Radu Penciulescu şi viaţa

Publicat în Dilema Veche nr. 788 din 28 martie - 3 aprilie 2019
Radu Penciulescu şi viaţa jpeg

Cu cîtă dezinvoltură asumăm dispariţia cuiva trecînd de la prezent la imperfect, de la este la era! Pentru Radu Penciulescu, azi, refuz această grabnică conversiune a timpurilor, şi de aceea continui să spun „el este“.

Tineri, foarte tineri fiind, la un restaurant de la 2 Mai, un profesor de gestică de la Cinecittà ne explica secretele personale pe care le pot revela o mişcare a mîinii, o poziţie a capului… Ca o provocare i l-am arătat, la altă masă, pe Radu Penciulescu, care dialoga cu fosta lui soţie şi i-am cerut să-l califice: „E un om drept, să ai încredere în el întotdeauna“. Diagnosticul italianului mi-a confirmat convingerile şi, o viaţă, i-am urmat sfatul. Nimic nu ne-a despărţit.

Radu rămîne un model de verticalitate, nu religioasă, ci pămînteană, concretă şi umană. Fără a se constitui în exemplu, el ne-a servit de model şi ne va servi. Şi poate nici o frază nu-l poate defini mai bine decît o constatare proprie: „Mi-am plătit tributul, dar nu am trădat“.

El mi-a evaluat inaptitudinea de actor şi l-a îndreptat pe Andrei Şerban spre regie, iar pe mine spre teatrologie. Şi azi mă întreb: cum a putut vedea el atît de just în noi? El însă vedea în oameni şi de aceea i-a reunit pe cei mai buni în jurul său: George Constantin, Victor Rebengiuc, Valeria Seciu, Ion Caramitru. Ei şi‑au fost aproape unii altora. Nu s-au îndoit unii de alţii. Nici pe scenă, nici în viaţă. El le-a fost drag fiindcă își respecta crezul: „Vreau să fac teatru la înalţimea omului“. Radu este un model de pedagog ce a ştiut şi a putut contribui la dezvoltarea unor vocaţii, dar totodată un artist ce se manifesta prin respectul față de prieteni şi de cuvinte, față de scenă şi de opere. Cum spunea Steinhardt, el ajunge la sine „prin ceilalţi“, dar, totodată, îl conduce şi pe fiecare dintre ei spre întîlnirea cu „el“ şi cu adevărul său. Asemeni lui Peter Brook, de care el rămîne cel mai profund apropiat.

Radu s-a recunoscut în vocaţia pedagogiei, mai ales aceea a elevilor-actori pe care îi iniţia şi le permitea să se descopere. Deviza era: „Nu mă întreba pe mine, regizor, «Cum vrei să fiu?», ci întreabă-te pe tine, actor, «Cum vrei să fii?» Teatrul l-a pasionat nu ca ficţiune, ci ca posibilă dezvăluire de sine. Radu este iubit de colegi şi de elevi căci înţelege teatrul ca pe o formare de sine şi o mărturie în contextul unei comunităţi. El îi dirijează pe cei din jur fără a-i domina, el le extinde resursele, îi însoţeşte pe drumul împlinirii proprii a fiecăruia căci ceea ce caută e „omul dilatat“.

Viaţa i-a fost demnă. Nu a avut nimic dintr-un călugăr, dar nici dintr-un monden fără busolă. De aceea s-a descoperit mai cu seamă după tragedia din ’68 şi după invadarea Cehoslovaciei, semnînd, „în spiritul timpului“, spectacolele sale poate cele mai reprezentative: Musgrave, Regele Lear, Woyzzeck. Dar, pentru mine, niciunde nu l-am recunoscut mai deplin decît în Vicarul, piesa lui Rolf Hochhuth unde etica şi politica se asociau. Acolo i-am intuit autoportretul. Fără a se constitui în model exemplar sau a adopta discursuri moralizatoare, el este personalitatea cea mai apropiată, de care niciodată nu m-am îndoit. Îl iubesc cum l-am iubit dintotdeauna pe Camus. La amîndoi, opera e importantă, dar numai asociată artistului şi condiţiei sale. Omul şi opera reunite, indisociabile. Radu respectă viaţa şi contrastele ei, fiind totodată ironic şi lucid, un om deplin dăruit existenţei şi în acelaşi timp un om de teatru ce se îndoieşte de teatru. Poate chiar că iubeşte viaţa mai mult decît scena, însă, fără îndoială, el o hrăneşte, de cînd îl ştiu, tocmai din această iubire. Din acest respect pentru amîndouă, reunite.

bita penciu jpg jpeg

Am plecat din ţară împreună şi într-o seară de început de an 1974 am coborît împreună Les Champs-Élysées şi am înţeles că ne angajaserăm, fiecare într-un alt loc, pe drumul exilului. Ne-am revăzut cîţiva ani mai tîrziu şi, stînd faţă în faţă, bucuroşi, într-o cafenea celebră, la Closerie des Lilas, frecventată de nume celebre înscrise pe mese, el îmi spune: „Cît sîntem de bine aici, cu o bere şi o salată, aşezaţi la masa…“, pentru a completa, în hohote de rîs, „…lui Lenin!“ Întîlnirile s-au succedat, la Paris, Nancy, Stockholm… Şi apoi, la începutul anilor ’90, am revenit la Bucureşti pentru a face împreună un spectacol, Celălalt Cioran: şi azi mi-l amintesc. Eram asociaţi şi, amîndoi, îl ajutam pe Ovidiu Iuliu Moldovan să se regăsească. N-am reuşit. Dar vorbele lui Cioran mi-au rămas înscrise în memorie, iar repetiţiile cu Radu Penciulescu, căreia i se asocia pe atunci tînăra Alexandra Badea, s-au constituit în adevărate evenimente autobiografice. Amprente ale teatrului din interior.

O viaţă a trecut de la seara aceea de la 2 Mai şi fiecare regăsire cu Radu a confirmat evaluarea profesorului italian. La Radu, nu doar interiorul era curat şi agitat, ci şi vocea, privirea, braţele. Un echilibru unic. Relaţia cu viaţa şi cu teatrul, cu oamenii şi cu piesele, căci el a privit faţă în faţă lumea. Şi de aceea, deseori, l-am asimilat cu modelul latin descris de Seneca, drept, dar neeroic, intransigent, dar nu inchizitorial, tandru, dar şi exigent. Mulţi îl iubesc încă.

Radu dispare azi, cînd nu mai are aer să respire.

Paris, 20 martie 2019

1038 15 cop2 jpg
Levitația electromagnetică în tesseract
Eul de scriitor ratat apreciază această fragmentare din care se alcătuiește întregul: „Nu cred în cărți, cred în pagini, în fraze, în rînduri“.
p 22 Katherine Pangonis jpg
Fenicienii, oamenii purpurii
În unele contexte, fenicianismul și renașterea interesului pentru trecutul fenician al Libanului nu reprezintă decît o reacție rasistă la panarabism.
1035 15 coperta jpg
Sculptînd în timp
Există însă şi o altă cale de unire a materialului cinematografic, în care esenţială este dezvăluirea logicii în ceea ce privește modul de a gîndi al oamenilor.
foto 1 back stages jpg
1033 15 Iulia Lumanare copy (5) jpg
„Ne vom opri mereu la ceea ce ne este familiar” – interviu cu actrița Iulia LUMÂNARE
„Timpul a fost comprimat, și asta este, poate, cel mai dificil aspect al scenariului, deci al poveștii.”
1033 23 Foto Iulian Popa jpg
„Scriu ce văd în jurul meu, ca și cum aș fi în mijlocul acțiunii, dar invizibil“ – interviu cu Iulian POPA
„Un chimist, un om cu educație științifică, dar care are o abordare total neștiințifică, bazată pe percepții senzoriale.”
p 23 Passivité courtoise, 1930 jpg
Victor Brauner – Sfîrșitul și începutul
Opera lui îl face să meargă înainte mai degrabă decît o face el.
1031 15 Strøksnes, Morten Photo Cathrine Strøm webp
image png
Hotarul nevăzut al pictorului – expoziție aniversară Mihail Gavril* –
Lucrările prezente în expoziția de la Palatul Parlamentului, Sala „Brâncuși”, au o tematică ce aparține zonei sacrului.
1028 15 charlotte higgins miturile grecesti jpg
Miturile grecești repovestire din perspectivă feminină
Acestea sînt cîteva dintre personajele care controlează multe dintre narațiunile incluse în această carte.
1027 15 ёGoodlife Photography jpeg
p 22   Expoziția Victor Brauner jpg
Culoarea Artei
„Important e ce se vede.” Da, toți știm asta. Dar dacă v-aș spune că la fel de important e ce nu se vede?
1026 15 Calin Pop cu Nicu Covaci2 jpg
Rock, opoziție și represiune – Phoenix & Celelalte Cuvinte –
Spre deosebire de Phoenix, Celelalte Cuvinte nu au luat vreodată în considerație fuga din România comunistă.
DoinaLemny jpg
1025 22 Mario Martone  jpg
„Și cinematograful e un joc cu reguli” – interviu cu regizorul Mario MARTONE
„Atunci cînd regizez un film după un roman, nu mă interesează să pun în scenă doar povestea personajelor, ci și vocea scriitorului.“
1024 15 ABRA, Costinesti, anii 80 jpg
Unde sînt rockerii de odinioară?
„Toți am simțit că nici un zid nu ne va mai ține despărțiți vreodată”, avea să-și amintească ani mai tîrziu unul dintre cei prezenți la eveniment.
1023 15 Abziehbild  Unapplied Arts, 2023, Arsmonitor jpg
Lumea artei – elitism non-profit sau marginal pentru profit –
Și se încearcă același lucru de către artist-run-space-urile din Casa Presei.
1022 15 Marian Crișan jpeg
„Cînd ai în film un texan călare, inevitabil te gîndești și la western” – interviu cu regizorul Marian CRIȘAN –
Ca surse de inspirație au fost compozițiile lui George Enescu și Eugen Doga, în special albumul lui Echoes of the East.
10 pentru Rushdie jpeg
Dacă pacea ar fi un premiu
Cu toate acestea, am să mă întorc acasă cu acest premiu pentru pace.
Taifas 3 png
Cineaști balcanici la Taifas – anchetă –
Pentru că sînteți o revistă românească, iar el este pentru mine cel mai interesant regizor român al momentului.
1020 15 Andrei Tanase jpg
1020 15 1 jpg
Un tip de încordare
Artistul propune un storyboard neconvențional prin plasarea privitorului într-un spațiu definit vizual prin contraste.
1019 15 Foto Cristian Sutu jpg
1018 16 foto Ariana Serban jpg
„Literatura. Arie protejată” – interviu cu Robert ȘERBAN
„Am căutat, an de an, să identificăm cîte o temă, care să nu eludeze actualitatea și realitatea.”

Parteneri

jewels 1090711 1280 jpg
Tâlhărie urmată de crimă, la Tulcea. Un bărbat a omorât o femeie i-a furat bijuteriile
Un bărbat în vârstă de 35 de ani a fost reținut de polițiștii din Tulcea după ce a comis o faptă extrem de gravă: omorârea unei femei și furtul bijuteriilor acesteia. Incidentul s-a petrecut în municipiul Tulcea, pe strada Babadag, și a șocat comunitatea locală.
Yechiel Leiter foto FB Yechiel Leiter jpg
Israelul numeşte un apropiat al premierului Netanyahu în funcţia de ambasador în SUA
Guvernul israelian a aprobat, duminică, numirea lui Yechiel Leiter, un apropiat al prim-ministrului Benjamin Netanyahu, ca ambasador al Israelului în SUA.
Gabriel Cotabita
Unde va fi înmormântat Gabriel Cotabiță. Mesajul familiei: „Dorim să îl onorăm cu aceeași discreție și eleganță de care a dat dovadă în timpul vieții”
Fanii care vor să-și ia rămas bun de la marele artist Gabriel Cotabiță sunt așteptați luni, 25 noiembrie, la Capela Cimitirului Ortodox Bellu. Ultima slujbă se va ține în cadru restrâns, doar cu cei foarte apropiați, a anunțat familia.
toni grebla foto SGG.gov.ro
Pot vota locuitorii din Ilfov în București și invers la alegerile prezidențiale? Reclamații în Capitală și răspunsul șefului AEP
Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), a explicat pentru ”Adevărul” dacă locuitorii din Ilfov pot vota în București și invers și unde puteți vota în caz că nu sunteți în localitatea de reședință la primul tur al alegerilor prezidențiale.
alegeri prezidentiale 2024 tur 1 olt   foto alina mitran (39) jpg
Suspiciuni de fraudă la vot în Olt. O femeie s-ar fi prezentat cu două acte de identitate și ar fi primit două buletine de vot
În județul Olt s-a sesizat o posibilă fraudă la vot, dintr-un birou electoral din mediul rural fiind sesizat, prin 112, că o femeie s-a prezentat cu două acte de identitate și a primit două buletine de vot, pe care le-ar fi ștampilat și introdus în urne.
inmormantare masina india jpg
„Înmormântare” faraonică pentru o mașină veche: „Ne-a fost loială 20 de ani”
O familie din Padarshinga, India, a devenit recent virală pentru decizia de a-și înmormânta mașina, un vechi Suzuki Wagon R, într-o ceremonie fastuoasă, în loc să o ducă la fier vechi. La eveniment au participat aproximativ 1.500 de persoane, relatează Oddity Central.
alegeri elecorale sectie de vot jpeg
Alegător amenințat de o persoană într-o secție de votare din Capitală. Polițiștii confirmă conflictul
Un scandal a avut loc duminică, într-o secție de votare de votare din Capitală. Un alegător a fost amenințat de către o altă persoană, fiind chemată Poliția.
Spital bombardat in Gaza FOTO Profimedia jpg
Loviturile israeliene în Gaza au ucis 11 persoane, inclusiv copii. Directorul unui spital a fost rănit
Directorul spitalului Kamel Adwan din nordul Fâşiei Gaza a fost grav rănit, sâmbătă seara, în urma unui atac cu dronă asupra instituţiei, iar unsprezece locuitori din Gaza au fost ucişi în lovituri israeliene, a anunţat Apărarea civilă din teritoriul palestinian.
Radu Dragusin si Erling Haaland (EPA) jpg