În avion cu Cărtărescu

6 martie 2012
În avion cu Cărtărescu jpeg

(apărut în Dilemateca, anul VII, nr. 70, martie 2012)


Pe asta trebuie s-o povestesc pe scurt: Nu de mult am fost la Bucureşti şi în avionul spre casă, care va să zică spre Düsseldorf, citeam foarte prins Zen, formidabilul jurnal al lui Cărtărescu, căci fără doar şi poate cartea îmi oferea un multiplu potenţial de identificare, de exemplu în fragmentele de asistare neputincioasă la propria îmbătrînire. C'est la vie, ne bucurăm că nu sîntem singurii care suferă - să albească şi barba vecinului!
Dar, lăsînd gluma deoparte, cartea e formidabilă şi nu-ţi prea vine s-o laşi din mînă. Regele moare, piesa lui Eugen Ionescu, e de fapt o urmare a variaţiunilor pe tema "Regele îmbătrîneşte" de Mircea Cărtărescu din Zen, volumul secund apărînd în cazul acesta, la modul paradoxal, cu 50 de ani mai devreme decît primul. Zen, o carte impresionantă în dramatismul ei halucinant, înţesată de minunate schiţe literare, care ar putea exista ca texte în sine. În căutarea obsedantă a absolutului, oscilînd între realitate şi coşmar, autorul jurnalului e aspru cu ceilalţi, dar necruţător şi crunt cu sine. Avem de-a face cu un Narcis postmodern, autodevorator, cînd melancolic, cînd autoironic sau sarcastic, extrem de vulnerabil şi aflat într-un permanent proces de autodemontare, care ne oferă inima sa pe tavă fără a cădea nici o clipă în patetism, cu un strigăt cel puţin la fel de sfîşietor precum cel al lui Munch.

* * *

În afară de drama îmbătrînirii, există în carte, desigur, o serie de alte teme cel puţin la fel de importante, înainte de toate obsesia scrisului şi a literaturii, dar nu despre Zen voiam să vorbesc, ci despre cu totul altceva. Şezînd deci în avion, cîndva am făcut o pauză de lectură şi am luat de pe locul liber de lîngă mine Frankfurter Allgemeine Zeitung, ultima ediţie, pe care o căpătasem la Aeroportul Otopeni. Şi, deschizînd ziarul la secţiunea "Literatură", am dat de un articol mare, pe jumătate de pagină, despre, ei da, Mircea Cărtărescu, a cărui carte tocmai o pusesem deoparte ca să mai răsuflu. Mda, există lucruri de care nu scapi. Celălalt autor recenzat pe aceeaşi pagină era Vargas Llosa, un vecin desigur plăcut şi agreabil pentru autorul bucureştean.
Titlul articolului din Frankfurter Allgemeine Zeitung: "Un monolit în statul maimuţelor". Era o recenzie la volumul Corpul, carte apărută recent în germană în excelenta traducere a lui Gerhardt Csejka şi Ferdinand Leopold. Recenzia era mai mult decît elogioasă de la cap la coadă. Dincolo de numirea lui Cărtărescu într-un rînd cu coloşii literaturii moderne Joyce, Proust, Pynchon, apare la sfîrşit un pasaj demn de menţionat. Katharina Teutsch, recenzenta, scrie: "Adevărata comoară a operei cărtăresciene încă nu a fost cu adevărat descoperită. Ne dăm seama în tot cazul că scriitorul încearcă să realizeze în domeniul scrisului ceva similar cu ce a realizat Kubrick prin 2001, o odisee spaţială în domeniul cinematografiei, adică să creeze o lume de imagini complet insolite, care prin noutatea lor absolută sînt lipsite pînă în prezent de un sistem de referinţe în realitate. Aşa cum la Kubrick tehnica decupajului creează o nouă gramatică a imaginilor prin asocierea unor elemente foarte îndepărtate unul de celălalt, Cărtărescu creează noi, surprinzătoare relaţii cosmice. El alătură şi stivuieşte vise, amintiri, viziuni şi revelaţii, punînd astfel în mişcare un sistem de gîndire a cărui finalitate este, la ora actuală, la fel de misterioasă şi bulversantă ca şi provenienţa sa. De aceea Cărtărescu nu se poate analiza decît în mică măsură cu instrumentele criticii literare care ne sînt nouă cunoscute. (...) Pe acest scriitor ar trebui să-l citească toţi cei care au suficient umor şi destulă răbdare pentru a contempla împreună cu el nu numai fenomenele multiple ale devenirii umane, ci şi un fragment al absurdei istorii europene."
Ce să spun, laude aşa de colosale nu prea se practică aici, ba chiar aproape deloc. Prin urmare, criticii germani au rămas cu gura căscată. Un monolit a aterizat netam, nesam pe planeta noastră şi maimuţele stau uluite şi se holbează, după cum spune recenzenta. Autoironia plină de subînţelesuri pe care o practică Katharina Teutsch e savuroasă şi demnă de admiraţie.

* * *

Vi se par cumva laudele acestea exagerate şi prea exaltate? Lumii literare de-aici, evident nu - există în Vest un consens larg în privinţa marii valori a scriitorului român. Să luăm de pildă o recentă apariţie a revistei Die Zeit, cea mai prestigioasă revistă de cultură din spaţiul german: criticul literar Fokke Joel îi dă elogiosului său articol despre romanul Corpul un titlu semnificativ: "O carte ca un fluture". Iată ce scrie, printre altele:
"Cărtărescu a riscat şi aici, la fel ca în primul volum al trilogiei sale, absolut totul. Pericolul ca subiectivitatea radicală a naraţiunii sale practicată în Orbitor să se termine printr-o reflectare de sine ilizibilă a fost mare. Dar iată că nu există nici măcar un pasaj în Corpul care să confirme această teamă. Ne referim atît la pasajele reflexive, cît şi la cele realiste şi suprarealiste, oricît de bizare şi de fantastice ar părea uneori acestea din urmă. Fie că cititorul se regăseşte pe sine în text, fie că el este fascinat de puterea de expresie nelimitată a autorului. Trebuie admis, desigur, că avem nevoie de o anumită afinitate pentru acest tip de scriitură ca să o putem înţelege. Iar cel mai simplu de găsit accesul la text este, fireşte, la nivelul pasajelor realiste."
Şi în continuare:
"Personajul Mircea se împrieteneşte în roman cu blîndul Herman, care pledează pentru o literatură radical subiectivă, ce se anulează pe sine încetînd să mai fie literatură. O carte adevărată este una care salvează sufletul. Şi salvare înseamnă să înţelegi asta autodistrugîndu-te (...). De aceea Herman nu crede în cărţile tipărite, ci numai în manuscrise, fiecare din ele fiind un unicat, o evanghelie. În fond, Corpul este o astfel de carte. Fiecare cuvînt, fiecare literă, Cărtărescu le-a scris numai pentru el. Şi simultan, la un mod minunat, tocmai subiectivitatea aceasta radicală face ca o asemenea carte să fie atît de interesantă şi demnă de citit."
Criticul, evident fericit după lectură, conchide:
"Aici scrie un autor cu o putere de expresie neţărmurită. Cartea lui Cărtărescu este o sărbătoare a modului radical de-a povesti. Sîntem fericiţi că avem ocazia să-l citim!"

* * *

Un mic post-scriptum final, pentru a mă reîntoarce la realitatea cotidiană: recenzia din FAZ citită în avion, de care vorbeam la început, îmi aminteşte de o altă întîmplare. Acum doi ani zburam de la Valencia la Düsseldorf şi citeam prestigiosul cotidian spaniol El País, unde pe o întreagă pagină se analiza fenomenul umorului în literatura universală. În topul umoriştilor mondiali de-a lungul timpurilor apărea - printre scriitori precum Mark Twain, Hasek, Swift - şi, ei da, scriitorul român Dan Lungu cu Sînt o babă comunistă.
Dacă stau şi mă gîndesc bine la toate astea, lucrurile se cam leagă între ele şi nu pot trage din cele două lecturi aeriene decît o singură concluzie: o condiţie sine qua non ca scriitorii români să fie aclamaţi în străinătate este ca eu să mă urc în avion şi să citesc ziarul.

______
Jan Cornelius, născut la Reşiţa, trăieşte din 1977 la Düsseldorf. A făcut studii de franceză, engleză şi spaniolă, la Universităţile din Timişoara, Düsseldorf şi Stirling (Marea Britanie). Este scriitor de limbă germană, jurnalist (la reviste din spaţiul german, dar şi la posturi de radio naţionale germane şi elveţiene - WDR, BR, DRS), traducător de literatură din română şi franceză în germană. Site personal: www.jancornelius.de

ASTALOŞ 1933 2014 jpeg
ASTALOŞ 1933-2014
A murit Astaloş. Vestea a venit într-o dimineaţă. Înainte şi după alte morţi. Sîntem înconjuraţi de morţi. Ca şi cum viaţa ar fi o subversiune.
Alain Finkielkraut, un „reacţionar“ la Academia franceză jpeg
Alain Finkielkraut, un „reacţionar“ la Academia franceză
Alain Finkielkraut (născut în 1949) a intrat, din ziua de 10 aprilie 2014, în rîndul nemuritorilor. Cărţile sale compun o lamentaţie antimodernă punctată de accente de revoltă împotriva unor evoluţii pe care individul nu le controlează. Transformările suferite de identitatea franceză sub impactul hipermodernităţii şi al imigraţiei constituie substanţa ultimului volum publicat, L'identité malheureuse, Editions Stock, Paris, 2013.
Tenebrele limbii şi literaturii române jpeg
Tenebrele limbii şi literaturii române
Eugeni şi Mihu sînt doi liceeni harnici, cuminţi şi frumoşi; ei provin din două familii harnice, cuminţi şi frumoase, dar părinţii fetei se opun iubirii lor. Fata decide să se sinucidă amîndoi, deodată, bînd vitriol, pe care l-a cumpărat deja, de la farmacie.
Tenebrele limbii şi literaturii române jpeg
O lecţie de patriotism
În general, socotesc că nu e bine să te joci cu cele sfinte - aşa că am ezitat la titlul de mai sus. Dar, cum să numeşti altfel o carte scrisă de un profesor universitar (...) carele însuşi despre sine scrie, pe coperta a patra, că, în fiinţa sa, "omul de ştiinţă a fost permanent dublat de cel ce a făcut din slujirea neamului său ceea ce sfinţii fac din slujirea lui Dumnezeu...
Pop Yoga jpeg
Pop Yoga
O sinteză originală este cartea lui Pacôme Thiellement Pop Yoga, Sonatine Editions, Paris, 2013.
Mioritiquement notre jpeg
Mioritiquement notre
De veacuri învăţăm la şcoală că "Românul s-a născut creştin", "Românul s-a născut poet" şi "Românul e francofon prin tradiţie".
Mereu în miezul chestiunii şi cu totul la marginea ei jpeg
Mereu în miezul chestiunii şi cu totul la marginea ei
Karl-Markus Gauß (Salzburg), n. 1954, din 1991 redactor-şef al prestigioasei reviste de cultură Literatur und Kritik, cunoscut critic literar, scriitor şi eseist austriac, laureat al unor importante premii literare austriece şi europene(...)
Tehnodrom 2013 jpeg
Tehnodrom 2013
Ca la orice final de an, e vremea unei rememorări: ce am descoperit, ce am accesat şi ce am criticat în Tehnodrom.
Străinii care au făcut Franţa jpeg
Străinii care au făcut Franţa
Numeroşi sînt străinii care, în ultimele două secole, au lăsat urme durabile în cultura Franţei. Dictionnaire des étrangers qui ont fait la France/Dicţionarul străinilor care au făcut Franţa, Editura Robert Laffont, 2013, 956 pagini, redactat de un colectiv de autori sub direcţia lui Pascal Ory, profesor de istorie la Sorbona, depune mărturie în acest sens.
Tehnodrom 2013 jpeg
echitate şi ebook
În Statele Unite, a început un scandal din cauza ediţiilor digitale şi a prezenţei lor în biblioteci. Marii editori acuză bibliotecile de "socialism" şi le impun preţuri mult mai mari la achiziţia acestor ediţii, cu 150% pînă la 500% mai scumpe decît în cazul utilizatorilor privaţi. Mai mult, editorii adesea limitează numărul de citiri ale unui exemplar. Cartea nu se mai află în proprietatea bibliotecii care o punea la dispoziţie publicului.
Andra Cărbunaru   PR, Librăria Bastilia jpeg
Andra Cărbunaru - PR, Librăria Bastilia
(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 89, octombrie 2013)
Arta contemporană la Veneţia  Între enciclopedic şi eclectic jpeg
Arta contemporană la Veneţia. Între enciclopedic şi eclectic
Veneţia, oraş suprasaturat de artă, găzduieşte la fiecare doi ani o vastă expoziţie de artă contemporană. Un fel de tur de orizont al creaţiei imediate. Anul acesta, organizatorii au ales drept temă - sau principiu coagulant - "cunoaşterea enciclopedică".
Un colţ de lume jpeg
Un colţ de lume
În Tire am mai descoperit o comoară: aşezată în mijlocul unei grădini exotice, stăpînă a multor veacuri, adăpost literar al multor erudiţi, Biblioteca "Necip Paşa" este unul dintre cele mai importante centre ale vieţii culturale. Atît ale oraşului, cît şi ale Turciei.
Ce aţi amîna(t) să faceţi în viaţă? jpeg
Ce-aţi amîna(t) să faceţi în viaţă?
Răspund: Gabriela ADAMEŞTEANU • Dumitru CRUDU • Andrei DÓSA • Ştefan MANASIA • Marin MĂLAICU-HONDRARI • Anatol MORARU • Cezar PAUL-BĂDESCU • Andrei POGORILOWSKI • Ana Maria SANDU • V. LEAC
Bucovina   schiţe literare  Unde a fost de fapt „Mica Vienă“ jpeg
Bucovina - schiţe literare. Unde a fost de fapt „Mica Vienă“
Un pămînt slav era Bucovina în Evul Mediu. Mai tîrziu, parte a voievodatului moldav. Numele ei provine din germanul Buchenland (Ţara fagilor). În 1774, acest ţinut, lăsat în voia naturii lui sălbatice, a fost ocupat de austrieci, care s-au pus pe treabă: au cultivat ţara şi oamenii ei.
Gloria unui solitar jpeg
Gloria unui solitar
Este bine totuşi de ştiut că, înainte de-a fi orice altceva, Guénon a fost matematician. Principiile calculului infinitezimal, o lucrare de tinereţe, publicată abia în 1946, arată interesul primordial al ezoteristului faţă de matematică.
„Activismul meu cultural poate fi privit ca o contrabandă cu arme“ jpeg
„Activismul meu cultural poate fi privit ca o contrabandă cu arme“
Este profesor de filozofie, eseist, dramaturg, romancier, filozof de consum cu discurs metafizic. Este un salvator de idei şi un demolator de concepte. E un "băiat rău". Ţine lecţii de filozofie unde te-aştepţi mai puţin: prin penitenciare, birturi, aziluri de bătrîni, case de nebuni, parcuri. E slobod la gură şi la minte.
Tehnodrom 2013 jpeg
Internetul şi protestele la români
Cine s-ar fi aşteptat ca, pentru prima dată în istorie, la un eveniment să participe mai mulţi oameni decît cei care s-au anunţat pe Facebook? ?i nu o singură dată, ci de două ori. Dacă nu plouă, şi a treia duminică probabil va fi la fel. (Articolul e scris după al doilea mare marş pentru salvarea Roşiei Montane, din 15 septembrie 2013.)
Gloria unui solitar jpeg
Iezechiel, autor ştiinţifico-fantastic
Profetul Iezechiel, figură din toate punctele de vedere excentrică, face excepţie de la regula invizibilităţii.
Bucureştiul insular din „Nuntă în cer“ jpeg
Bucureştiul insular din „Nuntă în cer“
Andreea Răsuceanu este dr. în filologie al Universităţii din Bucureşti cu lucrarea Mahalaua Mîntulesei, drumul către modernitate (2009). Cea mai recentă lucrare, Bucureştiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară, are la bază cercetările întreprinse în perioada 2010-2013 în cadrul CESI şi Université Sorbonne nouvelle Paris 3 (programul "Vers une géographie littéraire").
Noutăţile toamnei jpeg
Noutăţile toamnei
Răspund: Laura ALBULESCU (ART) • Lidia BODEA (Humanitas) • Denisa COMĂNESCU (Humanitas Fiction) • UN CRISTIAN (Casa de pariuri literare) • Oana DUMITRU (Vellant) • Dana MOROIU (Baroque Books & Arts) • Angela NAGHI (Publica) • Ştefania NALBANT (Curtea Veche) • Bogdan-Alexandru STĂNESCU (Polirom) • Livia SZASZ (Corint/Leda)
Mario De Mezzo   CEO, Editura ALL jpeg
Mario De Mezzo - CEO, Editura ALL
Preşedintele Asociaţiei Casa de Cultură (şi CEO al grupului editorial ALL) Mario De Mezzo a vrut să omagieze cu acest premiu un autor şi mai ales un redactor al editurii sale, pe Augustin Frăţilă, plecat acum cîţiva ani dintre noi.
 La Batthyaneum jpeg
La Batthyaneum
Cînd am ajuns la Alba Iulia, mi s-a spus: trebuie să vezi Batthyaneum-ul - mai degrabă un sanctuar de carte rară decît o bibliotecă.
Scandal, skándalon jpeg
Scandal, skándalon
Cum Iacov cu îngerul, omul cu dicţionarul: pînă dimineaţa. Termenul grecesc skándalon provine din skándalethron, suportul momelii într-o cursă - băţul în care e înfiptă carnea de focă pentru a prinde în cursă urşii polari, de pildă, dar nu carnea însăşi; [...]

Adevarul.ro

autostradaa7 SURSA CNAIR jpg
Zeci de firme se bat pentru sutele de milioane de euro alocați unui tronson al Autostrăzii A7
Firmele, 23 la număr, care se bat pentru sutele de milioane de euro alocaţi unui tronson al Autostrăzii A7, Bacău-Neamţ-Paşcani, sunt din România, Turcia şi Ucraina.
Submarinul K-219 / Foto National Archives via Yahoo News
36 de ani de la scufundarea submarinului nuclear K-219. Ce a însemnat acest eșec al Uniunii Sovietice
Încă de la începutul războiului din Ucraina, președintele rus Vladimir Putin, precum și alți oficiali ruși, au amenințat Occidentul cu armele nucleare.
 Mobilizare partiala - rusi trimisi la razboi FOTO Profimedia
Bătaie între soldați și recruți la o bază militară din regiunea Moscova: Poliția Militară a intervenit pentru a calma spiritele
Soldați aflați sub contract și bărbați recent mobilizați pentru război s-au luat la bătaie la baza Alabino, din regiunea Moscova, după ce aceștia din urmă s-au opus confiscării telefoanelor mobile.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.