La Roma

Publicat în Dilema Veche nr. 44 din ianuarie 2010
 La Roma jpeg

În România, ne întîlniserăm de cîteva ori în împrejurări mai degrabă formale. Ne-am cunoscut abia la Roma, oraşul în care îşi făcuse studiile, la Universitatea „La Sapienza”. Eram lector de limba şi literatura română chiar în departamentul unde fusese, la începutul anilor ’70, studentul unor mari profesori de filologie romanică, iar directorul departamentului ajunsese fostul său coleg de facultate şi prieten, Roberto Antonelli. Marian Papahagi a venit de mai multe ori la Roma, invitat de titulara catedrei de română de acolo, Luisa Valmarin, sau la colocviile internaţionale organizate de Facultatea de Litere. La unul dintre acestea, trenul cu care venea de la Cluj a întîrziat. L-am aşteptat la gară şi, ajunşi la facultate, am intrat încetişor în sala unde colocviul începuse: tocmai vorbea un hispanist de la Universitatea din Ciudad de Mexico. L-am văzut atunci pe profesorul Antonelli (un om simpatic şi plin de viaţă, mereu agitat şi mereu vorbind tare) ridicîndu-se de la prezidiu şi strigînd în gura mare, spre mirarea bietului hispanist mexican, care nu pricepea de ce e întrerupt atît de brutal: „Dragi colegi, vă anunţ că a venit Marian Papahagi! Vom asista iarăşi la o excelentă – dar umilitoare pentru noi – lecţie de limba şi literatura italiană! Benvenuto, Marian!”. Sala a izbucnit în aplauze, iar profesorul mexican şi-a reluat cu greu prelegerea. În lumea filologiei romanice de la „Sapienza”, aşa era privit Marian Papahagi: drept cel mai bun...

Dar amintirile mele romane cu el sînt legate mai ales de zilele în care am cutreierat amîndoi oraşul. Greu îmi pot imagina un noroc şi o plăcere mai mare decît să iei la pas Cetatea Eternă alături de Marian Papahagi. Mi-a arătat Roma „lui” şi m-a descusut în legătură cu Roma „mea”, pe care era curios s-o afle. Ne-am descoperit amîndoi admiratori ai bisericii San Clemente – o mică biserică reneascentistă, construită pe temelia unei foste biserici romanice, sub care se află urmele unui templu din secolul II. Într-una din aceste preumblări, cînd era cu noi şi un coleg comun (rafinat şi preţios, tipul „turistului cultural” care nu vrea să rateze nici un obiectiv), l-am auzit spunîndu-i acestuia, care se extazia în faţa unei biserici baroce: „fii serios, e o banalitate, e plină Roma de aşa ceva, îţi pierzi vremea cu prostii, hai să-ţi arătăm San Clemente”. „Vai, Marian – s-a indignat colegul – cum poţi spune aşa ceva? Eşti aproape vulgar...”. „Nu sînt, bătrîne, doar cunosc Roma...”. Era acasă la Roma. Cînd cumpăra un ziar făcea o scurtă conversaţie cu il giornalaio (căci aşa-i obiceiul locului), cînd mergea pe stradă părea la fel de firesc ca aerul pe care-l respira, cu florarii negocia preţul şi dădea indicaţii despre cum trebuie alcătuit buchetul. „E de prost gust! Eu nu pot oferi aşa ceva unei doamne!”– s-a indignat acelaşi coleg preţios cînd mergeam toţi trei într-o vizită şi cumpăram flori pentru gazdă; „bine, i-l ofer eu şi tu îi pupi mîna, e bine aşa? Reţine însă că aici sîntem la Roma, oamenii ştiu să se bucure de viaţă şi de flori! Nu e ca la Paris unde se oferă un trandafir pirpiriu şi-atît...” Ultima dată l-am întîlnit tot la Roma. Era director la Accademia di Romania – o instituţie pe care a pus-o pe picioare într-un an şi a adus-o în rîndul lumii, adică alături de celelalte Academii străine din Roma, după decenii în care splendida clădire construită de Petre Antonescu în Villa Borghese fusese mai ales spaţiu de locuit pentru personalul ambasadei. Îşi ţinea însă în continuare cursurile la Cluj, mai era şi profesor invitat la Copenhaga. „Nu faci prea multe?” – l-am întrebat. Mi-a zîmbit: „Ba da, bătrîne, dar îmi place”. Era 21 decembrie şi am înregistrat cu el un interviu. Ultimul.

ASTALOŞ 1933 2014 jpeg
ASTALOŞ 1933-2014
A murit Astaloş. Vestea a venit într-o dimineaţă. Înainte şi după alte morţi. Sîntem înconjuraţi de morţi. Ca şi cum viaţa ar fi o subversiune.
Alain Finkielkraut, un „reacţionar“ la Academia franceză jpeg
Alain Finkielkraut, un „reacţionar“ la Academia franceză
Alain Finkielkraut (născut în 1949) a intrat, din ziua de 10 aprilie 2014, în rîndul nemuritorilor. Cărţile sale compun o lamentaţie antimodernă punctată de accente de revoltă împotriva unor evoluţii pe care individul nu le controlează. Transformările suferite de identitatea franceză sub impactul hipermodernităţii şi al imigraţiei constituie substanţa ultimului volum publicat, L'identité malheureuse, Editions Stock, Paris, 2013.
Tenebrele limbii şi literaturii române jpeg
Tenebrele limbii şi literaturii române
Eugeni şi Mihu sînt doi liceeni harnici, cuminţi şi frumoşi; ei provin din două familii harnice, cuminţi şi frumoase, dar părinţii fetei se opun iubirii lor. Fata decide să se sinucidă amîndoi, deodată, bînd vitriol, pe care l-a cumpărat deja, de la farmacie.
Tenebrele limbii şi literaturii române jpeg
O lecţie de patriotism
În general, socotesc că nu e bine să te joci cu cele sfinte - aşa că am ezitat la titlul de mai sus. Dar, cum să numeşti altfel o carte scrisă de un profesor universitar (...) carele însuşi despre sine scrie, pe coperta a patra, că, în fiinţa sa, "omul de ştiinţă a fost permanent dublat de cel ce a făcut din slujirea neamului său ceea ce sfinţii fac din slujirea lui Dumnezeu...
Pop Yoga jpeg
Pop Yoga
O sinteză originală este cartea lui Pacôme Thiellement Pop Yoga, Sonatine Editions, Paris, 2013.
Mioritiquement notre jpeg
Mioritiquement notre
De veacuri învăţăm la şcoală că "Românul s-a născut creştin", "Românul s-a născut poet" şi "Românul e francofon prin tradiţie".
Mereu în miezul chestiunii şi cu totul la marginea ei jpeg
Mereu în miezul chestiunii şi cu totul la marginea ei
Karl-Markus Gauß (Salzburg), n. 1954, din 1991 redactor-şef al prestigioasei reviste de cultură Literatur und Kritik, cunoscut critic literar, scriitor şi eseist austriac, laureat al unor importante premii literare austriece şi europene(...)
Tehnodrom 2013 jpeg
Tehnodrom 2013
Ca la orice final de an, e vremea unei rememorări: ce am descoperit, ce am accesat şi ce am criticat în Tehnodrom.
Străinii care au făcut Franţa jpeg
Străinii care au făcut Franţa
Numeroşi sînt străinii care, în ultimele două secole, au lăsat urme durabile în cultura Franţei. Dictionnaire des étrangers qui ont fait la France/Dicţionarul străinilor care au făcut Franţa, Editura Robert Laffont, 2013, 956 pagini, redactat de un colectiv de autori sub direcţia lui Pascal Ory, profesor de istorie la Sorbona, depune mărturie în acest sens.
Tehnodrom 2013 jpeg
echitate şi ebook
În Statele Unite, a început un scandal din cauza ediţiilor digitale şi a prezenţei lor în biblioteci. Marii editori acuză bibliotecile de "socialism" şi le impun preţuri mult mai mari la achiziţia acestor ediţii, cu 150% pînă la 500% mai scumpe decît în cazul utilizatorilor privaţi. Mai mult, editorii adesea limitează numărul de citiri ale unui exemplar. Cartea nu se mai află în proprietatea bibliotecii care o punea la dispoziţie publicului.
Andra Cărbunaru   PR, Librăria Bastilia jpeg
Andra Cărbunaru - PR, Librăria Bastilia
(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 89, octombrie 2013)
Arta contemporană la Veneţia  Între enciclopedic şi eclectic jpeg
Arta contemporană la Veneţia. Între enciclopedic şi eclectic
Veneţia, oraş suprasaturat de artă, găzduieşte la fiecare doi ani o vastă expoziţie de artă contemporană. Un fel de tur de orizont al creaţiei imediate. Anul acesta, organizatorii au ales drept temă - sau principiu coagulant - "cunoaşterea enciclopedică".
Un colţ de lume jpeg
Un colţ de lume
În Tire am mai descoperit o comoară: aşezată în mijlocul unei grădini exotice, stăpînă a multor veacuri, adăpost literar al multor erudiţi, Biblioteca "Necip Paşa" este unul dintre cele mai importante centre ale vieţii culturale. Atît ale oraşului, cît şi ale Turciei.
Ce aţi amîna(t) să faceţi în viaţă? jpeg
Ce-aţi amîna(t) să faceţi în viaţă?
Răspund: Gabriela ADAMEŞTEANU • Dumitru CRUDU • Andrei DÓSA • Ştefan MANASIA • Marin MĂLAICU-HONDRARI • Anatol MORARU • Cezar PAUL-BĂDESCU • Andrei POGORILOWSKI • Ana Maria SANDU • V. LEAC
Bucovina   schiţe literare  Unde a fost de fapt „Mica Vienă“ jpeg
Bucovina - schiţe literare. Unde a fost de fapt „Mica Vienă“
Un pămînt slav era Bucovina în Evul Mediu. Mai tîrziu, parte a voievodatului moldav. Numele ei provine din germanul Buchenland (Ţara fagilor). În 1774, acest ţinut, lăsat în voia naturii lui sălbatice, a fost ocupat de austrieci, care s-au pus pe treabă: au cultivat ţara şi oamenii ei.
Gloria unui solitar jpeg
Gloria unui solitar
Este bine totuşi de ştiut că, înainte de-a fi orice altceva, Guénon a fost matematician. Principiile calculului infinitezimal, o lucrare de tinereţe, publicată abia în 1946, arată interesul primordial al ezoteristului faţă de matematică.
„Activismul meu cultural poate fi privit ca o contrabandă cu arme“ jpeg
„Activismul meu cultural poate fi privit ca o contrabandă cu arme“
Este profesor de filozofie, eseist, dramaturg, romancier, filozof de consum cu discurs metafizic. Este un salvator de idei şi un demolator de concepte. E un "băiat rău". Ţine lecţii de filozofie unde te-aştepţi mai puţin: prin penitenciare, birturi, aziluri de bătrîni, case de nebuni, parcuri. E slobod la gură şi la minte.
Tehnodrom 2013 jpeg
Internetul şi protestele la români
Cine s-ar fi aşteptat ca, pentru prima dată în istorie, la un eveniment să participe mai mulţi oameni decît cei care s-au anunţat pe Facebook? ?i nu o singură dată, ci de două ori. Dacă nu plouă, şi a treia duminică probabil va fi la fel. (Articolul e scris după al doilea mare marş pentru salvarea Roşiei Montane, din 15 septembrie 2013.)
Gloria unui solitar jpeg
Iezechiel, autor ştiinţifico-fantastic
Profetul Iezechiel, figură din toate punctele de vedere excentrică, face excepţie de la regula invizibilităţii.
Bucureştiul insular din „Nuntă în cer“ jpeg
Bucureştiul insular din „Nuntă în cer“
Andreea Răsuceanu este dr. în filologie al Universităţii din Bucureşti cu lucrarea Mahalaua Mîntulesei, drumul către modernitate (2009). Cea mai recentă lucrare, Bucureştiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară, are la bază cercetările întreprinse în perioada 2010-2013 în cadrul CESI şi Université Sorbonne nouvelle Paris 3 (programul "Vers une géographie littéraire").
Noutăţile toamnei jpeg
Noutăţile toamnei
Răspund: Laura ALBULESCU (ART) • Lidia BODEA (Humanitas) • Denisa COMĂNESCU (Humanitas Fiction) • UN CRISTIAN (Casa de pariuri literare) • Oana DUMITRU (Vellant) • Dana MOROIU (Baroque Books & Arts) • Angela NAGHI (Publica) • Ştefania NALBANT (Curtea Veche) • Bogdan-Alexandru STĂNESCU (Polirom) • Livia SZASZ (Corint/Leda)
Mario De Mezzo   CEO, Editura ALL jpeg
Mario De Mezzo - CEO, Editura ALL
Preşedintele Asociaţiei Casa de Cultură (şi CEO al grupului editorial ALL) Mario De Mezzo a vrut să omagieze cu acest premiu un autor şi mai ales un redactor al editurii sale, pe Augustin Frăţilă, plecat acum cîţiva ani dintre noi.
 La Batthyaneum jpeg
La Batthyaneum
Cînd am ajuns la Alba Iulia, mi s-a spus: trebuie să vezi Batthyaneum-ul - mai degrabă un sanctuar de carte rară decît o bibliotecă.
Scandal, skándalon jpeg
Scandal, skándalon
Cum Iacov cu îngerul, omul cu dicţionarul: pînă dimineaţa. Termenul grecesc skándalon provine din skándalethron, suportul momelii într-o cursă - băţul în care e înfiptă carnea de focă pentru a prinde în cursă urşii polari, de pildă, dar nu carnea însăşi; [...]

Parteneri

Cel puțin 9 morți și aproape 3 000 de răniți în Liban, după ce mai multe pagere au explodat. Foto Captură video X
Atacul cu pagere-capcană al Mossad. General român: O lovitură de grație ce arată și vulnerabilitatea serviciilor de informații ale Hezbollah”
Cel puțin nouă oameni au fost uciși în Liban, iar alți peste 2.800 – inclusiv numeroși luptători ai grupării teroriste libaneze Hezbollah – au fost răniți marți, 17 septembrie, după ce pagerele pe care aceștia le aveau asupra lor pentru comunicații au explodat în același timp.
carne procesata
Alimentele care pot crește riscul de cancer. Dezvăluirile unui medic oncolog
Un dietetician oncolog extrem de cunoscut din Spania, cu sute de mii de urmăritori online, a dezvăluit recent pentru presa catalană tipul de aliment pe care refuză să-l consume, chiar dacă este prezent în dieta zilnică, inclusiv în România. Este vorba despre carnea procesată.
Eminescu crater EN0108828468M jpg
Uimitoarea Românie spațială. Carpații de pe Lună, valea dacică de pe Marte și planeta româncelor
Românii au cucerit și universul. Nu foarte multă lume știe că multe corpuri cerești sau forme de relief ale diferitelor planete din sistemul nostru solar poartă nume românești. Acestea variază de la nume de savanți și oameni de cultură, până la mărci de vinuri și denumiri haioase.
460127878 1077857343908753 6206338153082069014 n jpg
Unul dintre cele mai frumoase teatre din România renaște după un secol. Este o bijuterie arhitectonică cu ornamente cu foiță de aur
O bijuterie arhitectonică veche de un secol este reabilitată cu 15 milioane de euro. Este vorba despre clădirea Teatrului „Mihai Eminescu" din Botoșani, unul dintre cele mai frumoase teatre din România. Are inclusiv ornamente cu foiță din aur.
Anatomy of the Human Ear ro svg png
Bețișoarele de urechi sunt folosite greșit de majoritatea populației. Medicii spun că pot produce probleme serioase de sănătate
Medicii trag un semnal de alarmă și spun că bețișoarele de urechi sunt folosite incorect de majoritatea populației. Acestea pot cauza probleme grave de sănăte, precum spargerea timpanului, micoze, leziuni și chiar pierderea auzului.
Toamna in Fundătura Ponorului  Foto Lucian Ignat jpg
Locul numit „Palma lui Dumnezeu” de pe Via Transilvanica. Sătenii îl părăsesc toamna, dar turiștii fac orice pentru a-l vedea
La început de toamnă, localnicii care își păstoresc animalele în Fundătura Ponorului din Munții Șureanu se pregătesc să coboare cu ele în satele de la poalele munților, în schimb locul numit și „Palma lui Dumnezeu” este căutat de numeroși turiști.
Frankenstein a existat cu adevărat  foto   Shutterstock jpg
O nouă formă de viață după moarte? Cum se pot reactiva celulele și cum pot dobândi noi abilități pentru a supraviețui
Un nou studiu dezvăluie că celulele moarte prind viață în moduri neașteptate, dezvoltând funcții noi. Aceste descoperiri șocante sugerează că realitatea poate fi la fel de fascinantă ca ficțiunea.
liga campionilor manchester city inter milano facebook jpeg
Lucia Sturdza Bulandra, marea doamnă a teatrului românesc, respinsă de familie jpeg
19 septembrie: 63 de ani de la moartea Luciei Sturza Bulandra. Întâmplarea absurdă care i-a adus sfârșitul marii doamne a teatrului românesc
La 19 septembrie, în 1941, trupele naziste cucereau Kievul, iar în 1946 era fondat Consiliul Europei. Tot într-o zi de 19 septembrie, dar în 1961, se stingea Lucia Sturza Bulandra, „marea doamnă a teatrului românesc“, iar 1996, celebrul actor Ştefan Mihăilescu-Brăila.