Ceea ce nu ne omoară ne sperie

Gerd GIGERENZER
Publicat în Dilema Veche nr. 840 din 26 martie - 1 aprilie 2020
Ceea ce nu ne omoară ne sperie jpeg

Nimeni nu știe în ce direcție și cu ce viteză se va răspîndi un nou virus. Nu putem calcula cu precizie riscurile și vom afla doar retrospectiv dacă am reacționat în mod exagerat sau dacă nu am făcut destul. Dat fiind acest grad de incertitudine, modul în care reacționăm la răspîndirea unui virus este la fel de vital ca însăși natura agentului patogen. Iar felul în care reacționăm la coronavirusul COVID-19 ar trebui să țină cont de ceea ce am învățat cu ocazia epidemiilor din trecut.

Dar să nu ne bazăm pe asta. Epidemia de gripă porcină din 2009 a ucis sute de mii de oameni, cu precădere în Africa și în Asia de Sud-Est. În Europa însă, unde amenințarea a fost, prin comparație, mai redusă, mediile au actualizat numărul deceselor și al suspiciunilor de îmbolnăvire în fiecare zi. În Marea Britanie, guvernul a prezis că numărul deceselor ar putea ajunge la 65.000. În cele din urmă, au murit mai puțin de 500 de persoane.

Aceste bilanțuri zilnice au stîrnit, în mod previzibil, panică și i-au determinat pe politicieni să ia decizii pripite și nechibzuite – cum ar fi aprovizionarea masivă cu medicamente – fără să țină cont de fapte. Toate privirile erau ațintite asupra noului virus necunoscut, și nu asupra modului în care oamenii ar putea fi protejați de amenințări mai letale, cum ar fi gripa sezonieră, care a făcut în 2009 mult mai multe victime decît gripa porcină; de altfel, încă o face, ceea ce ar fi cît se poate de clar dacă mass-media ne-ar bombarda din oră în oră cu numărul victimelor provocate de gripă.

La fel, milioane de oameni mor de malarie și tuberculoză în fiecare an, mai ales în țările în curs de dezvoltare. Și, pentru a lua în considerare numai SUA, infecțiile intraspitalicești ucid anual aproximativ 99.000 de pacienți. Dar pe acești bieți oameni nu-i bagă nimeni în seamă.

De ce ne temem mai mult de ceea ce e mai puțin probabil să ne ucidă?

Principiul psihologic care ne face să ne temem de gripa porcină, de gripa aviară sau de COVID-19, dar nu de gripa comună, se cheamă „frica de pericole care sperie“ (fear of dread risks). E simplu de stîrnit frica de situații în care mor mai mulți oameni într-un interval scurt de timp, cum ar fi prăbușirea unui avion sau o epidemie. Dar cînd același număr de oameni, sau chiar mai mulți, mor pe parcursul unei perioade mai lungi de timp – cum ar fi cazul accidentelor de circulație sau al gripelor sezoniere –, publicul e mai greu de convins să poarte centuri de siguranță sau să se vaccineze.

Să luăm „virusul“ paradigmatic al mileniului: terorismul. După evenimentele traumatizante din 11 septembrie 2001, mulți americani au renunțat să mai zboare în favoarea călătoriei cu mașina. S-a estimat că în anul care a urmat atacurilor teroriste și-au pierdut viața în trafic, încercînd să evite riscurile presupuse de zborul cu avionul, încă 1.500 de oameni – mult mai mulți decît numărul de pasageri care au murit în cele patru avioane.

Teroriștii lovesc mai întîi cu forță fizică, ceea ce captează întreaga atenție. A doua lor lovitură are loc cu ajutorul minților noastre – prin frica noastră de pericolele care sperie, care ne face să sărim din lac în puț. Această a doua lovitură poate fi costisitoare. În numai doi ani de la atacurile din 11 septembrie, economia SUA a pierdut peste 100 de miliarde de dolari din cauza restricțiilor de călătorie, a perturbării activităților comerciale și a anulării de evenimente. În plus, guvernul federal a cheltuit o jumătate de miliard de dolari pentru măsuri de securitate, iar poporul american a acceptat, de dragul propriei siguranțe, măsuri de supraveghere mai drastice din partea statului. Cu toate acestea, în ziua de azi, un american riscă să fie ucis mai degrabă de un copil înarmat decît de un terorist islamist.

Nu numai de teroriști ne temem în mod disproporționat. În 2009, guvernul egiptean a dispus ca toți porcii din țară să fie sacrificați, chiar dacă pînă atunci nu fusese raportat nici un caz de gripă porcină. Guvernul a exploatat pur și simplu frica de pericole care sperie pentru a persecuta mica minoritate creștină din Egipt.

Astăzi, minoritățile asiatice din SUA și Europa plătesc prețul pentru COVID-19. Cetățenii cu origini asiatice sînt priviți cu suspiciune, iar restaurantele chinezești, din Berlin pînă în San Francisco, sînt ocolite de clienți și raportează pierderi de peste 50%. Și, desigur, mass-media are de cîștigat cînd sună alarma și cînd devenim dependenți de paginile, platformele, programele și podcast-urile ei.

Din fericire, teama disproporționată de lucruri care, cel mai probabil, nu ne vor omorî nu e întipărită genetic în creierele noastre. De aceea, educația în materie de riscuri e atît de importantă. Trebuie să învățăm matematica incertitudinii, adică gîndirea statistică. La fel cum capacitatea de a citi ne permite să înțelegem texte, gîndirea statistică ne permite să înțelegem și să gestionăm riscurile cu care ne confruntăm.

Educația în materie de riscuri înseamnă, printre altele, să învățăm de ce ne temem de ceea ce ne temem. De fapt, înțelegerea incertitudinii și înțelegerea psihologiei merg mînă în mînă. Astfel, oamenii pot învăța să pună întrebările corecte – iar politicienii, să ia deciziile corecte.

Ca exemplu, atunci cînd a izbucnit gripa porcină, multe guverne au urmat sfatul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și s-au aprovizionat masiv cu Tamiflu, un medicament comercializat pentru a combate consecințele severe ale gripei. Mulți dintre consilierii experți ai OMS aveau însă conexiuni financiare cu fabricanții de medicamente, și încă nu există nici o dovadă că Tamiflu este eficient. SUA au risipit mai mult de un miliard de dolari, iar Anglia peste 400.000 de lire sterline pentru acest medicament – bani care s-ar fi putut investi în îmbunătățirea sistemului de sănătate.

Chiar și politicienii care au cunoștințe avansate în materie de risc au nevoie de o doză considerabilă de curaj pentru a acționa pornind de la dovezi clare, și nu mînați de teamă. Aceștia sînt liderii de care avem nevoie și pe care i-am respecta.

Dobîndirea de cunoștințe în materie de risc la nivel global i-ar da fiecăruia dintre noi șansa să abordeze situații precum epidemia COVID-19 fără să-și piardă capul. Noul virus de anul acesta nu va fi cel din urmă. Un prim pas în confruntarea cu epidemiile care vor urma ar fi să învățăm să trăim cu incertitudinea, și nu să-i cădem pradă.

Gerd Gigerenzer este directorul Centrului Harding pentru competența riscului de la Institutul „Max Planck“ pentru cercetare educațională din Berlin.

© Project Syndicate, 2020

traducere de Matei PLEŞU

Un pahar cu apă jpeg
Un pahar cu apă
Pășește afară din deșertul lumii. Nu-ți trebuie decît curaj.
Țineți minte trei cuvinte: Criză, Premier, Președinte! jpeg
Țineți minte trei cuvinte: Criză, Premier, Președinte!
Vremea sloganelor goale a trecut, puneți-vă centurile, criza e România Noului Normal.
Virusul ca metaforă jpeg
Virusul ca metaforă
Alienarea era un sentiment real al vieții. Însă în zilele noastre nu mai poate fi așa. În extazul comunicării, subiectul se contopește cu obiectul, interiorul cu exteriorul, toată lumea este conectată organic cu toată lumea și cu toate.
Alergînd pe sloiuri de gheață jpeg
Alergînd pe sloiuri de gheață
De cînd cu pandemia asta nenorocită, ne amînăm și respiratul. Ne-am pierdut chipul în spatele măștilor albe. Nu mai știm cine sîntem. Îmbrățișările, libertatea și rîsul cu prietenii au fost amînate și ele.
Reflecții din izolare jpeg
Reflecții din izolare
Starea de anxietate este crescută și este firesc să fie așa, sunt multe necunoscute, iar predictibilitatea vieții ce părea că o avem a dispărut.
Nu pot să respect nefericirea jpeg
Nu pot să respect nefericirea
Nu înțeleg sentimentul de cușcă, de colivie, pe care îl trăiesc, nu pot pricepe starea mea de privare de libertate.
Pandemia și igiena mentală  O tentativă de discreditare a Realității jpeg
Pandemia și igiena mentală. O tentativă de discreditare a Realității
Constat, cu ocazia acestei pandemii, pentru a nu știu cîta oară, cît de mult și cît de profund  contactul prelungit, neîntrerupt, cu Realitatea dăunează sănătății mentale.
Insule în derivă jpeg
Insule în derivă
Neîncrederea mea a fost construită cu grijă, an după an, vîrstă după vîrstă, decret după decret.
Gînduri post pandemie: părăsim orașele! jpeg
Gînduri post-pandemie: părăsim orașele!
Astăzi trăim o pandemie similară ca simptomatologie, impact și măsuri adoptate cu ciuma pulmonară, iar orașul ne riscă viața în loc să ne apere.
Micro granturi pentru artiștii independenți jpeg
Micro-granturi pentru artiștii independenți
Micro-granturile ADFRSurvival se adresează talentelor emergente și actorilor independenți.
La fel de izolată ca înainte, dar mai empatică jpeg
La fel de izolată ca înainte, dar mai empatică
Am înţeles că tuturor ne e greu, dar şi că unora dintre noi le e mai greu să accepte asta.
Karma e karma, neh? jpeg
Karma e karma, neh?
Creația se naște de multe ori din suferință, dintr-o fractură a spiritului.
Ce n am înțeles încă despre pandemie? jpeg
Ce n-am înțeles încă despre pandemie?
În acest mecanism hipercomplex tulburat de pandemie, ajungem să trăim reactiv.
New York, stare de urgență jpeg
New York, stare de urgență
În New York, lumea nu a respectat izolarea în totalitate. Dacă s-ar fi luat măsuri mai devreme, poate nu s-ar fi ajuns aici. Există mai multe focare. Momentan, cel mai mare e în Queens.
În oglindă jpeg
În oglindă
Cît de ușor este să stai la adăpost, între cei patru pereți ai tăi și să critici pe toată lumea.
Sfaturi pentru epidemie din secolul al XIX lea jpeg
Sfaturi pentru epidemie din secolul al XIX-lea
Amintindu-mi că în manual se regăsește și o lecție referitoare la epidemii și boli contagioase, m-am gîndit să împărtășesc cititorilor normele de comportament recomdandate à cette époque-là pentru a putea controla în mod corespunzătoar astfel de momente dificile, în măsura în care era posibil, în condițiile date.
Intimitatea în vremea pandemiei jpeg
Intimitatea în vremea pandemiei
Închiși între patru pereți și cu măsuri de distanțare socială impuse de autorități, cum ne mai raportăm astăzi la intimitate? Nu ne mai ținem de mînă, nu ne mai îmbrățișăm. Nu ne mai spunem că o să fie bine, pentru că nu știm, de fapt, cum o să fie. Ne sunăm prietenii și părinții și vorbim mult.
Să vorbim despre moarte jpeg
Să vorbim despre moarte
Frica de moarte se află în centrul tuturor activităților noastre și este sursa angoasei noastre existențiale.
Primăvara disperării noastre jpeg
Primăvara disperării noastre
Nu sînt împăcată cu perioada asta. Nu sînt senină și nu sînt deloc zen. Nu am confortul psihic pentru a fi așa.
Paradoxul liniștii jpeg
Paradoxul liniștii
Dacă am mizat pe convingerea că serviciul sau produsul nostru va beneficia de interes necondiționat (și neîntrerupt!), fără a ne pune problema existenței noastre și în condiții precare, sau dacă am știut că jobul nostru tinde să iasă din sfera importanței în viitorul previzibil, însă am sperat fără temei că acest viitor este un concept prea îndepărtat pentru a-l scoate din abstract, atunci sîntem de vinovați pentru ceea ce trăim astăzi.
The Kids Are Alright jpeg
The Kids Are Alright
Tranziția de la „de toate” la „nimic” în timp atît de scurt este șocantă, te face să anticipezi și să te ambalezi.
„Este de dorit să nu ajungem în situația de a improviza cu mîinile goale“ – dialog cu Natalia PĂTRAȘCU, medic cardiolog jpeg
Epidemia în vremea dezastrelor jpeg
Epidemia în vremea dezastrelor
De cîtva timp trăim în epoca fenomenelor care afectează profund mase de oameni care, de cele mai multe ori, nu au nici o vină în declanșarea lor.
Eternitate şi răgaz jpeg
Eternitate şi răgaz
Fiecare are din nou ceva preţios de aşteptat. Un semn bun, o speranţă, un telefon de la iubitul sau iubita de acum două decenii.

Parteneri

prognoza meteo iarna 2018 umbrela ninsoare jpeg
Vreme geroasă în toată țara, cu temperaturi sub normalul perioadei. Ninge viscolit în mai multe zone
Meteorologii anunță că vremea este rece în toată țara. Temperaturile vor fi mai scăzute decât este normal pentru această perioadă a anului și va ploua. La munte ninge, iar vântul suflă cu putere.
Suplimentele proteice nu sunt doar pentru sportivi ci și pentru persoanele în vârstă pentru a combate pierderea musculară Colaj DMS
Suplimentele devin esențiale în lupta cu pierderea masei musculare pe măsură ce îmbătrânim
Deși mulți asociază suplimentele proteice cu tinerii care vor să își dezvolte musculatura în sala de sport, cercetările recente arată că acestea pot fi benefice și pentru persoanele de vârstă mijlocie și seniori.
colesterol jpg
Băutura puternică, făcută în casă, din 5 ingrediente pentru scăderea trigliceridelor și reducerea colesterolului
Pentru a menține sănătatea cardiovasculară în parametri optimi, este esențial să adoptăm obiceiuri alimentare și stiluri de viață sănătoase. Unul dintre pașii importanți în acest sens poate fi consumul unei băuturi naturale, care ajută la scăderea trigliceridelor și reducerea colesterolului
Adrian Mutu jpg
Adrian Mutu a început colaborarea cu un afacerist controversat. Abia a terminat disputa cu un alt fost internațional
Adrian Mutu, 46 de ani, a fost pus pe liber de Petrolul Ploiești și are timp pentru alte afaceri.
trump 2 foto facebook jpg
Trump afirmă că „multe elemente” au fost convenite înainte de convorbirea cu Putin: „Trebuie să se termine acum”
Președintele american Donald Trump spune că „multe elemente” ale unui acord de pace în Ucraina au fost convenite cu omologul său rus, Vladimir Putin, înainte de mult așteptata lor convorbire telefonică.
Congres AUR - George Simion - 27 mar 2022 / FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
George Simion amenință că sistemul va primi șah-mat: „Strategia am construit-o împreună cu domnul Călin Georgescu”
Liderul AUR, George Simion, a dezvăluit că există un plan agreat cu fostul candidat pro-rus Călin Georgescu pentru a duce mai departe mişcarea suveranistă. „Urmează multe surprize plăcute”,a transmis acesta.
paste spaghetti fiert istock jpg
Cea mai delicioasă rețetă de post. Merge și pe post de gustare, dar și ca fel principal
Deja ne aflăm în Postul Paștelui, iar credincioșii din țara noastră se află în căutarea unor rețete gustoase, perfecte pentru această perioadă din an. Iar pastele cu roșii și ardei copți pot fi alegerea perfectă pentru post!
politia facebook jpg
Cum a fost prins un hoț care furase bijuterii de mii de euro în Italia acum 9 ani de un polițist aflat în timpul liber
Un polițist din Argeș aflat în timpul liber a reușit să depisteze week-endul trecut un hoț care era dat în urmărire internațională. Bărbatul furase bijuterii de mii de euro în orașul Trieste în august 2016, iar autoritățile din România îl lăsaseră în libertate după nici două luni de arest preventiv.
iran atac israel / FOTO; Getty Images
Atacurile israeliene din Gaza au ucis cel puțin 200 de persoane. SUA: „Hamas ar fi putut elibera ostatici pentru încetarea focului, dar a ales războiul”
Atacurile aeriene israeliene din Gaza au ucis cel puțin 200 de persoane, au declarat autoritățile sanitare palestiniene. „Vom acționa împotriva Hamas cu o forță militară din ce în ce mai mare”, a transmis Benjamin Netanyahu.