Critica literar─â la ora culturii de mas─â - diviziunea mitotic─â a criticii contemporane -

9 aprilie 2011
Critica literar─â la ora culturii de mas─â   diviziunea mitotic─â a criticii contemporane   jpeg

(apărut în Dilemateca, anul VI, nr. 59, aprilie 2011)

O diviziune este mitotic─â c├«nd o celul─â eucariot─â ├«┼či separ─â cromozomii din nucleu ├«n dou─â seturi cromozomiale identice ├«n doi nuclei ÔÇô urmeaz─â apoi dou─â celule. Pentru mine, diviziunea mitotic─â este, evident, o metafor─â. Celula-mam─â reprezint─â aici critica literar─â, iar cele dou─â nuclee s├«nt ÔÇ×promo┼úia cultural─âÔÇť, respectiv ÔÇ×critica cultural─âÔÇť, activit─â┼úi diferite, dar care pot oric├«nd fi acoperite de sintagma-mam─â, iar critica cultural─â poate ├«nsemna promo┼úie cultural─â, a┼ča dup─â cum discursul promo┼úional poate fi ┼či critic. ┼×i-atunci ÔÇô se va ├«ntreba cititorul ÔÇô la ce bun diviziunea? Diviziunea ÔÇô r─âspund ÔÇô nu ├«nseamn─â o decizie personal─â sau de grup, ci reprezint─â o consecin┼ú─â a defalc─ârii literaturii ├«n cultur─â popular─â (urban─â, totu┼či) ┼či cultur─â ÔÇ×de specialitateÔÇť ├«ntr-un regim democratic-capitalist a┼ča cum este al nostru. Prin urmare, interven┼úia mea va avea ├«n vedere ├«n special spa┼úiul institu┼úiei literare rom├óne┼čti ┼či practicile de institu┼úionalizare.

Evoluţia celulei-mamă

├Än c├«teva eseuri de anul trecut, Alex Goldi┼č explic─â de ce critica literar─â rom├óneasc─â postbelic─â a respins teoria. E de-ajuns, de altfel, s─â cite┼čti critic─â rom├óneasc─â ├«nainte, dar ┼či dup─â 1989, pentru a observa c─â ÔÇ×metaforelor deconstruc┼úiei, mortific─ârii, declinului sau steriliz─ârii livre┼čti (...) le s├«nt preferate expresiile organicismului, ale auroralului, ale posibilit─â┼úilor nelimitate.ÔÇť (├«n ÔÇ×Un r─âzboi de tran┼čee...ÔÇť, Cultura, nr. 34/2010; remarc ├«n treac─ât c─â p├«n─â ┼či autorul din care citez interpreteaz─â f─âr─â s─â vrea atunci c├«nd scrie ÔÇ×sterilizare livresc─âÔÇť). Or, dac─â acest refuz avea o explica┼úie solid─â ├«nainte de Revolu┼úie, el nu mai are nici o justificare valid─â dup─â 1989 ┼či poate mai ales dup─â 1996, c├«nd epopeea na┼úionalist─â ├«┼či pierde suflul. ├Ämpotriva cui mai lupt─â sau de cine se mai ascunde criticul literar care ├«nregristreaz─â ┼či ierarhizeaz─â ÔÇ×esteticÔÇť (autarhic, adic─â) produc┼úiile literare recente, una dup─â alta ÔÇô ast─âzi, c├«nd literatura (fic┼úiune plus poezie) reprezint─â una dintre c─âile de desf─âtare ┼či cunoa┼čtere al─âturi de at├«tea altele ÔÇô f─âr─â s─â recurg─â la nici un alt discurs de cunoa┼čtere? Prea pu┼úini dintre criticii noi v─âd ├«n critic─â o practic─â social─â, a c─ârei valoare nu poate fi deta┼čat─â de sistemul social ├«n care ea se ├«nscrie ┼či la care particip─â ┼či care trebuie, deci, adecvat─â evolu┼úiilor acestuia. Regimul politic care a f─âcut ca literatura s─â concentreze tot ceea ce se putea spune valid ┼či liber despre lume a disp─ârut de dou─â decenii, ┼či ├«nc─â revistele culturale rom├óne┼čti s├«nt, cu pu┼úine excep┼úii, literare, iar practica critic─â exersat─â aici e iner┼úial─â. ├Äntr-o epoc─â de deschidere maxim─â, ├«n care circula┼úia discursurilor e mai frenetic─â dec├«t oric├«nd, ceea ce se nume┼čte critic─â literar─â nu se mai poate practica nici ca p├«n─â ├«n 1945, nici ca ├«n proletcultism, dar nici ca p├«n─â ├«n 1989, cu senin─âtatea senil─â a b─âtr├«nului care joac─â ┼čah pe o banc─â ├«n holul unui mall (sau da, dar numai ├«nzestrat─â de un spirit ÔÇ×dandyÔÇť pe care are grij─â s─â-l transmit─â cititorului). Pentru c─â nu exist─â (nici) critic─â literar─â f─âr─â asumarea, implicit─â sau explicit─â, a unei pozi┼úii politice, ├«n interiorul culturii, desigur.

Critica literar─â are ca obiect o practic─â de mas─â: literatura. Formele culturii de mas─â au trecut ├«n Rom├ónia prin viraje care le-au adus mult mai aproape de manifest─ârile lor occidentale. Cultura de elit─â, conservatoare prin excelen┼ú─â, tinde ┼či ea, ce-i drept greu, s─â inoveze. A┼č putea vorbi aici despre televiziune, care cunoa┼čte din 1995 o alt─â via┼ú─â; despre film, care a intrat ├«ntr-o nou─â er─â de aproape zece ani; despre evenimentele culturale private care ├«mp├«nzesc ast─âzi spa┼úiul urban rom├ónesc, ┼či nu doar cel urban, ├«nlocuindu-le pe cele na┼úionale; despre un nou limbaj literar, ├«n care diferen┼úele de reprezentare dintre oral ┼či scris s-au estompat; despre mod─â ┼či despre habitat etc. Pretutindeni ├«ns─â, una dintre ra┼úiunile modific─ârilor profunde pe care le-au suferit formele culturale din societatea rom├óneasc─â ┼úine de preeminen┼úa profitului asupra emancip─ârii (ca s─â folosesc o dihotomie ÔÇ×de st├«ngaÔÇť cu suficient con┼úinut euristic) ┼či rezult─â, printre altele, din vertiginoasa sl─âbire a statului ┼či a rolului s─âu ├«n raport cu puterea agen┼úilor priva┼úi, transna┼úionali, ai capitaliz─ârii sans rivages. Cultura de stat fie a preluat logica culturii de entertainment ÔÇ×privatizateÔÇť, a┼ča cum s-a ├«nt├«mplat ├«n televiziune, fie s-a scindat ├«n ocelii evenimen┼úiale. Adesea, limbajul lor coincide, ├«n m─âsura ├«n care ele func┼úioneaz─â ├«n orizontul unei mobiliz─âri afective individualiste, ├«n care individul este locul originar al valorii ┼či pentru care orice alt─â influen┼ú─â normativ─â este tradus─â ├«n termeni, devalorizan┼úi, de lips─â de autenticitate, deci de neadev─âr. Diferen┼úa dintre cultura low profile ┼či high profile st─â ├«n calitatea tr─âirilor individualiste mobilizate: de la cele brutale, confundate adesea cu senza┼úia fizic─â, p├«n─â la cele filtrate de o experien┼ú─â estetic─â ┼či moral─â rar─â.

Tensiunea dintre popular ┼či ├«nalt

Niciodat─â cultura oficial─â rom├óneasc─â n-a fost confruntat─â at├«t de evident cu acest decalaj dintre popular ┼či ├«nalt, din motive istorice lesne de ├«n┼úeles. ├Änmugurit─â ├«n anii dezghe┼úului ideologic, pop culture a fost sugrumat─â ┼či s-a zb─âtut ├«n celule underground, fie c─â vorbim despre manele sau despre poezie optzecist─â. Dup─â 1990 ┼či mai ales dup─â 2000, cultura rom├ón─â cunoa┼čte un proces de scindare ├«ntre popular ┼či specializat, forme de cultur─â care-┼či cer metadiscursul adecvat. Din momentul ├«n care cultura produce (face ┼či distribuie produse), ceea ce numim ÔÇ×valoare estetic─âÔÇť nu doar c─â difer─â de succesul public, ceea ce era de la sine ├«n┼úeles, dar devine o sintagm─â chestionabil─â, ├«n m─âsura ├«n care publicul ├«nsu┼či se scindeaz─â ┼či semnifica┼úiile moderne ale ÔÇ×artisticuluiÔÇť se pluralizeaz─â, iar tensiunea dintre ÔÇ×mas─âÔÇť ┼či ÔÇ×ni┼č─âÔÇť anim─â proiectele ┼či produsele de crea┼úie artistic─â mai mult ca niciodat─â (un bun exemplu ar putea fi ultimul volum al romanului Orbitor, iar credo-ul ┼či crea┼úia literar─â ale lui Mircea C─ârt─ârescu s├«nt exemplare pentru o discu┼úie despre raporturile ambigue dintre popÔÇÖlit ┼či highÔÇÖlit; la fel cum, ├«nainte de 1989, exemplare pentru o astfel de discu┼úie s├«nt unele tr─âs─âturi ale Cenaclului Flac─âra).

├Än aceste condi┼úii, metadiscursurile artistice au renun┼úat la exclusivitatea opera┼úiei de valorizare conform normativit─â┼úii estetice romantice, at├«t de importante ├«n era na┼úional─â a Europei; ele se ocup─â, de o vreme, de cultura de mas─â din punct de vedere cognitiv (politic, sociologic, estetic, formal etc.), pentru c─â tot ce ├«nseamn─â cultur─â, de la jazz la manele, are o valoare pentru cunoa┼čtere ┼či o istorie care face parte din istoria epistemic─â a omului. Este ceea ce propune, de pild─â, ÔÇ×mitologiaÔÇť lui Roland Barthes, ├«n anii 1950 (care nu ├«nt├«mpl─âtor urmeaz─â Gradului zero al scriiturii), ┼či apoi studiile culturale de tip anglo-saxon, cele f─âr─â o agend─â politic─â st├«njenitoare (├«n plin─â glorie ├«n anii 1970, de la Raymond Williams la Lionel Trilling), ca ┼či sociologia literar─â francez─â din ┼×coala lui Pierre Bourdieu. Un obiect artistic se afl─â ast─âzi sub jurisdic┼úia at├«t a unei normativit─â┼úi estetice, dizolvate ├«ns─â ├«n fiecare individ ├«n parte ┼či reunite ├«n comunit─â┼úi tot mai multe ┼či m─ârunte, c├«t ┼či a uneia epistemice, mai degrab─â uman-universalizant─â dec├«t prima. Oricum ai analiza un obiect artistic, fiecare dintre cele dou─â tipuri de metadiscurs trebuie s─â ┼úin─â seama de cel─âlalt. Nici unul ├«ns─â nu mai are func┼úia primordial─â de a facilita consumul, ┼či nici de a stabili o ierarhie larg recunoscut─â. Cu toate astea, poate fi extrem de creativ s─â studiezi ipostaze ale vulgarit─â┼úii sau anost s─â glosezi pe marginea unei capodopere.

Toate aceste premise stau la baza criticii literare ÔÇ×├«nalteÔÇť, specializate, care ├«nt├«lne┼čte astfel teoria ┼či istoria literar─â, ┼či de care nu se mai poate separa. Un exemplu evident ├«l afl─âm la Antoine Compagnon, cel pu┼úin ├«n Antimodernii. Criticul literar nu poate fi azi nici G. C─âlinescu din interbelic, nici Nicolae Manolescu din era dezghe┼úului ideologic, pentru c─â literatura nu mai ├«nseamn─â ast─âzi nici chintesen┼úa culturii, nici materializarea implicit─â a libert─â┼úii de g├«ndire ┼či sim┼úire. Critica literar─â manifest─â, ├«nainte de orice ierarhizare, con┼čtiin┼úa cultural─â a criticului ├«n raport cu formele contemporane ale culturii. ├Än lipsa adecv─ârii la formele actuale ale culturii, ierarhizarea are at├«ta valoare c├«t crucea purtat─â la g├«t, la un congres farmaceutic. Ea nu mai poate fi ce a fost atunci c├«nd, ├«n Rom├ónia, acumula func┼úiile metadiscursurilor interzise. Sigur, ├«ntr-o perioad─â ├«n care tot ceea ce era manifestare neoficial─â ├«┼či v─âdea rapid credibilitatea, lectura criticii literare reprezenta at├«t un ghid de lectur─â adev─ârat─â, c├«t ┼či o lectur─â critic─â ├«n sine, capabil─â s─â adune un public larg, de┼či diseminat. Prestigiul ei era cu at├«t mai mare cu c├«t discu┼úiile din spa┼úiul politic referitoare la literatur─â nu mai erau, cel pu┼úin ├«n anii 1980, publice ÔÇô iar critica literar─â putea s─â se ├«nf─â┼čoare ├«ntr-o aur─â de rezisten┼ú─â de care nu s-a privat defel. O alt─â explica┼úie a acestui prestigiu e de natur─â cultural─â: imaginarul na┼úional avea ca reper esen┼úial literatura ┼či crea┼úia artistic─â ├«n general, la fel ca ├«n Fran┼úa. Modelul anglo-saxon, pragmatic, al na┼úiunii ca o comunitate de indivizi liberi uni┼úi de un acela┼či ideal pragmatic ┼či moral ├«nt├«rzia s─â-┼či fac─â apari┼úia. De aceea, ├«n Rom├ónia ca ┼či ├«n Fran┼úa, literatura supracoda discursul identitar, iar criticul se putea considera cu ├«ndrept─â┼úire o c─âl─âuz─â na┼úional─â.

Promoter literar ┼či cultural scholar

De aceea, criticul literar nu mai poate ocupa ast─âzi locul neutru al unui director de con┼čtiin┼ú─â estetic─â pur─â, tocmai din cauza scind─ârii ├«ntre un domeniu public supus logicii pie┼úii ┼či unul marginal, al cercet─ârii, inov─ârii, cunoa┼čterii, care cere tradi┼úie ┼či competen┼úe specifice. Criticul literar care nu alege explicit ├«ntre cele dou─â discursuri critice (central-popular ┼či marginal-specializat) o face oricum implicit. ├Äntr-o cultur─â plural─â, ├«n care avem istorici, filozofi, sociologi, teoreticieni, criticul literar are dou─â posibilit─â┼úi de urmat ├«n func┼úie de ceea ce orgoliul ├«i va permite: fie devine un promotor literar, adic─â exact ceea ce se nume┼čte un PR (care poate lucra at├«t pentru o editur─â, c├«t ┼či ca free lancer), fie devine un specialist ├«ntr-un domeniu metadiscursiv oarecare, zona de intersec┼úie a lor cea mai apropiat─â de ceea ce acoperea odinioar─â critica literar─â fiind ast─âzi ÔÇ×studiile culturaleÔÇť (fie alterneaz─â practicile).

Promoter -ul literar este un activist cultural ÔÇô ┼či nu e nimic peiorativ aici. ├Än aceast─â calitate, anim─â ┼či ├«ntre┼úine via┼úa literar─â. Poate fi sau scriitor, sau amator de frumos literar, iar competen┼úele sale ┼úin at├«t de analiz─â literar─â c├«t ┼či de rela┼úii interumane. Un promoter literar scrie ┼či vorbe┼čte pentru a sprijini produc┼úia literar─â dintr-un areal dat sau, pur ┼či simplu, pentru a sprijini literatura, din considerente asem─ân─âtoare unui membru ONG. Un promoter literar se adreseaz─â unui public c├«t mai larg, pe canale media de impact, pentru c─â succesul performan┼úei lui se r─âsfr├«nge asupra succesului produsului promovat sau a tipului de crea┼úie promovat. ├Än acest fel, el este un jurnalist cultural autentic. Promoter-ul literar are, ca orice PR, o baz─â de date ┼či o istorie de rela┼úii personale care-i pot alinta sau r─âni orgoliul, ├«n func┼úie de pozi┼úia ierarhic─â (oficial─â sau nu) a celor pe care-i cunoa┼čte.

La limita dintre promoter literar ┼či ceea ce a fost criticul literar se afl─â cineva care purcede la opera┼úii de sintez─â pe pia┼úa literar─â ÔÇô aceasta ar fi, mutatis mutandis, rolul unui specialist ├«n marketing literar, cineva care poate lucra ca editor, dar ┼či ca profesor de literatur─â.

De aici ├«nainte, adic─â de la acest nivel al concrete┼úii faptului literar ├«n societate ├«nspre grade superioare de abstrac┼úiune ┼či mul┼úimi tot mai restr├«nse de public, marketer-ul literar tinde s─â devin─â fie ÔÇ×intelectualÔÇť ÔÇô dar acesta ├«ntruchipeaz─â o form─â cultural─â ├«n plin─â modificare ea ├«ns─â┼či ÔÇô, fie ÔÇ×antropolog culturalÔÇť sau cultural scholar, un ansamblu de competen┼úe care cuprinde lecturi la zi din domenii diverse, dar accesibile unui public ├«nc─â destul de vast pentru a putea fi clientul unei reviste culturale sau a unei c─âr┼úi de ÔÇ×eseuriÔÇť: istorie, sociologie, filozofie, ┼čtiin┼úele comunic─ârii ┼či tot ce ├«nseamn─â hermeneutic─â cultural─â contemporan─â, pe un fundal istoric care trebuie s─â cuprind─â m─âcar ultimele dou─â secole, cele ÔÇ×moderneÔÇť prin excelen┼ú─â. Treptat, specializarea se afineaz─â, cuprinderea cronologic─â se particularizeaz─â sau discursul se ├«ndoctrineaz─â: avem istorici ai ideilor, filozofi, filologi, istorici ai religiilor etc. C─âr┼úile scrise din perspectiv─â specializat─â trebuie comentate ├«n cadrul ├«n care au ap─ârut ┼či ├«n func┼úie de adresabilitatea fiec─âreia ├«n parte; scopul criticii lor nu este v├«nzarea, ci situarea ├«n cadrul prestabilit sau, ├«n func┼úie de portan┼ú─â, la intersec┼úia mai multor tipuri de discurs ┼či de referin┼úe ÔÇô avem de-a face atunci cu un eveniment ┼čtiin┼úific din care o infim─â parte va ajunge ├«n st─âp├«nirea, alienant─â de obicei, a promoter-ului cultural.

Promoter literar ┼či cultural scholar nu s├«nt dec├«t rezultatul evolu┼úiei practicii numite critic─â literar─â: ├«n prima ipostaz─â, el se adreseaz─â unui public amator ┼či creeaz─â evenimente, iar ├«n cea de-a doua scrie c─âr┼úi ├«n care studiaz─â discursul literar din varii perspective ┼či ├«n interac┼úiunea lui cu re┼úeaua de discursuri care trece prin capetele noastre. Dar cronica literar─â ridicat─â la rang de foileton moral al unei societ─â┼úi ┼či constitu┼úie a esen┼úei unei limbi ÔÇô de c├«nd, cu Kant, estetica reprezint─â sinteza modern─â dintre ra┼úiune, sensiblitate ┼či moral─â ÔÇô este liter─â moart─â; conglomeratul pe care ├«l reprezenta odat─â critica literar─â nu mai tr─âie┼čte organic; elementele lui s-au autonomizat ┼či rafinat, fiecare ├«n parte. ├Än Rom├ónia, criticul literar old boy se adreseaz─â unei minorit─â┼úi, cu aerul c─â s-ar adresa tuturor, face ┼či desface canoane cu prezum┼úiozitate de amvon, poart─â dialoguri cu autorii pe care-i critic─â ├«ntr-un loc ├«nc─â mult prea public pentru interesul conversa┼úiei.

Contradicţiile criticului universitar roman

Asta se datoreaz─â ├«ns─â ├«n primul r├«nd institu┼úiei literare rom├óne┼čti. Revistele culturale continu─â s─â se legitimeze prin cronica literar─â, situ├«nd-o deasupra celorlalte tipuri de text, iar criticul literar continu─â s─â fie prezentat nu at├«t ca un specialist sau promotor, ci ca vocea critic─â prin excelen┼ú─â prin care un ├«ntreg discurs cultural se r─âsp├«nde┼čte ├«n societate. Acolo unde nu se ├«nt├«mpl─â a┼ča (de pild─â la revista 22), axul discursiv este marcat ideologic ┼či politic. Voi da c├«teva exemple.

Cred c─â cei pe care-i consider cei mai buni trei critici rom├óni tineri universitari, ├«i voi numi ├«ndat─â, ar trebui s─â aib─â alt c├«mp de vizibilitate discursiv─â dec├«t cel oferit de cronica literar─â. Aceasta din urm─â nu e o practic─â desuet─â, dimpotriv─â, doar c─â, acum, ea nu mai transmite valorile de la care se revendica p├«n─â ├«n urm─â cu 10-20 de ani. Rolul ei, de a promova o carte, un grup literar ┼či, tot mai mult, c├«te o editur─â, ├«i comand─â acestei practici s─â se exercite ├«n locuri c├«t mai accesibile, s─â fie scris─â accesibil ┼či (deci) s─â poat─â fi citit─â ┼či ├«n┼úeleas─â de c├«t mai mult─â lume. Scopul editurii care ofer─â o carte pentru a fi promovat─â ├«n paginile unei reviste este de a o vinde. Altminteri, o carte valoroas─â nu poate fi discutat─â pe scurt, iar o analiz─â a dimensiunilor ei nu poate avea rolul (primar) de a vinde cartea, ci de a pune probleme pe care publicul larg le poate ├«n┼úelege sau nu, dar pe care nu e chemat ├«n mod expres s─â le judece. Func┼úia criticii universitare nu e s─â aduc─â profit editurilor, ci s─â produc─â, prin ipotezele lansate, cunoa┼čtere, adres├«ndu-se unui num─âr c├«t mai mare de cititori aviza┼úi.

Ei bine, ├«n cronica literar─â rom├óneasc─â nu s-a ├«ncheiat ├«nc─â diviziunea mitotic─â, de┼či nucleii s-au scindat deja. Cei mai buni, poate, ÔÇ×critici literariÔÇť universitari afirma┼úi p├«n─â acum ÔÇô Paul Cernat, Andrei Terian, Alex Goldi┼č ÔÇô scriu ÔÇ×cronic─âÔÇť din iner┼úie cultural─â, ┼či aici m─â explic imediat. Cronicile lor literare nu s├«nt proaste, s├«nt chiar foarte bune, problema e alta: exist─â o distan┼ú─â, dac─â vre┼úi o alienare, ├«ntre ceea ce au ei de spus ├«n ┼či despre literatura rom├ón─â ┼či ceea ce institu┼úia literar─â rom├óneasc─â ├«i ├«ndeamn─â s─â spun─â pentru a-i consacra. Recunoa┼čterea lor ca voci critice ÔÇô ├«n cazul lui Paul Cernat mai ales, ┼či asta pentru c─â debutul lui s-a petrecut ├«naintea celorlal┼úi doi ÔÇô depinde ├«ngrijor─âtor de mult de cronica literar─â. Or, calitatea scrierilor lor este ┼či trebuie v─âdit─â ├«n primul r├«nd ├«n c─âr┼úi ┼či ├«n texte care ridic─â ┼či rezolv─â, eventual, probleme, nu ├«n cronica literar─â de actualitate. Eseul lui Paul Cernat, ÔÇ×Iluziile revizionismului est-eticÔÇť(trei episoade care fac, cred, 25-30 de pagini de carte) este gr─âitor at├«t pentru rolul unui critic universitar, bun cunosc─âtor al dinamicilor culturale moderne, c├«t ┼či pentru viziunea pe care autorul ├«nsu┼či o are asupra propriului text: ÔÇ×├Änainte de a reveni, dup─â aceast─â ampl─â parantez─â, la uneltele de cronicar literarÔÇť, ├«┼či deschide Paul Cernat ultimul episod (Observator cultural nr. 283/2010). Cu alte cuvinte, un eseu de istorie literar─â reprezint─â, pentru un universitar rom├ón, o pauz─â ├«n practica ÔÇ×zilier─âÔÇť a cronicii literare, al c─ârei scop nu poate fi, nu-i a┼ča (┼či cred c─â nu-i a┼ča), dec├«t des─âv├«r┼čirea unei catedrale literare la care scriitorii vin cu hardul, iar criticul cu softul.

├Äntrebarea pe care vreau s─â o pun cititorilor ┼či criticilor universitari este aceasta: E mai grav pentru un critic s─â se exprime gre┼čit despre literatur─â ├«ntr-un eseu, sau s─â gre┼čeasc─â un ÔÇ×diagnostic de autorÔÇť? Un istoric ┼či teoretician literar, un cultural scholar nu are, ├«ntr-un sistem institu┼úional cultural modern, rolul de a tria ultimele produc┼úii literare, de a face s─â se v├«nd─â c─âr┼úi de literatur─â, de a anima via┼úa literar─â. Faptul c─â unul dintre ei se poate ├«n┼čela asupra valid─ârii unui autor nu are importan┼ú─â at├«ta vreme c├«t metadiscursul lor contribuie cu rezultate excelente la evolu┼úia cunoa┼čterii culturale. Cei trei fac oficiu de promotori culturali doar pentru c─â a┼ča ceva le cere ├«n primul r├«nd o institu┼úie literar─â ├«n bun─â parte desuet─â, ├«n schimbul vizibilit─â┼úii; se simt obliga┼úi s─â fac─â o ÔÇ×figur─â frumoas─âÔÇť mai ales ├«n cronica literar─â, transform├«nd-o adesea pe ┼čest ├«n eseu cultural. Cu alte cuvinte, ei joac─â un joc vechi, pentru c─â infrastructura menit─â s─â-i promoveze nu poate gestiona la fel de bine alte forme de discurs critic ├«n afara cronicii literare. Tot restul devine parantez─â, ├«n vreme ce pentru un omolog occidental abia cronica literar─â ├«nseamn─â o pauz─â de respira┼úie, o pl─âcere ÔÇ×vinovat─âÔÇť c─âreia ├«i cedezi (ca la to┼úi criticii universitari francezi pe care-i ┼čtiu). Critica literar─â ÔÇô ┼či ea, ┼či chiar cea rom├óneasc─â ÔÇô face parte din fluxuri de discurs care nu r─âm├«n s─â dospeasc─â sau s─â putrezeasc─â ├«n apartamentul literaturii rom├óne, ci care circul─â, ├«n primul r├«nd prin traduceri ┼či colocvii, prin Europa cunoa┼čterii ÔÇô institu┼úie renascentist─â prin excelen┼ú─â.

Pe de alt─â parte, lupta surd─â dintre ÔÇ×promotoriÔÇť ┼či ÔÇ×criticiÔÇť, ├«n m─âsura ├«n care unii ┼či al┼úii ┼či-au semnalat discursurile, ┼úine de un elitarism la fel de dep─â┼čit. Marius Chivu este, de pild─â, un excelent promoter literar; faptul c─â nu practic─â critica literar─â universitar─â reprezint─â o alegere asumat─â. Tot a┼ča, cronicile literare din Dilema veche, de pild─â, se integreaz─â perfect ideii de magazin cultural prin care literatura devine un produs tout public, ├«n cazul nostru unul pentru public premium, dar prin care literatura nu se transform─â ├«n obiect de cunoa┼čtere pentru aviza┼úi: jurnalism cultural. Astfel, ├«ntre cronicile lui Paul Cernat din Dilemateca ┼či ultimul s─âu eseu din Observator cultural, grav, cu miz─â, exist─â o diferen┼ú─â de adresabilitate, pragmatic─â, sociologic─â ÔÇô cultural─â ÔÇô care nu poate face ca ultimul s─â fie un exemplar ÔÇ×mai mareÔÇť a ceva ce poate fi exprimat ┼či ÔÇ×├«n micÔÇť.

Toat─â lumea ┼čtie c─â, ast─âzi, un articol de critic─â literar─â universitar─â nici nu vinde cartea despre care scrie, nici nu ofer─â modele de g├«ndire ┼či practic─â cultural─â; r─âmas ├«n urma formei culturale pe care pretinde c─â o investigheaz─â public de pe pozi┼úia unui legiuitor, criticul literar ÔÇ×purs├«ngeÔÇť nu mai este ast─âzi dec├«t omul unor iluzii retrospective sau al unor sindicate ┼či al oamenilor acestora. Timpul lui s-a scurs. De aceea ├«i putem, de-acum, scrie istoria.

P.S. Dou─â evenimente de la sf├«r┼čitul anului trecut pun fa┼ú─â-n fa┼ú─â cultura ├«nalt─â ┼či cultura popular─â: filmul lui Andrei Ujic─â, Autobiografia lui Nicolae Ceau┼čescu, ┼či moartea lui Adrian P─âunescu. ├Än primul caz, aveam de-a face cu o perspectiv─â neutr─â asupra celui mai important dictator rom├ón, pe care spectatorul nu este chemat s─â ├«l judece, ci s─â ├«l (re)cunoasc─â. Or, exist─â ├«n cercurile culturale ├«nalte rom├óne┼čti ideea c─â judecata trebuie s─â precead─â interpretarea. Poate ┼či de aceea critica literar─â, cea care judec─â ├«nainte de a interpreta, face legea ├«n revistele de cultur─â. Evenimentul num─ârul doi: Adrian P─âunescu a fost un bun versificator, nu ┼či poet. Moartea lui nu ├«nseamn─â nimic pentru cultura ├«nalt─â din Rom├ónia, pentru c─â instrumentul cu care ├«l evalueaz─â, judecata, ├«i este defavorabil─â de dou─â ori: poet slab ┼či individ prins cu totul ├«n capcana cultului personalit─â┼úii ceau┼čist. Dar P─âunescu a ├«nsemnat foarte mult pentru cultura popular─â din Rom├ónia, de la Cenaclul Flac─âra, trec├«nd prin fotbal ┼či prin cultul taumaturgic al revistei omonime, ┼či ajung├«nd la sc├«nteierea retoric─â a discursului, dincolo de ideile enun┼úate. Mi se pare c─â este de datoria culturii ├«nalte s─â o cunoasc─â ┼či s-o explice pe cea popular─â. Cu c├«t o ignor─â mai mult ÔÇô ┼či asta se ├«nt├«mpl─â ne├«ncetat dup─â 1989 ÔÇô cu at├«t schizoidia societ─â┼úii rom├óne┼čti se va prelungi, ┼či orice grup de dialog social va r─âm├«ne autarhic. Cultura ├«nalt─â ┼či cea popular─â trebuie s─â dialogheze permanent, dar pentru a o face, trebuie s─â ┼čtie fiecare whoÔÇÖs who.

______

Alexandru MATEI este eseist. Cea mai recentă carte publicată: Ultimele zile din viaţa literaturii, Editura Cartea Românească, 2008.

ASTALO┼× 1933 2014 jpeg
ASTALO┼× 1933-2014
A murit Astalo┼č. Vestea a venit ├«ntr-o diminea┼ú─â. ├Änainte ┼či dup─â alte mor┼úi. S├«ntem ├«nconjura┼úi de mor┼úi. Ca ┼či cum via┼úa ar fi o subversiune.
Alain Finkielkraut, un ÔÇ×reac┼úionarÔÇť la Academia francez─â jpeg
Alain Finkielkraut, un ÔÇ×reac┼úionarÔÇť la Academia francez─â
Alain Finkielkraut (n─âscut ├«n 1949) a intrat, din ziua de 10 aprilie 2014, ├«n r├«ndul nemuritorilor. C─âr┼úile sale compun o lamenta┼úie antimodern─â punctat─â de accente de revolt─â ├«mpotriva unor evolu┼úii pe care individul nu le controleaz─â. Transform─ârile suferite de identitatea francez─â sub impactul hipermodernit─â┼úii ┼či al imigra┼úiei constituie substan┼úa ultimului volum publicat, L'identit├ę malheureuse, Editions Stock, Paris, 2013.
Tenebrele limbii ┼či literaturii rom├óne jpeg
Tenebrele limbii ┼či literaturii rom├óne
Eugeni ┼či Mihu s├«nt doi liceeni harnici, cumin┼úi ┼či frumo┼či; ei provin din dou─â familii harnice, cumin┼úi ┼či frumoase, dar p─ârin┼úii fetei se opun iubirii lor. Fata decide s─â se sinucid─â am├«ndoi, deodat─â, b├«nd vitriol, pe care l-a cump─ârat deja, de la farmacie.
Tenebrele limbii ┼či literaturii rom├óne jpeg
O lecţie de patriotism
├Än general, socotesc c─â nu e bine s─â te joci cu cele sfinte - a┼ča c─â am ezitat la titlul de mai sus. Dar, cum s─â nume┼čti altfel o carte scris─â de un profesor universitar (...) carele ├«nsu┼či despre sine scrie, pe coperta a patra, c─â, ├«n fiin┼úa sa, "omul de ┼čtiin┼ú─â a fost permanent dublat de cel ce a f─âcut din slujirea neamului s─âu ceea ce sfin┼úii fac din slujirea lui Dumnezeu...
Pop Yoga jpeg
Pop Yoga
O sintez─â original─â este cartea lui Pac├┤me Thiellement Pop Yoga, Sonatine Editions, Paris, 2013.
Mioritiquement notre jpeg
Mioritiquement notre
De veacuri ├«nv─â┼ú─âm la ┼čcoal─â c─â "Rom├ónul s-a n─âscut cre┼čtin", "Rom├ónul s-a n─âscut poet" ┼či "Rom├ónul e francofon prin tradi┼úie".
Mereu ├«n miezul chestiunii ┼či cu totul la marginea ei jpeg
Mereu ├«n miezul chestiunii ┼či cu totul la marginea ei
Karl-Markus Gau├č (Salzburg), n. 1954, din 1991 redactor-┼čef al prestigioasei reviste de cultur─â Literatur und Kritik, cunoscut critic literar, scriitor ┼či eseist austriac, laureat al unor importante premii literare austriece ┼či europene(...)
Tehnodrom 2013 jpeg
Tehnodrom 2013
Ca la orice final de an, e vremea unei rememor─âri: ce am descoperit, ce am accesat ┼či ce am criticat ├«n Tehnodrom.
Străinii care au făcut Franţa jpeg
Străinii care au făcut Franţa
Numero┼či s├«nt str─âinii care, ├«n ultimele dou─â secole, au l─âsat urme durabile ├«n cultura Fran┼úei. Dictionnaire des ├ętrangers qui ont fait la France/Dic┼úionarul str─âinilor care au f─âcut Fran┼úa, Editura Robert Laffont, 2013, 956 pagini, redactat de un colectiv de autori sub direc┼úia lui Pascal Ory, profesor de istorie la Sorbona, depune m─ârturie ├«n acest sens.
Tehnodrom 2013 jpeg
echitate ┼či ebook
├Än Statele Unite, a ├«nceput un scandal din cauza edi┼úiilor digitale ┼či a prezen┼úei lor ├«n biblioteci. Marii editori acuz─â bibliotecile de "socialism" ┼či le impun pre┼úuri mult mai mari la achizi┼úia acestor edi┼úii, cu 150% p├«n─â la 500% mai scumpe dec├«t ├«n cazul utilizatorilor priva┼úi. Mai mult, editorii adesea limiteaz─â num─ârul de citiri ale unui exemplar. Cartea nu se mai afl─â ├«n proprietatea bibliotecii care o punea la dispozi┼úie publicului.
Andra C─ârbunaru   PR, Libr─âria Bastilia jpeg
Andra C─ârbunaru - PR, Libr─âria Bastilia
(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 89, octombrie 2013)
Arta contemporan─â la Vene┼úia  ├Äntre enciclopedic ┼či eclectic jpeg
Arta contemporan─â la Vene┼úia. ├Äntre enciclopedic ┼či eclectic
Vene┼úia, ora┼č suprasaturat de art─â, g─âzduie┼čte la fiecare doi ani o vast─â expozi┼úie de art─â contemporan─â. Un fel de tur de orizont al crea┼úiei imediate. Anul acesta, organizatorii au ales drept tem─â - sau principiu coagulant - "cunoa┼čterea enciclopedic─â".
Un colţ de lume jpeg
Un colţ de lume
├Än Tire am mai descoperit o comoar─â: a┼čezat─â ├«n mijlocul unei gr─âdini exotice, st─âp├«n─â a multor veacuri, ad─âpost literar al multor erudi┼úi, Biblioteca "Necip Pa┼ča" este unul dintre cele mai importante centre ale vie┼úii culturale. At├«t ale ora┼čului, c├«t ┼či ale Turciei.
Ce aţi amîna(t) să faceţi în viaţă? jpeg
Ce-aţi amîna(t) să faceţi în viaţă?
R─âspund: Gabriela ADAME┼×TEANU ÔÇó Dumitru CRUDU ÔÇó Andrei D├ôSA ÔÇó ┼×tefan MANASIA ÔÇó Marin M─éLAICU-HONDRARI ÔÇó Anatol MORARU ÔÇó Cezar PAUL-B─éDESCU ÔÇó Andrei POGORILOWSKI ÔÇó Ana Maria SANDU ÔÇó V. LEAC
Bucovina   schi┼úe literare  Unde a fost de fapt ÔÇ×Mica Vien─âÔÇť jpeg
Bucovina - schi┼úe literare. Unde a fost de fapt ÔÇ×Mica Vien─âÔÇť
Un p─âm├«nt slav era Bucovina ├«n Evul Mediu. Mai t├«rziu, parte a voievodatului moldav. Numele ei provine din germanul Buchenland (┼óara fagilor). ├Än 1774, acest ┼úinut, l─âsat ├«n voia naturii lui s─âlbatice, a fost ocupat de austrieci, care s-au pus pe treab─â: au cultivat ┼úara ┼či oamenii ei.
Gloria unui solitar jpeg
Gloria unui solitar
Este bine totu┼či de ┼čtiut c─â, ├«nainte de-a fi orice altceva, Gu├ęnon a fost matematician. Principiile calculului infinitezimal, o lucrare de tinere┼úe, publicat─â abia ├«n 1946, arat─â interesul primordial al ezoteristului fa┼ú─â de matematic─â.
ÔÇ×Activismul meu cultural poate fi privit ca o contraband─â cu armeÔÇť jpeg
ÔÇ×Activismul meu cultural poate fi privit ca o contraband─â cu armeÔÇť
Este profesor de filozofie, eseist, dramaturg, romancier, filozof de consum cu discurs metafizic. Este un salvator de idei ┼či un demolator de concepte. E un "b─âiat r─âu". ┼óine lec┼úii de filozofie unde te-a┼čtep┼úi mai pu┼úin: prin penitenciare, birturi, aziluri de b─âtr├«ni, case de nebuni, parcuri. E slobod la gur─â ┼či la minte.
Tehnodrom 2013 jpeg
Internetul ┼či protestele la rom├óni
Cine s-ar fi a┼čteptat ca, pentru prima dat─â ├«n istorie, la un eveniment s─â participe mai mul┼úi oameni dec├«t cei care s-au anun┼úat pe Facebook? ?i nu o singur─â dat─â, ci de dou─â ori. Dac─â nu plou─â, ┼či a treia duminic─â probabil va fi la fel. (Articolul e scris dup─â al doilea mare mar┼č pentru salvarea Ro┼čiei Montane, din 15 septembrie 2013.)
Gloria unui solitar jpeg
Iezechiel, autor ┼čtiin┼úifico-fantastic
Profetul Iezechiel, figură din toate punctele de vedere excentrică, face excepţie de la regula invizibilităţii.
Bucure┼čtiul insular din ÔÇ×Nunt─â ├«n cerÔÇť jpeg
Bucure┼čtiul insular din ÔÇ×Nunt─â ├«n cerÔÇť
Andreea R─âsuceanu este dr. ├«n filologie al Universit─â┼úii din Bucure┼čti cu lucrarea Mahalaua M├«ntulesei, drumul c─âtre modernitate (2009). Cea mai recent─â lucrare, Bucure┼čtiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literar─â, are la baz─â cercet─ârile ├«ntreprinse ├«n perioada 2010-2013 ├«n cadrul CESI ┼či Universit├ę Sorbonne nouvelle Paris 3 (programul "Vers une g├ęographie litt├ęraire").
Noutăţile toamnei jpeg
Noutăţile toamnei
R─âspund: Laura ALBULESCU (ART) ÔÇó Lidia BODEA (Humanitas) ÔÇó Denisa COM─éNESCU (Humanitas Fiction) ÔÇó UN CRISTIAN (Casa de pariuri literare) ÔÇó Oana DUMITRU (Vellant) ÔÇó Dana MOROIU (Baroque Books & Arts) ÔÇó Angela NAGHI (Publica) ÔÇó ┼×tefania NALBANT (Curtea Veche) ÔÇó Bogdan-Alexandru ST─éNESCU (Polirom) ÔÇó Livia SZASZ (Corint/Leda)
Mario De Mezzo   CEO, Editura ALL jpeg
Mario De Mezzo - CEO, Editura ALL
Pre┼čedintele Asocia┼úiei Casa de Cultur─â (┼či CEO al grupului editorial ALL) Mario De Mezzo a vrut s─â omagieze cu acest premiu un autor ┼či mai ales un redactor al editurii sale, pe Augustin Fr─â┼úil─â, plecat acum c├«┼úiva ani dintre noi.
 La Batthyaneum jpeg
La Batthyaneum
Cînd am ajuns la Alba Iulia, mi s-a spus: trebuie să vezi Batthyaneum-ul - mai degrabă un sanctuar de carte rară decît o bibliotecă.
Scandal, skándalon jpeg
Scandal, skándalon
Cum Iacov cu ├«ngerul, omul cu dic┼úionarul: p├«n─â diminea┼úa. Termenul grecesc sk├índalon provine din sk├índalethron, suportul momelii ├«ntr-o curs─â - b─â┼úul ├«n care e ├«nfipt─â carnea de foc─â pentru a prinde ├«n curs─â ur┼čii polari, de pild─â, dar nu carnea ├«ns─â┼či; [...]

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.