Virusul ca metafor─â

Attila KOVÁCS
6 mai 2020
Virusul ca metafor─â jpeg

ÔÇ×La fel de normal po╚Ťi s─â reprezin╚Ťi un sistem de ├«ntemni╚Ťare printr-un altul, dup─â cum po╚Ťi, de altfel, s─â reprezin╚Ťi orice lucru care exist─â ├«n mod real prin ceva care nu exist─âÔÇŁ - scria Daniel Defoe ├«n cartea sa despre ciuma londonez─â.

├Än zilele noastre, a devenit o mod─â a canalelor social media s─â facem predic╚Ťii: cum va ar─âta societatea noastr─â post COVID-19, ce se va ├«nt├«mpla cu economia, cum ar trebui s─â ne folosim energia ├«n aceast─â izolare etc.

╚śi eu voi face la fel, doar c─â o s─â m─â folosesc de filozofie sau mai precis de trei figuri proeminente ale filozofiei franceze, ale c─âror viziuni/predic╚Ťii s-au ├«mplinit deja ├«n vremurile noastre, ╚Öi ├«ncerc s─â prezint acele ├«nv─â╚Ť─âturi care pot fi deduse din aceste predic╚Ťii ├«n situa╚Ťia actual─â.

Filozofia francez─â a avut ├«ntotdeauna pentru mine o importan╚Ť─â deosebit─â. La ├«nceput, spre sf├«r╚Öitul adolescen╚Ťei, c├«nd ╚Ötiam deja c─â voi studia filozofia, a fost eseul lui Camus, Mitul lui Sisif, cel care mi-a definit ├«n mare parte g├«ndirea.

Desigur, ╚Ötiu, pute╚Ťi spune c─â am ├«nt├«rziat cu Camus, este la mod─â ├«n aceste zile deoarece toat─â lumea vorbe╚Öte deja despre Ciuma, subliniind c├«t de oportune s├«nt g├«ndurile exprimate ├«n aceast─â carte pentru vremurile noastre.

Da, dar popularitatea ciumei lui Camus se bazeaz─â pe ne├«n╚Ťelegerea ei.

Cu toate astea, ar putea fi foarte oportun─â, dar nu ├«n m─âsura ├«n care descrie printr-o fic╚Ťiune, o metafor─â, adic─â ciuma, o societate care se lupt─â cu nazismul. Cartea nu este ├«n nici un caz reprezentativ─â pentru zilele noastre prin faptul c─â o epidemie inexistent─â, fictiv─â, ciuma metaforizeaz─â ordinea social─â existent─â la vremea respectiv─â - adic─â nazismul, ci invers, printr-o metafor─â inversat─â. ├Än timp ce, ├«n cazul lui Camus, ciuma inexistent─â era o metafor─â pentru nazismul, totalitarismul existent, acum un virus existent metaforizeaz─â o ordine social─â care pare s─â vin─â ╚Öi care ├«n multe privin╚Ťe nu este diferit─â de nazism sau totalitarism, a╚Öa cum vom vedea mai t├«rziu, prin al╚Ťi doi g├«nditori francezi (Granel ╚Öi Baudrillard).

Astfel, dac─â la Camus mecanismul semantic al metaforei era de tipul inexistentul (ciuma) ÔÇ×reprezentaÔÇŁ existentul (nazismul), ├«n zilele noastre ÔÇ×reprezent─âm un sistem de ├«ntemni╚Ťare printr-un altulÔÇŁ. Inexisten╚Ťa sau mai exact ceea ce va s─â vin─â (totalitarismul) este reprezentat de existent (virusul). Actualitatea ciumei nu const─â, a╚Öadar, ├«n faptul c─â epidemia de cium─â este similar─â cu epidemia viral─â de ast─âzi (de unde ╚Öi ne├«n╚Ťelegerea), ci ├«n faptul c─â nazismul este similar cu ceea ce este prezent acum ├«n societatea noastr─â ├«n germenii s─âi sau cu ceea ce va s─â vin─â...

C─âci, dup─â cum spune Camus ├«nsu╚Öi, prin cuvintele doctorului Rieux: ÔÇ×ÔÇŽ aceast─â cronic─â nu putea fi a victoriei definitive. Ea nu putea fi dec├«t m─ârturia a ceea ce trebuise el s─â ├«mplineasc─â ┼či a ceea ce, f─âr─â ├«ndoial─â, trebuiau s─â mai ├«mplineasc─â ├«nc─â, ├«mpotriva terorii ┼či a armei ei neobosite, ├«n ciuda suferin╚Ťelor personale, to╚Ťi oamenii care, neput├«nd fi sfin╚Ťi ┼či refuz├«nd s─â admit─â flagelurile, se str─âduiesc totu╚Öi s─â fie medici.ÔÇŁ

ÔÇ×Teroarea ┼či arma ei neobosit─âÔÇŁ ar putea reveni oric├«nd, avertizeaz─â Camus. ├Än ce form─â, afl─âm tot de la un g├«nditor francez, cu ale c─ârui scrieri am f─âcut cuno╚Ötin╚Ť─â mai t├«rziu, la facultate. Este vorba despre Gerard Granel, cel care a scris ├«ntr-unul din studiile sale c─â ÔÇ×anii ÔÇś30 s├«nt ├«nc─â ├«n fa╚Ťa noastr─âÔÇŁ.

Ce înseamnă asta?

Europa anilor ÔÇś30 a favorizat ├«nt─ârirea a trei mari puteri: puterea fascist─â din Italia, socialismul na╚Ťional din Germania ╚Öi sistemul birocratic, anonim stalinist, ├«n Rusia. ├Än toate cele trei state, regimul totalitar a ├«nlocuit brusc o democra╚Ťie acceptabil─â. Instantaneitatea schimb─ârii regimului, abandonarea at├«t de u╚Öoar─â a principiilor libert─â╚Ťii, ne poate  pune pe g├«nduri, dar nu este nicidecum excep╚Ťional─â ╚Öi ├«nt├«mpl─âtoare, deoarece apar╚Ťine esen╚Ťei modernit─â╚Ťii. Modernitatea noastr─â nu poate exista f─âr─â o form─â de dominare centrat─â pe autoritate, factorii care determin─â spiritul epocii apar╚Ťin├«nd esen╚Ťei modernit─â╚Ťii.

├Än epoca noastr─â, aceast─â domina╚Ťie totalitar─â centrat─â pe autoritate este reprezentat─â de tehnologie, ├«n special de tehnologia informa╚Ťiei ╚Öi de comunicare. ╚śi, ├«n m─âsura ├«n care aceast─â tehnologie este o manifestare de dominare centrat─â pe autoritate, putem spune lini╚Öti╚Ťi ├«mpreun─â cu Granel: anii ÔÇś30 s├«nt ├«n fa╚Ťa noastr─â.

Perioada COVID-19 reprezint─â o schimbare de paradigm─â ├«n acest sens. Aceste tendin╚Ťe se vor manifesta acum, f─âr─â nici o jen─â, deoarece exist─â un motiv: virusul.

Pentru a clarifica ceea ce vreau s─â spun, ajungem la un alt g├«nditor francez, pe care l-am cunoscut ulterior, fiind deja lector universitar - oarecum legat de cursurile pe care le predau la Universitatea ÔÇ×TransilvaniaÔÇŁ din Bra╚Öov.

Este vorba despre Baudrillard. Extazul comunic─ârii, scris ├«n 1987, mi-a definit semnificativ g├«ndirea. Potrivit lui Baudrillard, modernitatea noastr─â este era extazului comunic─ârii. Extazul trebuie ├«n╚Ťeles ├«n sensul strict al cuv├«ntului, adic─â etimologic: ca proiec╚Ťie dintr-o stare sau din sine (ek-stasis).

Ce ├«nseamn─â aceast─â proiec╚Ťie? Proiec╚Ťia, mut├«nd comunicarea de pe t─âr├«mul epistemologiei pe t─âr├«mul ontologiei, printr-o ÔÇ×dubl─â obscenitateÔÇŁ, ├«nseamn─â dou─â lucruri:

1. Tot ceea ce este interior (ceea ce este al meu, ÔÇ×sfera mea privat─âÔÇŁ) este proiectat prin mijloacele tehnologiei ├«n lumea exterioar─â, ├«n sfera public─â: ceea ce este al meu, chiar ╚Öi cel mai banal gest (cum ar fi s─â-mi scarpin lobul urechii), prin interfa╚Ťa social media ├«nceteaz─â s─â mai fie al meu, s─â fie privat ╚Öi devine public; ├«n ceea ce prive╚Öte domina╚Ťia totalitar─â, asta ├«nseamn─â c─â totul poate fi cunoscut despre mine: s├«nt expus si vulnerabil ├«n fa╚Ťa algoritmilor, ├«n fa╚Ťa inteligen╚Ťei artificiale, acestea din urm─â fiind concentrate ├«n m├«inile c├«torva.

2. Pe de alt─â parte, tot ceea ce este extern (ceea ce este comun, ceea ce ╚Ťine de ÔÇ×sfera public─âÔÇŁ) devine al meu prin faptul c─â s├«ntem conecta╚Ťi constant la re╚Ťeaua de comunicare atotcuprinz─âtoare, exteriorul ajung├«nd ├«n dormitorul meu, fiind metamorfozat ├«n interior; iar aceasta este cealalt─â fa╚Ť─â a dominan╚Ťei totalitare, a manipul─ârii: totul se scurge nefiltrat ├«n noi, f─âr─â ca vreun halo sau firewall s─â ne protejeze (iat─â un motiv pentru care se propag─â a╚Öa rapid fakenews-urile ├«n aceste zile).

Odinioar─â, ├«naintea extazului comunic─ârii, ├«n perioada anterioar─â dominan╚Ťei tehnologice, alienarea era real─â. I se putea ├«nt├«mpla cu u╚Öurin╚Ť─â unei persoane s─â nu se reg─âseasc─â ├«ntr-un anumit anturaj - ├«n familia sa, ├«ntr-o companie, ├«ntr-un anumit mediu social etc. Se putea ├«nt├«mpla ca o persoan─â s─â fie ÔÇ×rupt─âÔÇŁ de lume. Aceast─â alienare este de altfel una dintre temele filozofiei existen╚Ťialiste; chiar Camus a scris, printre altele, despre asta.

Alienarea era un sentiment real al vie╚Ťii. ├Äns─â ├«n zilele noastre nu mai poate fi a╚Öa. ├Än extazul comunic─ârii, subiectul se contope╚Öte cu obiectul, interiorul cu exteriorul, toat─â lumea este conectat─â organic cu toat─â lumea ╚Öi cu toate. Nu ne mai este dat s─â experiment─âm ÔÇ×drama alien─âriiÔÇŁ! Alienarea, ├«n aceste vremuri, nu mai este reprezentativ─â; ceea ce ne reprezint─â mai degrab─â este paranoia, ipohondria ╚Öi o interpretare mai profund─â, care transcende patologia, a schizofreniei - nu ├«n sensul unei rupturi (szkidzo) alienante, ci, dimpotriv─â, ├«n sensul extazului comunic─ârii care contope╚Öte tot, f─âc├«nd s─â dispar─â limita dintre lumea mea interioar─â ╚Öi cea exterioar─â: ÔÇ×... noi tr─âim, prin promiscuitatea imanen╚Ťei ╚Öi prin conectarea ne├«ntrerupt─â a tuturor re╚Ťelelor ├«n comunicare ╚Öi informa╚Ťie, ├«ntr-o nou─â form─â de schizofrenie. Nu isterie, nu paranoia proiectiv─â propriu-zis─â, ci acea stare de teroare caracteristic─â schizofrenului: o prea mare apropiere de toate, o promiscuitate infect─â a oric─ârui lucru care ├«l invadeaz─â ╚Öi ├«l p─âtrunde f─âr─â rezisten╚Ť─â, f─âr─â ca vreo aur─â, nici m─âcar cea a propriului s─âu corp, s─â-l protejeze. Schizofrenul este deschis spre tot f─âr─â s─â vrea, tr─âind ├«n cea mai mare confuzie. El este prada obscen─â a obscenit─â╚Ťii lumii. Ceea ce ├«l caracterizeaz─â este mai pu╚Ťin pierderea realului, cum se spune de obicei, c├«t aceast─â proximitate absolut─â ╚Öi aceast─â instantaneitate total─â a lucrurilor, aceast─â supraexpunere la transparen╚Ťa lumii. Lipsit de orice scen─â ╚Öi str─âb─âtut f─âr─â ├«mpotrivire, el nu mai poate produce limitele propriei sale fiin╚Ťe, nu se mai poate produce ca oglind─â. El devine pur ecran, pur─â suprafa╚Ť─â de absorb╚Ťie ╚Öi  de resorb╚Ťie a re╚Ťelelor de influen╚Ť─â.ÔÇŁ

├Än acest fel, Cel─âlalt nu apare ca o persoan─â independent─â, purt─âtorul unui mesaj existen╚Ťial, ci ca un element al unui sistem care leag─â ├«ntre ele p─âr╚Ťile care comunic─â. De ├«ndat─â ce lumea devine o re╚Ťea transparent─â, Cel─âlalt ├«╚Öi pierde caracterul transcendent. ÔÇ×Nu mai exist─â transcenden╚ŤaÔÇŁ, spunea Baudrillard, iar aceasta nu ├«nseamn─â neap─ârat (doar) sf├«r╚Öitul metafizicii, ci mai degrab─â c─â Cel─âlalt este mort sau poate faptul c─â ├«n zilele noastre deja s-a n─âscut mort... Cel─âlalt se contract─â ├«ntr-un nod nesemnificativ al unei re╚Ťele care une╚Öte lumea. ├Äntr-o astfel de lume nu putem vorbi de alteritate autentic─â deoarece este un element al unui sistem electronicizat. Cel─âlalt nici nu poate fi autentic dac─â ├«n spa╚Ťiul de joac─â al reproductibilit─â╚Ťii poate fi modelat ├«n orice moment, folosind instrumentele tehnice adecvate. ├Än epoca extazului comunic─ârii declara╚Ťia lui Nietzsche conform c─âreia ÔÇ×Dumnezeu a muritÔÇŁ prime╚Öte, a╚Öadar, o nou─â interpretare.

├Än trecut  ÔÇ×universul privat era alienant, ├«n mod sigur, ├«n m─âsura ├«n care el te separa de ceilal╚Ťi, de lume, ├«n m─âsura ├«n care era investit ca spa╚Ťiu protector, ca imaginar protector. Dar el beneficia ╚Öi de c├«╚Ötigul simbolic al alien─ârii, ╚Öi anume c─â Cel─âlalt exista ╚Öi c─â alteritatea poate ├«nsemna ╚Öi ce e mai bun, ╚Öi ce e mai r─âu.ÔÇŁ

Potrivit filozofului elve╚Ťian originar din Coreea de Sud Byung-Chul Han, ├«n prezent s├«ntem deja dincolo de epocile ÔÇ×bacterieneÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×viraleÔÇŁ. Ceea ce este caracteristic prezentului este ÔÇ×era neuronal─âÔÇŁ - era bolilor mintale. Acest lucru se datoreaz─â faptului c─â era imunologic─â ╚Öi-a bazat existen╚Ťa pe alteritate ├«n acela╚Öi mod ├«n care reac╚Ťia imun─â este o reac╚Ťie la alteritate, chiar dac─â aceast─â alteritate nu reprezint─â o amenin╚Ťare (de aici ╚Öi conceptul de autoimunitate). Ast─âzi negativitatea alterit─â╚Ťii, interpretat─â ca fiind str─âin─â imunologic, nu mai exist─â. A fost ├«nlocuit─â cu o pozitivitate excesiv─â, cu identitatea.

C├«╚Ötigul simbolic al alien─ârii a fost acesta: existen╚Ťa celuilalt, existen╚Ťa alterit─â╚Ťii. Dar dac─â cel─âlalt nu exist─â, dac─â alteritatea nu exist─â, cum poate exista ÔÇ×sineleÔÇŁ, cum putem noi ├«n╚Öine s─â exist─âm, am putea sa ne ├«ntreb─âm. Deoarece, p├«n─â la urm─â, vorbim despre dou─â p─âr╚Ťi ale aceleia╚Öi monede. Cel─âlalt este condi╚Ťia de posibilitate a Sinelui. ├Än acest sens, sinele autentic ├«nceteaz─â ╚Öi el s─â existe.

Ast─âzi ne ferim de tot ceea ce ne confrunt─â cu noi ├«n╚Öine ╚Öi cu cel─âlalt. ├Än era COVID-19, condus─â de fric─â, paranoia ╚Öi ipohondrie, s├«ntem bloca╚Ťi ├«n ÔÇ×propria noastr─â celul─âÔÇŁ; s├«ntem prin╚Öi, ne zbatem ├«ntre anxietate ╚Öi plictiseal─â.

Cu toate acestea, nu putem beneficia de latura pozitiv─â a anxiet─â╚Ťii ╚Öi a plictiselii, dezv─âluind  propria noastr─â autenticitate, ├«ntruc├«t ne uit─âm rapid la telefonul nostru ÔÇ×inteligentÔÇŁ, iar universul public se contope╚Öte instant cu universul privat, distr─âg├«ndu-ne rapid aten╚Ťia ╚Öi red├«nd locul spaimei, paranoiei ╚Öi ipohondriei. Astfel ne ├«nv├«rtim de jur ├«mprejur precum un c├«ine ├«n jurul propriei cozi, dar acum ÔÇ×coada d─â din c├«ineÔÇŁ, am putea spune.

Paradoxal, virusul ├«l poate readuce pe Cel─âlalt, chiar ├«n sens ontic / ontologic, dar numai ├«n m─âsura ├«n care Cel─âlalt ├«ntruchipeaz─â propria mea fric─â, paranoia ╚Öi ipohondrie, ├«n m─âsura ├«n care o deplasare la un magazin de la col╚Ťul str─âzii este egal─â cu a vedea ursul ├«n p─âdure. Teama c─â Cel─âlalt este purt─âtorul bolii ├«l readuce pe acesta, prin activarea hormonal─â, ca alteritatea de care trebuie s─â ne fie fric─â. Legat de ideile lui Byung-Chul Han, absurditatea situa╚Ťiei este tocmai faptul c─â adev─âratul ├«nceput al erei neuronale ╚Öi sf├«r╚Öitul erei virale s├«nt cauzate de un virus.

Lumea noastr─â, m├«ndr─â de deschiderea sa, a limitat de fapt perspectivele individului. Ast─âzi am putea spune c─â fiecare dintre noi tr─âie╚Öte ├«n propria celul─â. Individul este for╚Ťat ├«ntr-o emigrare intern─â, ├«ntr-un spa╚Ťiu de locuire subiectiv, ├«nt├«lnirea cu Cel─âlalt devenind imposibil─â.

Revenind la virus ca metafor─â, opiniile din 1987 ale lui Baudrillard despre tehnic─â ╚Öi comunicare s├«nt incredibil de exacte c─âci vorbim despre acei ani c├«nd exista doar ecranul televizoarelor, nu aceast─â imersiune ├«n social media de acum. Av├«nd ├«n vedere posibilit─â╚Ťile oferite de tehnologie ╚Öi comunicare la momentul actual, cuvintele lui Baudrillard nu descriu realitatea  doar ├«ntr-un sens metaforic, ci ad litteram - ca o domina╚Ťie tehnologic─â ├«n care omul devine o interfa╚Ť─â controlabil─â, iar rela╚Ťia sa cu Sinele, cu Cel─âlalt ╚Öi cu Natura devine irelevant─â.

Pentru noi va fi ca un fel de blestem s─â ne zbatem ├«n mod constant ├«ntre dou─â extreme: ├«ntre mi╚Öcarea perpetu─â a anxiet─â╚Ťii ╚Öi lipsa de mi╚Öcare a plictiselii. Iar m├«ntuirea este ecranul cel de toate zilele, ├«ns─â din care va ÔÇ×curgeÔÇŁ teama.

Dac─â virusul este o metafor─â bazat─â pe dihotomia existent-inexistent, atunci este o metafor─â (a╚Öa cum am afirmat deja ├«n leg─âtur─â cu Camus) ├«n care metaforizantul este existentul ╚Öi cel metaforizat este inexistentul. Virusul ca metafor─â ├«nseamn─â c─â ceea ce urmeaz─â dup─â acest virus va fi mai r─âu dec├«t virusul ├«n sine. Oarecum, ├«n termeni economici, acest lucru este evident. Cu toate acestea, Baudrillard ╚Öi Granel ne avertizeaz─â  c─â  va fi mai r─âu nu doar din punct de vedere economic, ci ╚Öi social. Vom asista la un fel de schimbare de paradigm─â; tot ceea ce a fost p├«n─â acum prezent doar ├«n germenii s─âi (adic─â dominan╚Ťa totalitar─â) va fi de acum ├«nainte prezent la modul cel mai deschis ├«n via╚Ťa noastr─â.

Pe de alt─â parte, totul va p─ârea a fi ├«n regul─â, vom fi conecta╚Ťi unii cu al╚Ťii ├«n extazul comunic─ârii, ├«ns─â tot ceea ce ne constituie pe noi ├«n╚Öine va disp─ârea ├«ntre timp, la fel cum nici Cel─âlalt nu exist─â. Dar cum ar putea exista dac─â tr─âim ├«ntr-o lume ├«n care acele tr─âiri dezv─âluitoare ale autenticit─â╚Ťii, cum ar fi alienarea, anxietatea sau chiar plictiseala, nu mai pot exista (practic)? ╚śi atunci am putea s─â ne ├«ntreb─âm al─âturi de Kundera: ÔÇ×De ce a disp─ârut pl─âcerea z─âbavei? Ah, unde s├«nt hoinarii de odinioar─â? Unde-s eroii lene╚Öi ai c├«ntecelor populare, vagabonzii ce v├«ntur─â lumea ┼či dorm sub cerul liber? Au disp─ârut odat─â cu drumurile de ┼úar─â, cu paji┼čtile ┼či poienile, cu natura? Un proverb ceh descrie dulcea lor z─âbav─â printr-o metafor─â: ei contempl─â ferestrele Domnului. Iar cine contempl─â ferestrele Domnului, acela nu se plictise┼čte, e fericit; ├«n lumea de azi, lenea s-a transformat ├«n lips─â de ocupa┼úie, ceea ce e cu totul altceva. Omul lipsit de ocupa┼úie se simte frustrat, plictisit, e ve┼čnic ├«n c─âutarea mi┼čc─ârii care-i lipse┼čte.ÔÇŁ

Ce putem face ├«n aceast─â situa╚Ťie?

Un r─âspuns vine de la Dr. Rieux: trebuie s─â fim cinsti╚Ťi - ceea ce ├«n aceast─â lume a simulacrelor, ├«n acest Fake World devine din ce ├«n ce mai pu╚Ťin posibil. Trebuie s─â ne facem treaba, fiecare ├«n felul lui. ╚śi nu avem nevoie de eroi, oric├«t de mul╚Ťi vor s─â cread─â c─â avem pe de o parte eroi (ex. medicii) ╚Öi, pe de alt─â parte, oameni simpli, la╚Öi chiar. ÔÇ×Nu este vorba de eroism ├«n toate astea. E vorba de cinsteÔÇŁ, spune chiar Camus prin cuvintele doctorului Rieux, iar asta ├«nseamn─â ÔÇ×s─â-mi fac meseriaÔÇŁ.

Cel─âlalt r─âspuns este responsabilitatea, o alt─â idee-cheie a existen╚Ťialismului francez: faptul c─â s├«ntem responsabili pentru propriile noastre ac╚Ťiuni, c─â nu ├«i putem trage la r─âspundere pe ceilal╚Ťi pentru ceea ce ni se ├«nt├«mpl─â ╚Öi c─â s├«ntem responsabili fa╚Ť─â de semenii no╚Ötri.

Mai mult dec├«t at├«t, cred c─â politicienii acum trebuie s─â ├«╚Öi asume responsabilitatea. Nu ne putem ascunde ├«n spatele protec╚Ťiei simbolice a m─â╚Ötilor, ├«n extazul comunic─ârii, pentru a da instruc╚Ťiuni online. ├Äns─â pentru sfera politic─â de azi a te ap─âra fugind ├«nainte este singura cale de a evita responsabilitatea. Am r─âspuns ├«ntr-un mod excesiv, hiperalergic la virus, am exagerat cu m─âsurile de ap─ârare ╚Öi cu izolarea, ├«n ciuda faptului c─â, dup─â cum spunea ╚Öi Camus, acesta nu poate fi eradicat. ├Än plus, nu exist─â dovezi ╚Ötiin╚Ťifice conform c─ârora izolarea este o solu╚Ťie mai bun─â dec├«t lipsa ei (a se vedea modelul suedez) sau o solu╚Ťie intermediar─â (a se vedea cazul germanilor). Este pentru prima oar─â ├«n istorie c├«nd ├«i ├«nchidem pe cei s─ân─âto╚Öi, pe cei puternici, ca s─â-i ap─âr─âm pe cei vulnerabili, pe cei slabi. Aceasta ├«n condi╚Ťiile ├«n care devine din ce ├«n ce mai evident c─â pentru fiecare persoan─â s─ân─âtoas─â, cu un risc sc─âzut de infec╚Ťie sau care evit─â infectarea va fi posibil ca alt─â persoan─â, vulnerabil─â de data asta (sau cu un grad ridicat de infectare), s─â moar─â. Cu toate acestea, ├«n ceea ce prive╚Öte evitarea r─âspunderii, izolarea este solu╚Ťia bun─â. Cumva am procedat ca atunci c├«nd ie╚Öim ├«n p─âdure cu un fluier ├«n jurul g├«tului ╚Öi ├«ncepem s─â fluier─âm ╚Öi, dac─â cineva ├«ntreab─â de ce fluier─âm, r─âspundem: ca s─â speriem tigrii; ╚Öi dac─â ni se spune c─â nu exist─â tigri aici, spunem: vezi, acum ╚Ötii ╚Öi tu de ce nu exist─â!

├Än continuare, avem nevoie de exemple: a╚Öa cum celebrul ├«mp─ârat roman, filozoful stoic Marcus Aurelius, a f─âcut asta - la acea dat─â ├«n contextul unei epidemii reale de cium─â, o epidemie care a devastat Roma ├«n timpul domniei sale, cauz├«nd ╚Öi moartea sa. Aceast─â epidemie, potrivit istoricului roman Cassius, a provocat in Roma 2.000 de mor╚Ťi pe zi, afect├«nd un sfert din popula╚Ťie. Num─ârul total de decese este estimat la 5 milioane, boala omor├«nd o treime din popula╚Ťie ├«n unele zone, distrug├«nd ╚Öi armata roman─â.

Marcus Aurelius a fost liderul care nu s-a ferit sa stea ├«n fa╚Ť─â, nu a fugit de r─âspundere! A izolat popula╚Ťia, dar el ├«nsu╚Öi nu s-a izolat. Le-a ar─âtat oamenilor c─â apreciaz─â responsabilitatea mai mult dec├«t propria sa siguran╚Ť─â.

├Än 180, dup─â ce a condus imperiul ├«n cea mai grea criz─â, devor├«nd 15 ani de domnie, Marcus Aurelius a ├«nceput s─â prezinte simptome ale bolii. A beneficiat de o soart─â care era inevitabil─â din cauza stilului s─âu de conducere. ╚śi, de╚Öi a ╚Ötiut din diagnosticul medicilor s─âi c─â ├«i mai r─âm├«n doar c├«teva zile ├«n via╚Ť─â, chiar ╚Öi ├«n ultimele momente i-a instruit pe oamenii s─âi s─â nu pl├«ng─â pentru el, ci mai degrab─â s─â se concentreze pe lupta cu ciuma ╚Öi s─â se ocupe de moartea celorlal╚Ťi.

╚śi de aici decurge urm─âtorul r─âspuns cu privire la ceea ce ar trebui s─â facem: ar trebui s─â fim recunosc─âtori. S├«ntem noroco╚Öi deoarece acest virus este cu adev─ârat o metafor─â fa╚Ť─â de ciuma care a afectat 25 de milioane de oameni ├«n doar c├«teva luni ├«n secolul al VI-lea sau spre deosebire de variol─â, care a ucis ├«n mod constant aproximativ 400.000 de oameni ├«n fiecare an ├«n secolul al XIX-lea sau comparativ cu rujeola care a ucis 200 de milioane de oameni ├«n secolele XIX ╚Öi XX sau fa╚Ť─â de gripa spaniol─â care a luat via╚Ťa a 50 de milioane de oameni ├«n 1918. Pentru c─â ceea ce oamenii de ╚Ötiin╚Ť─â v─âd ast─âzi cu ├«ngrijorare este de fapt o binecuv├«ntare: boala este at├«t de contagioas─â deoarece nu-╚Öi omoar─â majoritatea victimelor.

Iar r─âspunsul urm─âtor vine din g├«ndurile de mai sus ╚Öi din esen╚Ťa virusului ca metafor─â (ca mecanism semantic care ├«╚Öi uit─â trecutul s─âu de compara╚Ťie ╚Öi, prin urmare, produce o identificare agresiv─â): va trebui sa ne concentr─âm aten╚Ťia asupra a ceea ce urmeaz─â...

Attila Kov├ícs este lector universitar al Facult─â╚Ťii de Sociologie ╚Öi Comunicare, Universitatea Transilvania, Bra╚Öov.

Un pahar cu ap─â jpeg
Un pahar cu ap─â
P─â╚Öe╚Öte afar─â din de╚Öertul lumii. Nu-╚Ťi trebuie dec├«t curaj.
╚Üine╚Ťi minte trei cuvinte: Criz─â, Premier, Pre╚Öedinte! jpeg
╚Üine╚Ťi minte trei cuvinte: Criz─â, Premier, Pre╚Öedinte!
Vremea sloganelor goale a trecut, pune╚Ťi-v─â centurile, criza e Rom├ónia Noului Normal.
Alerg├«nd pe sloiuri de ghea╚Ť─â jpeg
Alerg├«nd pe sloiuri de ghea╚Ť─â
De c├«nd cu pandemia asta nenorocit─â, ne am├«n─âm ╚Öi respiratul. Ne-am pierdut chipul ├«n spatele m─â╚Ötilor albe. Nu mai ╚Ötim cine s├«ntem. ├Ämbr─â╚Ťi╚Ö─ârile, libertatea ╚Öi r├«sul cu prietenii au fost am├«nate ╚Öi ele.
Reflec╚Ťii din izolare jpeg
Reflec╚Ťii din izolare
Starea de anxietate este crescut─â ╚Öi este firesc s─â fie a╚Öa, sunt multe necunoscute, iar predictibilitatea vie╚Ťii ce p─ârea c─â o avem a disp─ârut.
Nu pot s─â respect nefericirea jpeg
Nu pot s─â respect nefericirea
Nu ├«n╚Ťeleg sentimentul de cu╚Öc─â, de colivie, pe care ├«l tr─âiesc, nu pot pricepe starea mea de privare de libertate.
Pandemia ╚Öi igiena mental─â  O tentativ─â de discreditare a Realit─â╚Ťii jpeg
Pandemia ╚Öi igiena mental─â. O tentativ─â de discreditare a Realit─â╚Ťii
Constat, cu ocazia acestei pandemii, pentru a nu ╚Ötiu c├«ta oar─â, c├«t de mult ╚Öi c├«t de profund┬á contactul prelungit, ne├«ntrerupt, cu Realitatea d─âuneaz─â s─ân─ât─â╚Ťii mentale.
Insule în derivă jpeg
Insule în derivă
Neîncrederea mea a fost construită cu grijă, an după an, vîrstă după vîrstă, decret după decret.
Gînduri post pandemie: părăsim orașele! jpeg
Gînduri post-pandemie: părăsim orașele!
Ast─âzi tr─âim o pandemie similar─â ca simptomatologie, impact ╚Öi m─âsuri adoptate cu ciuma pulmonar─â, iar ora╚Öul ne risc─â via╚Ťa ├«n loc s─â ne apere.
Micro granturi pentru arti╚Ötii independen╚Ťi jpeg
Micro-granturi pentru arti╚Ötii independen╚Ťi
Micro-granturile ADFRSurvival se adreseaz─â talentelor emergente ╚Öi actorilor independen╚Ťi.
La fel de izolată ca înainte, dar mai empatică jpeg
La fel de izolată ca înainte, dar mai empatică
Am ├«n┼úeles c─â tuturor ne e greu, dar ┼či c─â unora dintre noi le e mai greu s─â accepte asta.
Karma e karma, neh? jpeg
Karma e karma, neh?
Crea╚Ťia se na╚Öte de multe ori din suferin╚Ť─â, dintr-o fractur─â a spiritului.
Ce n am ├«n╚Ťeles ├«nc─â despre pandemie? jpeg
Ce n-am ├«n╚Ťeles ├«nc─â despre pandemie?
În acest mecanism hipercomplex tulburat de pandemie, ajungem să trăim reactiv.
New York, stare de urgen╚Ť─â jpeg
New York, stare de urgen╚Ť─â
În New York, lumea nu a respectat izolarea în totalitate. Dacă s-ar fi luat măsuri mai devreme, poate nu s-ar fi ajuns aici. Există mai multe focare. Momentan, cel mai mare e în Queens.
În oglindă jpeg
În oglindă
C├«t de u╚Öor este s─â stai la ad─âpost, ├«ntre cei patru pere╚Ťi ai t─âi ╚Öi s─â critici pe toat─â lumea.
Sfaturi pentru epidemie din secolul al XIX lea jpeg
Sfaturi pentru epidemie din secolul al XIX-lea
Amintindu-mi c─â ├«n manual se reg─âse╚Öte ╚Öi o lec╚Ťie referitoare la epidemii ╚Öi boli contagioase, m-am g├«ndit s─â ├«mp─ârt─â╚Öesc cititorilor normele de comportament recomdandate┬á├á cette ├ępoque-l├á┬ápentru a putea controla ├«n mod corespunz─âtoar astfel de momente dificile, ├«n m─âsura ├«n care era posibil, ├«n condi╚Ťiile date.
Intimitatea în vremea pandemiei jpeg
Intimitatea în vremea pandemiei
├Änchi╚Öi ├«ntre patru pere╚Ťi ╚Öi cu m─âsuri de distan╚Ťare social─â impuse de autorit─â╚Ťi, cum ne mai raport─âm ast─âzi la intimitate?┬áNu ne mai ╚Ťinem de m├«n─â, nu ne mai ├«mbr─â╚Ťi╚Ö─âm. Nu ne mai spunem c─â o s─â fie bine, pentru c─â nu ╚Ötim, de fapt, cum o s─â fie. Ne sun─âm prietenii ╚Öi p─ârin╚Ťii ╚Öi vorbim mult.
S─â vorbim despre moarte jpeg
S─â vorbim despre moarte
Frica de moarte se afl─â ├«n centrul tuturor activit─â╚Ťilor noastre ╚Öi este sursa angoasei noastre existen╚Ťiale.
Prim─âvara disper─ârii noastre jpeg
Prim─âvara disper─ârii noastre
Nu sînt împăcată cu perioada asta. Nu sînt senină și nu sînt deloc zen. Nu am confortul psihic pentru a fi așa.
Paradoxul liniștii jpeg
Paradoxul liniștii
Dac─â am mizat pe convingerea c─â serviciul sau produsul nostru va beneficia de interes necondi╚Ťionat (╚Öi ne├«ntrerupt!), f─âr─â a ne pune problema existen╚Ťei noastre ╚Öi ├«n condi╚Ťii precare, sau dac─â am ╚Ötiut c─â jobul nostru tinde s─â ias─â din sfera importan╚Ťei ├«n viitorul previzibil, ├«ns─â am sperat f─âr─â temei c─â acest viitor este un concept prea ├«ndep─ârtat pentru a-l scoate din abstract, atunci s├«ntem de vinova╚Ťi pentru ceea ce tr─âim ast─âzi.
Ceea ce nu ne omoar─â ne sperie jpeg
Ceea ce nu ne omoar─â ne sperie
Principiul psihologic care ne face s─â ne temem de gripa porcin─â, de gripa aviar─â sau de COVID-19, dar nu de gripa comun─â, se cheam─â ÔÇ×frica de pericole care sperieÔÇť.
The Kids Are Alright jpeg
The Kids Are Alright
Tranzi╚Ťia de la ÔÇ×de toateÔÇŁ la ÔÇ×nimicÔÇŁ ├«n timp at├«t de scurt este ╚Öocant─â, te face s─â anticipezi ╚Öi s─â te ambalezi.
ÔÇ×Este de dorit s─â nu ajungem ├«n situa╚Ťia de a improviza cu m├«inile goaleÔÇť ÔÇô dialog cu Natalia P─éTRA╚śCU, medic cardiolog jpeg
Epidemia în vremea dezastrelor jpeg
Epidemia în vremea dezastrelor
De cîtva timp trăim în epoca fenomenelor care afectează profund mase de oameni care, de cele mai multe ori, nu au nici o vină în declanșarea lor.

Adevarul.ro

image
Rom├ónii au votat Destina┼úia Turistic─â a anului 2022. Ora┼čul care a c├ó┼čtigat marele titlu
Capitala Moldovei a c├ó┼čtigat premiul publicului, rom├ónii fiind cei care au votat online, pe www.destinatiaanului.ro. Premiul Juriului a fost acordat Bra┼čovului.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.