Laura Albulescu. In memoriam
Redactor-șef al Editurii ART vreme de aproape 15 ani, Laura Albulescu (3 martie 1977 – 8 iunie 2021) a fost, pur și simplu, cea mai harnică, mai îndrăzneață și mai creativă editoare a generației sale.
A publicat și a tradus ea însăși în mod constant, cu o încăpățînare vecină cu sacrificiul, autori a căror valoare literară este invers proporțională cu atractivitatea comercială; ceea ce nu înseamnă că îi lipsea flerul comercial: Margaret Atwood, Mariana Enriquez sau Lucia Berlin au devenit autoare de succes în România și datorită ei. În plus, a dedicat peste douăzeci de serii de autor unor scriitori fundamentali și, mai ales, a acordat importanța cuvenită volumelor de proză scurtă: Faulkner, Levi, Capote, Vonnegut, Lucia Berlin, Viet Thanh Nguyen sau Tom Hanks – nu există editură unde cărțile de povestiri să fi arătat mai bine. De asemenea, i-a omagiat cum se cuvine cu antologii postume pe Alex. Leo Șerban și pe Antoaneta Ralian. Pe partea de eseistică, ei îi datorăm monumentala Istorie a corpului sau volumul lui Daniel Arasse, Nu vedeți nimic (pe lîngă volume de Bourdieu ș.a.), cărți deopotrivă „grele”, greu de tradus, greu de vîndut.
Între 2009 și 2013 a coordonat seria numită „Prima dată“: nouă volume colective la care au contribuit peste o sută de scriitori, artiști, jurnaliști, sociologi, istorici ș.a. cu o gamă largă de tipuri de texte – confesive, eseistice, de ficțiune –, alcătuind, în cele din urmă, o arhivă de peste două mii de pagini de antropologie culturală românească.
Între 2011 și 2015 a fost managerul Librăriei Bastilia, un spațiu cultural conceptual 3 în 1: librărie, cafenea şi galerie cu expoziţie permanentă semnată de Ion Barbu. Cu pereții ei decorați de caricaturi și cu reproduceși manuale ale versurile marilor poeți români, cu evenimentele sale neconvenționale (concerte post-rock, proiecții de filme de artă, event-uri culinare live, pijama parties cu cărți), Bastilia a fost (și mă tem că va rămîne) cea mai originală librărie de la noi.
În ziua de 15 decembrie 2012 a fost editoarea din spatele Celui mai rapid scris roman din lume: omologat de Guinness World Book of Records, Moş Crăciun & Co. a fost scris de 53 de autori şi a fost realizat în 9 ore, 5 minute şi 8 secunde, de la momentul startului pînă la apariţia primului exemplar tipărit.
În 2018 a scos o serie de audiobook-uri pe viniluri policrome, premieră/nebunie la noi, cu selecții din Faulkner, Levi, Hrabal, Sebald, Capote, Cortázar, Enriquez, Szczygiel sau Bourdieu, citite deopotrivă de actori și de scriitori.
În fine, a inițiat colecția „Cărțile de aur ale copilăriei” la imprintul Arthur, pentru care a cutreierat anticariatele în căutarea unor traduceri cult din anii ’60-’80 cărora le-a dat, cum se spune, haine noi, traducînd ea însăși peste douăzeci de cărți noi pentru copii.
În cele ce urmează, spicuiesc din comunicatul Editurii ART, pentru o mai completă imagine a formidabilei munci de editoare depuse de Laura Albulescu în ultimii cincisprezece ani.
„Absolventă a Facultății de Sociologie și a Masteratului de Teoria Literaturii și Literatură Comparată al Facultății de Litere din București, Laura Albulescu a obținut doctoratul în filologie în anul 2012 cu o teză consacrată sociologiei literare a lui Pierre Bourdieu (Sfinxul. Pierre Bourdieu şi literatura, 2014).
A adus o contribuție majoră, decisivă la consistența și calitatea ofertei de cărți a Editurii ART. Alături de Mircea Martin, director editorial între 2006-2012, a contribuit la întocmirea planurilor editoriale, la conceperea colecțiilor, la construirea în timp a unui profil inconfundabil al editurii (cu un portofoliu de peste 600 de titluri). A coordonat imprintul Youngart (cu un portofoliul de peste 100 de titluri din literatura pentru adolescenți), a editat și lansat primele cărți pentru copii și romane grafice.
A fondat și coordonat toate colecțiile și proiectele Editurii ART: Laur, Demonul teoriei, Ficțiune și artilerie, Desenul din covor, Ocheanul întors, Cărți cardinale, Art Clasic, Revizitări, Dulapul îndrăgostit, Biblioteca ideală, Malul albastru, Cărți esențiale, Colecția Nobel, Guerrilla de pe noptieră, Romanul grafic, seria Prima dată, Cărți cult, musai, Ferma animalelor, Clasici ilustrați, audioART, Arthur retro.
Simpla enumerare a seriilor de autor coordonate de Laura Albulescu arată anvergura activității sale: F.M. Dostoievski, Lev Tolstoi, Jonathan Swift, William Faulkner, J.M.G. Le Clézio, Manuel Vázquez Montalbán, Françoise Sagan, Toni Morrison, V.S. Naipaul, Peter Carey, Bohumil Hrabal, Julio Cortázar, Patrick Modiano, W.G. Sebald, Peter Handke, Kurt Vonnegut, Paul Auster, Truman Capote, Tennessee Williams, Roald Dahl, Margaret Atwood.
Cu generozitate și competență, Laura Albulescu s-a implicat și în domenii din afara muncii redacționale propriu-zise, în achiziționarea de drepturi de editare, în difuzare și promovare. Cititorii noștri și-o amintesc, fără îndoială, și în postura de manager inventiv al Librăriei Bastilia.
A fost și o eminentă traducătoare, traducerile sale venind ca o urmare firească a numeroaselor ei inițiative editoriale. A tradus (în colaborare cu Bogdan Ghiu) titluri fundamentale din opera lui Bourdieu (Regulile artei, Limbaj şi putere simbolică și Dominația masculină), a tradus faimoasa carte a sociologului american Erving Goffman (Viața cotidiană ca spectacol), a adus în atenția publicului român remarcabilul eseu al criticului de artă francez Daniel Arasse (Nu vedeți nimic). A participat cu traduceri proprii și la succesul de public al Editurii Arthur.
Laura Albulescu a fost o colegă minunată, exigentă și generoasă în același timp. Prezența ei a fost exemplară și inspiratoare. Capacitatea intelectuală, puterea de muncă, spiritul responsabil, sociabilitatea destinsă și amicală au fost calitățile cu care rămîne în amintirea noastră. În spirit comemorativ, ne propunem să adunăm în paginile unei cărți mărturii ale prietenilor și colaboratorilor ei, un mod de a rămîne încă o vreme împreună cu ea. Transmitem condoleanțe părinților, surorii și soțului ei, Emmet Cooke.”