bazat pe competiţie în ceea ce priveşte masterele, lucru care în timp o să sporească calitatea lor.

2. Aş lua ambele variante în considerare. Este atractiv să poţi face o facultate şi apoi să acumulezi experienţă urmînd ca abia după ce ai o direcţie în cariera să te specializezi. În acelaşi timp, şi opţiunea unui master din pasiune este interesantă, durata fiind scurtă, dar probabil că educaţie din pasiune tot la nivel de licenţă s-ar face. Educaţie din pasiune ar fi studiul unui domeniu complet nelegat de viaţa profesională, ori un master bun ar trebui să fie ceva atît de specializat încît să nu poată fi urmat de cineva care nu a studiat anterior într-un domeniu conex.

3. Elitele se produc singure. Oricum, depinde ce fel de elite şi în ce domeniu. Dacă este vorba de cercetare academică, cu siguranţă nu, pentru că universităţile nu pun la dispoziţie resursele necesare. Dar asta nu are legătură cu Bologna, şi oricum nu este o problemă, pentru că restul universităţilor din Europa pun la dispoziţie resursele necesare şi cine doreşte să facă cercetare are şanse suficiente acolo.

Vlad Radu
student la University of Essex, secţiunea Relaţii Internaţionale şi Politică, şi la Universitatea Transilvania din Braşov, secţia Ştiinţe Economice.

1. Introducerea sistemului Bologna a avut un impact pozitiv asupra corelării sistemului nostru universitar cu cel din restul Uniunii Europene. Practic, valoarea şi aplicabilitatea unei diplome de licenţă din România au crescut după această tranziţie. Mobilitatea persoanelor cu studii superioare care lucrează sau studiază în continuare în ţările Uniunii Europene a crescut şi datorită acestui aspect. De asemenea, acest sistem impune introducerea centrelor de consiliere în universităţi. Aceste centre au scopul de a-i ajuta pe absolvenţi, dar şi pe studenţi, încă din cursul anului să-şi găsească un loc de muncă sau un stagiu de practică. Chiar dacă acest proces este implementat mai greu, reprezintă totuşi o motivare, dar şi o condiţie pentru universităţi, să adopte, în timp, această cerinţă.

2. Spre o aprofundare a studiilor aş opta pentru un masterat făcut din pasiune. Necesitatea ar apărea din cauza cerinţelor anumitor angajatori. Personal, vreau să urmez un doctorat în domeniul Ştiinţelor Politice, aşadar ar fi şi din necesitate, dar şi din pasiune.

3. Fără îndoială. Sistemul nostru educaţional a creat, şi în ultimii 5, 10 ani, elite. Problema e că aceste elite ori operează în mediul privat, fiind mai puţin cunoscute spaţiului public, ori lucrează în străinătate. În spaţiul public, în cadrul companiilor de stat sau organizaţiilor administrative, aceste elite nu găsesc suficientă satisfacţie profesională şi financiară în a urma o carieră. Însă, treptat, consider şi observ că lucrurile se schimbă.

Master franco român: Politica în Europa  jpeg
Master franco-român: Politica în Europa.
Facultatea de Ştiinţe Poiitice şi EHSS oferă anul acesta un program comun de master: Politica în Europa. State, frontiere şi societăţi.
Angajatorii despre studenţi jpeg
Angajatorii despre studenţi
Pe 23 mai, în clădirea Rectoratului din cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti, am luat parte la conferinţa de lansare a proiectului susţinut de Ministerul Educaţiei – „De la teorie la practică prin Întreprinderea simulată“.
"Soluţii pentru îmbunătăţirea sistemului de învăţămînt românesc jpeg
"Soluţii pentru îmbunătăţirea sistemului de învăţămînt românesc
Cum? Cine? Cînd? – au fost doar cîteva dintre întrebările la care au încercat să răspundă invitaţii conferinţei „Soluţii pentru îmbunătăţirea sistemului de învăţămînt românesc“, susţinută de Fundaţia „Dinu Patriciu“ pe data de 15 iunie, la Universitatea Bucureşti.
Investitori nonguvernamentali în educaţia din România jpeg
Investitori nonguvernamentali în educaţia din România
Trebuie să menţionez, de la bun început, faptul că nu mai întrezăream, în prima jumătate a acestui an, o a doua ediţie a Forumului Educaţiei din România, fiecare dintre iniţiatorii Forumului fiind prins într-o agendă personală destul de stufoasă.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Societatea civilă şi educaţia
Gala Premiilor în Educaţie este actualizată de la un an la altul, conform schimbărilor prin care trece sistemul educaţional românesc, dar valorile acesteia (transparenţa, sustenabilitatea, voluntariatul) se păstrează.
Reţeta "Educativa" jpeg
Reţeta "Educativa"
Lipsa aplicabilităţii cunoştinţelor este o problemă pe care o resimt în mod deosebit angajatorii. De aceea, din ce în ce mai mulţi români aleg universităţile de ştiinţe aplicate din Danemarca sau Olanda, pentru a-şi lua o diplomă, sistemele educaţionale din aceste ţări oferind un echilibru între partea teoretică şi cea practică.
Orizonturi deschise jpeg
Orizonturi deschise
Nu-mi place să arunc cu pietre nici în sistemul de educaţie românesc, nici în industria de publicitate. Dar există totuşi diferenţe. Pe scurt, să spunem că în perioada facultăţii am învăţat despre publicitate din seminarii şi conferinţe, iar la master le-am pus cap la cap.
Cinci luni pe frînghia Cordiliera Pacific jpeg
Cinci luni pe frînghia Cordiliera-Pacific
O călătorie în Chile e cu atît mai plină de suspans şi savoare cu cît se aşază mai aproape de zilele importante din an, sărbătorile religioase sau Ziua Naţională, care are loc pe 18 septembrie şi la care am avut şansa să particip, alături de cîţiva prieteni chilieni şi familiile lor.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Practica teoriei
Nu pot avea un punct de vedere referitor la ceea ce se întîmplă în general, dar cred că, în special în ceea ce priveşte studiile academice, unde teoria şi practica trebuie să meargă mînă în mînă, focus-ul cade, într-adevăr, mai mult pe partea teoretică, şi mai puţin pe deprinderi practice.
Un alt fel de forum jpeg
Un alt fel de forum
De obicei discuţiile despre educaţie se reaprind la început de an şcolar/universitar, în apropierea bac-ului, a admiterii şi, la răstimpuri, cînd au loc greve ale profesorilor sau schimbări legislative, după cum s-a întîmplat cu mult aşteptata Lege a Educaţiei.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
"Acasă" e locul unde te poţi împlini
În ultimii ani tot mai mulţi elevi şi studenţi români aleg varianta studiului peste hotare. Mulţi pleacă imediat după terminarea liceului şi mulţi dintre cei care aleg o facultate din ţară decid mai apoi să urmeze cursurile de masterat şi doctorat în afara României.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Bologna şi formarea intelectualilor
A vorbi despre sistemul în care „m-am născut“ ca studentă şi a-l compara cu unul pe care nu l-am cunoscut prin experienţă directă nu este o sarcină uşoară. Nu este însă greu de presupus că o durată de studii redusă la trei ani nu poate însemna un progres pentru formarea intelectualilor.
Dreptul de a fi oneşti jpeg
Dreptul de a fi oneşti
Stau în faţa chioşcului de ziare din Copou şi rîd zgomotos de ultimul examen pe care l-au dat. Cei trei studenţi de pe bancă îşi laudă performanţele în ale copiatului şi-şi arată unul, altuia fiţuicile pe care le-au folosit, ridicîndu-le în aer, pe post de trofeu al sîrguinţei lor.
Şansa de a face lucrurile de la capăt jpeg
Şansa de a face lucrurile de la capăt
După părerea mea, este vorba despre un parcurs mai consistent decît cel pe care îl urmau absolvenţii pînă acum.
Un master, două mastere    şi mai multe întrebări jpeg
Un master, două mastere... şi mai multe întrebări
Cu mult înainte să bată prin universităţile româneşti tornadele reformei Bologna, acestea începuseră să îşi construiască programe de master; era prin 1994-1996, iar programele erau concepute într-o libertate care ne face, azi, nostalgici: elitiste, cu discipline de performanţă, durau cîte trei şi patru semestre, cu profesori străini prestigioşi pe care în sfîrşit îi vedeam predînd şi la noi, în carne şi oase, cu tăieturi interdisciplinare ameţitoare, astăzi, pentru oricine lucrează la pla
Educaţia noastră cea de toate reformele jpeg
Educaţia noastră cea de toate reformele
Sistemul educaţional din România este mereu prilej de discuţii pătimaşe. De la părinţii care-i blamează, în primul rînd, pe profesori pentru „educaţia slabă“ pe care o primesc copiii lor, la miniştrii (mulţi) care acuză mai tot timpul „moştenirile grele“ cu care au ei de-a face.
Matrioşka şi Bologna gif
Matrioşka şi Bologna
Implementarea sistemului Bologna în România îmi aminteşte, într-o anumită măsură, de jocul cu păpuşile Matrioşka, în care e imposibil să determini de la început intervalul real de timp de care ai nevoie pentru a ajunge la final. Bănuieşti că în interiorul primei piese mai există cîteva replici mai mult sau mai puţin similare, dar nu poţi niciodată ghici numărul exact de componente şi, implicit, nu poţi să ştii dacă piesa pe care o ai în mînă mai ascunde sau nu ceva.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
În România e promovată ignoranţa
Întrebarea trebuie privită din mai multe perspective. Din capul locului este necesar să detaşăm situaţia tînărului aflat la începutul carierei de profesor, pentru care nu există nici un fel de condiţii care să-l stimuleze spre un minim de emulaţie în desăvîrşirea acestei nobile misiuni. Chiar şi pentru cei înzestraţi de la natură cu harul indispensabil acestei profesii, cu acea capacitate rară de a dărui celor din jur, în defavoarea problemelor existenţei lor, situaţia actuală din România înăbuş
Studii autohtone după reţete bologneze jpeg
Studii autohtone după reţete bologneze
Student fiind, am făcut parte din generaţia care, la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, a inaugurat sistemul de studii universitare de 4 ani. Ne-am trezit, aşadar, două serii de absolvenţi, noi, cei cu 4 ani, şi colegii noştri mai mari, care finalizau un ciclu de studii de 5 ani. Era anul 1996.
Italia via România jpeg
Italia via România
Despre cum este să fii student român în străinătate pot spune, cel puţin din punctul meu de vedere, cît şi în funcţie de ţările în care am studiat, Italia şi Spania, că nu se pune accent pe naţionalitatea studentului, de unde provine el, ci pur şi simplu eşti tratat ca oricare alt student italian, sau spaniol. Este greu să fii student într-o ţară străină, cu o mentalitate şi o deschidere mult mai avansate. Primul impact cu originile locului, cu oamenii, concepţiile diferite faţă de ţara din care
Pregătiţi sau nu pentru sistemul Bologna png
Pregătiţi sau nu pentru sistemul Bologna
De cele mai multe ori, am impresia acută a unei sincronizări occidentale „derutante“ ce cunoaşte o aplicabilitate „întortocheată“. Între „avem şi noi legi şi sisteme europene“ şi „asta avem/sîntem, cu asta defilăm!“, distanţa e colosală sau, metaforic vorbind, e aşa de mare ca în basme, unde împărăţiile celor doi fraţi împăraţi se află fiecare la celălalt capăt de lume. E drept, avem un sistem de învăţămînt modern format din: studii superioare à la Bologna, burse Socrates, Erasmus... şi mai ce?!
Curajul de a vedea lucrurile pozitiv jpeg
Curajul de a vedea lucrurile pozitiv
Povestea studiilor mele în România a început de fapt în Republica Moldova, în anii de liceu (1999-2002). Despre calitatea studiilor din România ni se vorbea nu doar la şcoală, ci şi acasă, la biserică, la căminul cultural sau la şezătorile din sat: toate babele ziceau că „fiul/fiica lui cutare este foarte deştept/deşteaptă că învaţă în România“. De aici veneau nu doar mîndria celor care învăţau în România, ci şi creşterea statutului social şi importanţa părinţilor şi rudelor în sat…
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Este masteratul studiu post universitar?
Procesul Bologna, numit după Declaraţia cu acelaşi nume, începe însă cu un an înainte de aceasta, prin semnarea Declaraţiei de la Sorbona de către miniştrii responsabili pentru învăţămîntul superior din Franţa, Italia, Marea Britanie şi Germania, care vizau armonizarea arhitecturii sistemului european al învăţămîntului superior.
Joaca de a cercul vicios jpeg
Joaca de-a cercul vicios
Învăţămîntul românesc. Nici nu ştiu de unde să încep. Mult-încercatul şi veşnic oropsitul învăţămînt, despre care se vorbeşte mult, dar se înfăptuieşte puţin.

Adevarul.ro

explozii în Crimeea pe aerodromul de lângă Simferopol FOTO captura video
Explozii misterioase la baze militare din Rusia. Cum acționează comandourile ucrainene
Seria de incendii și explozii misterioase la situri sensibile și instalații importante din Rusia sugerează campanii de sabotaj caracteristice unităților de operațiuni speciale, relatează Insider.
Scurgerile de gaze din gazoductele Nord Stream. Foto: Twitter
Primele imagini cu scurgerile de gaz din conductele Nord Stream VIDEO
Forțele aeriene daneze au făcut publice, marți, imagini surprinse dintr-un avion de vânătoare F-16 cu scurgerile de gaze din gazoductele Nord Stream.
propaganda fake hacking rusia online foto shutterstock
Dezinformarea despre războiul din Ucraina: Meta a destructura o rețea rusească care viza patru mari țări europene
Meta, compania-mamă a Facebook şi Instagram, a anunţat marţi că a destructurat o importantă reţea de dezinformare despre războiul purtat de Rusia lui Putin împotriva Ucrainei.

HIstoria.ro

image
Cine a fost „Îngerul de la Ploiești”?
O prinţesă furată de propriul tată și dusă la orfelinat, regăsită la 13 ani de familia din partea mamei, una dintre cele mai bogate din România – bunicul era supranumit „Nababul“.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.