Societatea civilă şi educaţia

Publicat în Dilema Veche nr. 386 din 7 - 13 iulie 2011
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

- interviu cu Roxana COLISNIUC, coordonatorul proiectului Gala Premiilor în Educaţie -

Vă aflaţi la cea de-a treia ediţie. Care au fost feedback-urile de la ediţiile anterioare, ce aţi „învăţat“ de la an la an şi cum se concretizează toate aceste experienţe în ediţia de anul acesta?

Sîntem într-adevăr la cea de-a treia ediţie şi ne dorim ca Gala Premiilor în Educaţie să devină un eveniment de tradiţie şi de referinţă pentru toţi cei pasionaţi de educaţie din această ţară.

Feedback-ul a fost unul extraordinar încă de la prima ediţie: oamenii au apreciat faptul că în sfîrşit cineva îşi îndreaptă atenţia şi către lucrurile pozitive din şcoala românească, cineva chiar apreciază eforturile unor oameni care, în pofida condiţiilor vitrege, investesc timp şi energie în a asigura o educaţie de calitate copiilor şi, mai mult decît atît, o organizaţie premiază consistent adevăratele valori.

În fiecare an primim sugestii pentru introducerea unor noi secţiuni de concurs sau în legătură cu îmbunătăţirea procedurii de înscriere. Aşa a apărut secţiunea „Bibliotecarul anului“, bugetul total al premiilor a crescut la 250.000 de euro, iar în viitor ne gîndim la introducerea secţiunii Jurnalistul anului în Educaţie.

Notăm toate opiniile şi, înainte de începutul fiecărei ediţii, discutăm cu juriul Galei avantajele şi dezavantajele acelor posibile schimbări. Dacă acestea sînt relevante şi aduc valoare competiţiei, le implementăm, dar doar la începutul unei noi ediţii.

Gala Premiilor în Educaţie este actualizată de la un an la altul, conform schimbărilor prin care trece sistemul educaţional românesc, dar valorile acesteia (transparenţa, sustenabilitatea, voluntariatul) se păstrează.

Care este rolul societăţii civile în schimbarea în bine a sistemului educaţional românesc?

O societate civilă puternică este dovada unui stat democratic puternic. Dacă vorbim despre implicarea societatii civile în dezvoltarea sistemului educaţional românesc, vestea bună este că reprezentanţii Ministerului Educaţiei şi-au dat seama de rolul ei şi încearcă să o implice în cît mai multe acţiuni – reprezentaţii societăţii civile sînt cei care ar trebui să profite de această oportunitate şi să se implice cît mai mult. Dacă organismele statale construiesc proceduri, rolul societăţii civile este să le întărească şi să le adapteze astfel încît să se potrivească cît mai bine la nivel local. Cu cît asociaţiile din educaţie vor reuşi să comunice cît mai bine şi să îşi stabilească ţinte comune, cu atît impactul lor va creşte. În educaţie, dacă este să mă refer la schimbările profunde pe care ni le dorim cu toţii, pe lîngă Minister şi organizaţii neguvernamentale este nevoie ca părinţii să înceapă să se implice cu adevărat în educaţia propriilor copii.

Cît de mult contează să premiezi excelenţa în educaţie?

Fiecare dintre noi are nevoie să ştie că este pe drumul cel bun, că toată munca pe care o depune are rezultate satisfăcătoare nu doar pentru propria persoană, ci pentru toţi cei care sînt în jurul lui. Această regulă se aplică şi pentru sistemul educaţional – sau în special pentru sistemul educaţional, unde vorbele bune, recunoaşterea meritelor şi a valorilor sînt rare. Gala Premiilor în Educaţie nu doar recunoaşte excelenţa din educaţie, ci o premiază anual cu 250.000 de euro. Chiar dacă banii se pot cheltui repede, ei sînt importanţi – dacă cei care cîştigă vor fi motivaţi să continue lucrurile extraordinare pe care le fac, oamenii din jurul lor vor fi inspiraţi (şi material) să le calce pe urme.

Cine poate participa şi cum se derulează înscrierile?

Gala Premiilor în Educaţie are 11 secţiuni de concurs: Elevul anului, Studentul anului, Profesorul preuniversitar al anului, Profesorul universitar al anului, Învăţătorul/Educatorul anului, Cercetătorul anului, Bibliotecarul anului, Şcoala anului (se pot înscrie şcoli generale sau licee, de stat sau private), Facultatea anului, ONG-ul anului în domeniul educaţiei şi Cel mai bun proiect educaţional. Pentru fiecare secţiune de concurs există o serie de criterii de eligibilitate pe care le veţi găsi pe site-ul competitiei – www.premiileineducatie.ro. Toţi cei care vor să se înscrie o pot face în intervalul 15 iunie – 27 septembrie 2011. Pentru aceasta trebuie să completeze un formular de concurs care se găseşte pe site-ul competiţiei. Formularul conţine cîteva întrebări – numărul acestora variază în funcţie de secţiunea de concurs, dar nu depăşeşte 6. Pentru ca înscrierea să fie completă, candidatul trebuie să tipărească formularul de concurs completat online, să-l semneze şi să-l trimită prin poştă pe adresa Fundaţiei pînă pe data de 27 septembrie – ultima zi de înscrieri.

În luna octombrie vor fi evaluate toate candidaturile declarate eligibile de către un juriu independent, iar cîştigătorii vor fi anunţaţi pe data de 2 noiembrie, în cadrul unui eveniment ce se va desfăşura la Palatul Parlamentului.


a consemnat Stela Giurgeanu

Master franco român: Politica în Europa  jpeg
Master franco-român: Politica în Europa.
Facultatea de Ştiinţe Poiitice şi EHSS oferă anul acesta un program comun de master: Politica în Europa. State, frontiere şi societăţi.
Angajatorii despre studenţi jpeg
Angajatorii despre studenţi
Pe 23 mai, în clădirea Rectoratului din cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti, am luat parte la conferinţa de lansare a proiectului susţinut de Ministerul Educaţiei – „De la teorie la practică prin Întreprinderea simulată“.
"Soluţii pentru îmbunătăţirea sistemului de învăţămînt românesc jpeg
"Soluţii pentru îmbunătăţirea sistemului de învăţămînt românesc
Cum? Cine? Cînd? – au fost doar cîteva dintre întrebările la care au încercat să răspundă invitaţii conferinţei „Soluţii pentru îmbunătăţirea sistemului de învăţămînt românesc“, susţinută de Fundaţia „Dinu Patriciu“ pe data de 15 iunie, la Universitatea Bucureşti.
Investitori nonguvernamentali în educaţia din România jpeg
Investitori nonguvernamentali în educaţia din România
Trebuie să menţionez, de la bun început, faptul că nu mai întrezăream, în prima jumătate a acestui an, o a doua ediţie a Forumului Educaţiei din România, fiecare dintre iniţiatorii Forumului fiind prins într-o agendă personală destul de stufoasă.
Reţeta "Educativa" jpeg
Reţeta "Educativa"
Lipsa aplicabilităţii cunoştinţelor este o problemă pe care o resimt în mod deosebit angajatorii. De aceea, din ce în ce mai mulţi români aleg universităţile de ştiinţe aplicate din Danemarca sau Olanda, pentru a-şi lua o diplomă, sistemele educaţionale din aceste ţări oferind un echilibru între partea teoretică şi cea practică.
Orizonturi deschise jpeg
Orizonturi deschise
Nu-mi place să arunc cu pietre nici în sistemul de educaţie românesc, nici în industria de publicitate. Dar există totuşi diferenţe. Pe scurt, să spunem că în perioada facultăţii am învăţat despre publicitate din seminarii şi conferinţe, iar la master le-am pus cap la cap.
Cinci luni pe frînghia Cordiliera Pacific jpeg
Cinci luni pe frînghia Cordiliera-Pacific
O călătorie în Chile e cu atît mai plină de suspans şi savoare cu cît se aşază mai aproape de zilele importante din an, sărbătorile religioase sau Ziua Naţională, care are loc pe 18 septembrie şi la care am avut şansa să particip, alături de cîţiva prieteni chilieni şi familiile lor.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Practica teoriei
Nu pot avea un punct de vedere referitor la ceea ce se întîmplă în general, dar cred că, în special în ceea ce priveşte studiile academice, unde teoria şi practica trebuie să meargă mînă în mînă, focus-ul cade, într-adevăr, mai mult pe partea teoretică, şi mai puţin pe deprinderi practice.
Un alt fel de forum jpeg
Un alt fel de forum
De obicei discuţiile despre educaţie se reaprind la început de an şcolar/universitar, în apropierea bac-ului, a admiterii şi, la răstimpuri, cînd au loc greve ale profesorilor sau schimbări legislative, după cum s-a întîmplat cu mult aşteptata Lege a Educaţiei.
Contestatari şi idealişti jpeg
Contestatari şi idealişti
Probabil cea mai mare dilemă a sistemului universitar european este şi rămîne, la ora actuală, sistemul Bologna. Contestat în alte ţări „bologneze“, cum este el perceput de către studenţii din România şi cum văd aceştia, în general, problemele sistemului de învăţămînt superior din ţara noastră, în raport cu aşteptările şi necesităţile lor?
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
"Acasă" e locul unde te poţi împlini
În ultimii ani tot mai mulţi elevi şi studenţi români aleg varianta studiului peste hotare. Mulţi pleacă imediat după terminarea liceului şi mulţi dintre cei care aleg o facultate din ţară decid mai apoi să urmeze cursurile de masterat şi doctorat în afara României.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Bologna şi formarea intelectualilor
A vorbi despre sistemul în care „m-am născut“ ca studentă şi a-l compara cu unul pe care nu l-am cunoscut prin experienţă directă nu este o sarcină uşoară. Nu este însă greu de presupus că o durată de studii redusă la trei ani nu poate însemna un progres pentru formarea intelectualilor.
Dreptul de a fi oneşti jpeg
Dreptul de a fi oneşti
Stau în faţa chioşcului de ziare din Copou şi rîd zgomotos de ultimul examen pe care l-au dat. Cei trei studenţi de pe bancă îşi laudă performanţele în ale copiatului şi-şi arată unul, altuia fiţuicile pe care le-au folosit, ridicîndu-le în aer, pe post de trofeu al sîrguinţei lor.
Şansa de a face lucrurile de la capăt jpeg
Şansa de a face lucrurile de la capăt
După părerea mea, este vorba despre un parcurs mai consistent decît cel pe care îl urmau absolvenţii pînă acum.
Un master, două mastere    şi mai multe întrebări jpeg
Un master, două mastere... şi mai multe întrebări
Cu mult înainte să bată prin universităţile româneşti tornadele reformei Bologna, acestea începuseră să îşi construiască programe de master; era prin 1994-1996, iar programele erau concepute într-o libertate care ne face, azi, nostalgici: elitiste, cu discipline de performanţă, durau cîte trei şi patru semestre, cu profesori străini prestigioşi pe care în sfîrşit îi vedeam predînd şi la noi, în carne şi oase, cu tăieturi interdisciplinare ameţitoare, astăzi, pentru oricine lucrează la pla
Educaţia noastră cea de toate reformele jpeg
Educaţia noastră cea de toate reformele
Sistemul educaţional din România este mereu prilej de discuţii pătimaşe. De la părinţii care-i blamează, în primul rînd, pe profesori pentru „educaţia slabă“ pe care o primesc copiii lor, la miniştrii (mulţi) care acuză mai tot timpul „moştenirile grele“ cu care au ei de-a face.
Matrioşka şi Bologna gif
Matrioşka şi Bologna
Implementarea sistemului Bologna în România îmi aminteşte, într-o anumită măsură, de jocul cu păpuşile Matrioşka, în care e imposibil să determini de la început intervalul real de timp de care ai nevoie pentru a ajunge la final. Bănuieşti că în interiorul primei piese mai există cîteva replici mai mult sau mai puţin similare, dar nu poţi niciodată ghici numărul exact de componente şi, implicit, nu poţi să ştii dacă piesa pe care o ai în mînă mai ascunde sau nu ceva.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
În România e promovată ignoranţa
Întrebarea trebuie privită din mai multe perspective. Din capul locului este necesar să detaşăm situaţia tînărului aflat la începutul carierei de profesor, pentru care nu există nici un fel de condiţii care să-l stimuleze spre un minim de emulaţie în desăvîrşirea acestei nobile misiuni. Chiar şi pentru cei înzestraţi de la natură cu harul indispensabil acestei profesii, cu acea capacitate rară de a dărui celor din jur, în defavoarea problemelor existenţei lor, situaţia actuală din România înăbuş
Studii autohtone după reţete bologneze jpeg
Studii autohtone după reţete bologneze
Student fiind, am făcut parte din generaţia care, la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, a inaugurat sistemul de studii universitare de 4 ani. Ne-am trezit, aşadar, două serii de absolvenţi, noi, cei cu 4 ani, şi colegii noştri mai mari, care finalizau un ciclu de studii de 5 ani. Era anul 1996.
Italia via România jpeg
Italia via România
Despre cum este să fii student român în străinătate pot spune, cel puţin din punctul meu de vedere, cît şi în funcţie de ţările în care am studiat, Italia şi Spania, că nu se pune accent pe naţionalitatea studentului, de unde provine el, ci pur şi simplu eşti tratat ca oricare alt student italian, sau spaniol. Este greu să fii student într-o ţară străină, cu o mentalitate şi o deschidere mult mai avansate. Primul impact cu originile locului, cu oamenii, concepţiile diferite faţă de ţara din care
Pregătiţi sau nu pentru sistemul Bologna png
Pregătiţi sau nu pentru sistemul Bologna
De cele mai multe ori, am impresia acută a unei sincronizări occidentale „derutante“ ce cunoaşte o aplicabilitate „întortocheată“. Între „avem şi noi legi şi sisteme europene“ şi „asta avem/sîntem, cu asta defilăm!“, distanţa e colosală sau, metaforic vorbind, e aşa de mare ca în basme, unde împărăţiile celor doi fraţi împăraţi se află fiecare la celălalt capăt de lume. E drept, avem un sistem de învăţămînt modern format din: studii superioare à la Bologna, burse Socrates, Erasmus... şi mai ce?!
Curajul de a vedea lucrurile pozitiv jpeg
Curajul de a vedea lucrurile pozitiv
Povestea studiilor mele în România a început de fapt în Republica Moldova, în anii de liceu (1999-2002). Despre calitatea studiilor din România ni se vorbea nu doar la şcoală, ci şi acasă, la biserică, la căminul cultural sau la şezătorile din sat: toate babele ziceau că „fiul/fiica lui cutare este foarte deştept/deşteaptă că învaţă în România“. De aici veneau nu doar mîndria celor care învăţau în România, ci şi creşterea statutului social şi importanţa părinţilor şi rudelor în sat…
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Este masteratul studiu post universitar?
Procesul Bologna, numit după Declaraţia cu acelaşi nume, începe însă cu un an înainte de aceasta, prin semnarea Declaraţiei de la Sorbona de către miniştrii responsabili pentru învăţămîntul superior din Franţa, Italia, Marea Britanie şi Germania, care vizau armonizarea arhitecturii sistemului european al învăţămîntului superior.
Joaca de a cercul vicios jpeg
Joaca de-a cercul vicios
Învăţămîntul românesc. Nici nu ştiu de unde să încep. Mult-încercatul şi veşnic oropsitul învăţămînt, despre care se vorbeşte mult, dar se înfăptuieşte puţin.

Parteneri

Ruinele Mănăstirii Sfântul Ilarion din Palestina înscrise de urgență în patrimoniul UNESCO Foto Colaj UNESCO
Ruinele unei vechi mănăstiri din Palestina, incluse de urgență în patrimoniul UNESCO. A găzduit cea mai veche comunitate de călugări din Țara Sfântă
Pe fondul conflictului cu Gaza, Comitetul pentru Patrimoniul Mondial a decis vineri, 26 iulie 2024, să includă „Mănăstirea Sfântul Ilarion/Tell Umm Amer” din Palestina simultan în prestigioasa Listă a Patrimoniului Mondial UNESCO și în Lista Patrimoniului Mondial Aflat în Pericol.
JO 2024 Paris Franta (Getty Images) jpg
Jocurile Olimpice vor aduce câștiguri majore pe bursa din Franța. În trecut, țările gazdă au fost pe plus
La deschiderea de la Paris a JO 2024, în centrul atenției vor fi sportivii, însă așteptările sunt pe măsură și în ceea ce privește economia, dat fiind că bursele țărilor gazdă sunt influențate.
yamnaya female
Popoarele Europei de astăzi s-au născut în urma unui genocid continental. Suntem urmașii celor mai violente populații
Arheologii dar și specialiștii în genetică au scos la iveală adevăruri tulburătoare despre originea popoarelor europene. Acestea au la origine una dintre cele mai ucigașe triburi din istorie, iar la baza formării lor cel mai cumplit și sistematic genocid din istoria Europei.
fcsb otelul facebook jpg
Romania la ceremonia Jocurilor Olimpice (EPA) jpg
curent bani energie electrica
Familiile vulnerabile vor beneficia în continuare de subvenții, chiar și după eliminarea plafonării prețului la energie
Familiile cu venituri mici vor beneficia în continuare de subvenții de la stat pentru plata facturilor la energie, chiar și după data de 1 aprilie 2025, când va expira perioada de plafonare a prețurilor pentru electricitate, potrivit ministrului Energiei, Sebastian Burduja.
9 Vincent Van Gogh jpg jpeg
27 iulie: ziua în care Vincent van Gogh s-a împușcat. Adevăratul motiv pentru care și-a tăiat urechea, apoi a recurs la gestul fatal
Pe 27 iulie, în 1824, venea pe lume Alexandre Dumas–fiul, iar în 1890, celebrul pictor Vincent van Gogh se împușca. În aceeași zi, dar în 1974, Richard Nixon era acuzat de obstrucționare justiției în Afacerea Watergate, iar în 1996 avea loc atentatul cu bombă de la Atlanta.
restaurant jpg
Realitatea unei vacanțe all inclusive, în Turcia. Experiență inedită trăită de 2 vloggeri români. „Asta este capcana..."
Sunt mulți cei care aleg să-și petreacă vacanțele în străinătate, iar Turcia rămâne o destinație preferată. Popularii vloggeri de călătorie de la „HaiHui în doi” au povestit, recent, despre experiența lor din Antalya, de la all-inclusive.
Marcel Ciolacu jpg
Ciolacu are un nou plan pentru reducerea cheltuielilor fiscale: „Nu puteți trăi într-o lume cu excepții”
Un nou plan pentru reducerea cheltuielilor fiscale va fi prezentat pe data de 1 septembrie, potrivit premierului Marcel Ciolacu. El susține că acest plan nu ar urma să conțină majorări de TVA sau creșterea contribuțiilor sociale.
image
Alex Bodi, adevărul lui despre Ema Uta: „Eu pun capăt relației, iar tu după trei săptămâni te culci cu alt bărbat. Te droghezi, umbli beată”
Alex Bodi a făcut declarații despre Ema Uta, după ce experta în domeniul frumuseții a lăsat să se înțeleagă faptul că milionarul s-a purtat urât cu ea, ba chiar că a lovit-o, după ce a spus că nu trece peste violențe. Afaceristul și-a luat inima în dinți și a vorbit deschis pe Instagram despre sentimentele sale, dar mai ales despre cum s-au vindecat după separare atât el, cât și Ema. Practic, fiecare și-a găsit alinare în brațele altcuiva.
image
Primii piloți români de F-16 instruiți în țară au absolvit programul
26 iulie 2024: Forțele Aeriene Române marchează o realizare semnificativă în apropierea Zilei Aviației, odată cu absolvirea primei serii de piloți români de F-16 instruiți în țară, la Centrul F-16 de la Borcea.
image
Intel are probleme: procesoarele din generațiile 13 și 14 suferă de probleme ireversibile
CPU-urile desktop din generațiile 13 și 14 de la Intel au întâmpinat probleme grave de instabilitate, care, dacă nu sunt rezolvate, duc la deteriorarea ireversibilă a procesoarelor.