Primăvara disperării noastre

29 martie 2020
Primăvara disperării noastre jpeg

În jumătatea de jos a ecranului, un post național de televiziune a ales să ruleze o animație cu virusul, care se tot rostogolește pe un fond roșu sîngeriu. Așa a înțeles acest post să ne hrănească optimismul: asigurîndu-se că ni se întipărește pe retină imaginea acestei nenorociri care pare să ne fi confiscat viețile. Între timp, din studioul știrilor, ne sînt transmise noi și noi informații despre cum se prezintă situația la nivel internațional: cîți îmbolnăviți, cîți decedați. N-am desenat niciun curcubeu însoțit de mesajul „totul va fi bine”. Deși sper din toată inima mea că, mai devreme sau mai tîrziu, totul va fi din nou bine, că ne vom reveni, că vom uita, în timp, de trauma asta neașteptată. Nu am fost sedusă de mega super hiper reducerile online, în perioada asta, așa că nu mi-am luat nici haine, nici vreo pereche de pantofi. Nu mi-am mai cumpărat nici măcar cărți, iar cărți îmi comand în aproape fiecare lună, de ani buni. Două săptămîni n-am putut să pictez nimic, pentru că mă gîndeam că nu vreau ca vreauna dintre picturile mele să-mi amintească ulterior de perioada asta. Dar am realizat, recent, că n-am să pot uita niciodată zilele astea de izolare (auto)impusă și am reînceput să pictez.

Cel mai pregnant sentiment este acela că cineva ne-a pus viețile pe hold. Pe așteptare. Ni le-a suspendat pe termen nedefinit. Ceea ce mă consumă cel mai mult este faptul că nu pot să știu care e termenul-limită pentru această suspendare. Pînă cînd și pînă unde? Da, am văzut toate mesajele și imaginile cu bunicii noștri care s-au sacrificat în război, în vreme ce noi ne sacrificăm pe canapea, vizionînd filme. Comparația îmi pare ușor forțată pentru că provocările diferă în funcție de epoci. Am digerat cu greu și tot acest public shaming în care, de la umbra perfecțiunii noastre, i-am criticat în piața publică a social media pe toți ceilalți. Singurii fără fisuri și fără derapaje am fost noi, cei care ne-am lăudat cu enșpe zile de izolare, fără însă a menționa că poate există un partener de viață sau un tată care a trebuit totuși să iasă din casă pentru a merge la serviciu, pentru a cumpăra de mîncare și pentru a arunca gunoiul.

Nu sînt împăcată cu perioada asta. Nu sînt senină și nu sînt deloc zen. Nu am confortul psihic pentru a fi așa. Și n-am nici disponibilitatea de a fi ipocrită pe rețelele de socializare, pentru a deborda de optimism. Mi-e frică și cred că e firesc să-mi fie. Să ne fie. Nu-i absolut nicio rușine în asta. La fel cum cred că toată oscilarea noastră de la optimism la tristețe, de la calm la disperare e naturală. Sîntem ființe sociale și această blocare în spațiu în propriile noastre vieți nu face decît să ne arate limite psihice și emoționale.

Nu mă tem pentru mine, mă tem pentru oamenii pe care îi iubesc și despre care obișnuiesc să spun că sînt inima mea. Nu cred că ceea ce se întîmplă acum e puțin sau ușor. Nu relativizez nimic. Cred doar că primăvara asta care ne sfidează cu magnolii perfecte explodînd ne-a găsit așa cum poate că sîntem, de fapt: fragili, vulnerabili, cu doruri, cu atît de multe lucruri nespuse și netrăite încă. Mi-e tare, tare dor de ceea ce încă nu am trăit frumos, bucurîndu-mă intens.

Foto: wikimedia commons

Un pahar cu apă jpeg
Un pahar cu apă
Pășește afară din deșertul lumii. Nu-ți trebuie decît curaj.
Țineți minte trei cuvinte: Criză, Premier, Președinte! jpeg
Țineți minte trei cuvinte: Criză, Premier, Președinte!
Vremea sloganelor goale a trecut, puneți-vă centurile, criza e România Noului Normal.
Virusul ca metaforă jpeg
Virusul ca metaforă
Alienarea era un sentiment real al vieții. Însă în zilele noastre nu mai poate fi așa. În extazul comunicării, subiectul se contopește cu obiectul, interiorul cu exteriorul, toată lumea este conectată organic cu toată lumea și cu toate.
Alergînd pe sloiuri de gheață jpeg
Alergînd pe sloiuri de gheață
De cînd cu pandemia asta nenorocită, ne amînăm și respiratul. Ne-am pierdut chipul în spatele măștilor albe. Nu mai știm cine sîntem. Îmbrățișările, libertatea și rîsul cu prietenii au fost amînate și ele.
Reflecții din izolare jpeg
Reflecții din izolare
Starea de anxietate este crescută și este firesc să fie așa, sunt multe necunoscute, iar predictibilitatea vieții ce părea că o avem a dispărut.
Nu pot să respect nefericirea jpeg
Nu pot să respect nefericirea
Nu înțeleg sentimentul de cușcă, de colivie, pe care îl trăiesc, nu pot pricepe starea mea de privare de libertate.
Pandemia și igiena mentală  O tentativă de discreditare a Realității jpeg
Pandemia și igiena mentală. O tentativă de discreditare a Realității
Constat, cu ocazia acestei pandemii, pentru a nu știu cîta oară, cît de mult și cît de profund  contactul prelungit, neîntrerupt, cu Realitatea dăunează sănătății mentale.
Insule în derivă jpeg
Insule în derivă
Neîncrederea mea a fost construită cu grijă, an după an, vîrstă după vîrstă, decret după decret.
Gînduri post pandemie: părăsim orașele! jpeg
Gînduri post-pandemie: părăsim orașele!
Astăzi trăim o pandemie similară ca simptomatologie, impact și măsuri adoptate cu ciuma pulmonară, iar orașul ne riscă viața în loc să ne apere.
Micro granturi pentru artiștii independenți jpeg
Micro-granturi pentru artiștii independenți
Micro-granturile ADFRSurvival se adresează talentelor emergente și actorilor independenți.
La fel de izolată ca înainte, dar mai empatică jpeg
La fel de izolată ca înainte, dar mai empatică
Am înţeles că tuturor ne e greu, dar şi că unora dintre noi le e mai greu să accepte asta.
Karma e karma, neh? jpeg
Karma e karma, neh?
Creația se naște de multe ori din suferință, dintr-o fractură a spiritului.
Ce n am înțeles încă despre pandemie? jpeg
Ce n-am înțeles încă despre pandemie?
În acest mecanism hipercomplex tulburat de pandemie, ajungem să trăim reactiv.
New York, stare de urgență jpeg
New York, stare de urgență
În New York, lumea nu a respectat izolarea în totalitate. Dacă s-ar fi luat măsuri mai devreme, poate nu s-ar fi ajuns aici. Există mai multe focare. Momentan, cel mai mare e în Queens.
În oglindă jpeg
În oglindă
Cît de ușor este să stai la adăpost, între cei patru pereți ai tăi și să critici pe toată lumea.
Sfaturi pentru epidemie din secolul al XIX lea jpeg
Sfaturi pentru epidemie din secolul al XIX-lea
Amintindu-mi că în manual se regăsește și o lecție referitoare la epidemii și boli contagioase, m-am gîndit să împărtășesc cititorilor normele de comportament recomdandate à cette époque-là pentru a putea controla în mod corespunzătoar astfel de momente dificile, în măsura în care era posibil, în condițiile date.
Intimitatea în vremea pandemiei jpeg
Intimitatea în vremea pandemiei
Închiși între patru pereți și cu măsuri de distanțare socială impuse de autorități, cum ne mai raportăm astăzi la intimitate? Nu ne mai ținem de mînă, nu ne mai îmbrățișăm. Nu ne mai spunem că o să fie bine, pentru că nu știm, de fapt, cum o să fie. Ne sunăm prietenii și părinții și vorbim mult.
Să vorbim despre moarte jpeg
Să vorbim despre moarte
Frica de moarte se află în centrul tuturor activităților noastre și este sursa angoasei noastre existențiale.
Paradoxul liniștii jpeg
Paradoxul liniștii
Dacă am mizat pe convingerea că serviciul sau produsul nostru va beneficia de interes necondiționat (și neîntrerupt!), fără a ne pune problema existenței noastre și în condiții precare, sau dacă am știut că jobul nostru tinde să iasă din sfera importanței în viitorul previzibil, însă am sperat fără temei că acest viitor este un concept prea îndepărtat pentru a-l scoate din abstract, atunci sîntem de vinovați pentru ceea ce trăim astăzi.
Ceea ce nu ne omoară ne sperie jpeg
Ceea ce nu ne omoară ne sperie
Principiul psihologic care ne face să ne temem de gripa porcină, de gripa aviară sau de COVID-19, dar nu de gripa comună, se cheamă „frica de pericole care sperie“.
The Kids Are Alright jpeg
The Kids Are Alright
Tranziția de la „de toate” la „nimic” în timp atît de scurt este șocantă, te face să anticipezi și să te ambalezi.
„Este de dorit să nu ajungem în situația de a improviza cu mîinile goale“ – dialog cu Natalia PĂTRAȘCU, medic cardiolog jpeg
Epidemia în vremea dezastrelor jpeg
Epidemia în vremea dezastrelor
De cîtva timp trăim în epoca fenomenelor care afectează profund mase de oameni care, de cele mai multe ori, nu au nici o vină în declanșarea lor.
Eternitate şi răgaz jpeg
Eternitate şi răgaz
Fiecare are din nou ceva preţios de aşteptat. Un semn bun, o speranţă, un telefon de la iubitul sau iubita de acum două decenii.

Parteneri

ten ferm jpeg
Cum să ai tenul ferm și hidratat după 40 de ani. Rutina de îngrijire recomandată după această vârstă
Pe măsură ce trecem de pragul de 40 de ani, pielea noastră începe să treacă prin transformări semnificative: pierderea elasticității, apariția liniilor fine, deshidratarea accentuată și diminuarea fermității.
Botoşani: Accident de muncă la Dedeman
Harta antreprenoriatului românesc. Regiunile cu cele mai multe companii mari
Potrivit unei analize de piață, companiile cu capital românesc reprezintă 53% din totalul celor mai mari 5.000 de firme din România, însă distribuția lor variază semnificativ între regiuni.
Forțe armate ruse pe frontul din Pokrovsk FOTO Profimedia
Propagandiști pro-ruși în Ucraina. Un călugăr, un mecanic și șefa unui penitenciar, demascați de SBU
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat marți că a reținut trei cetățeni ucraineni suspectați că au răspândit propagandă pro-rusă cu privire la război pe rețelele sociale.
branza (shutterstock) jpg
Când grăsimile nu mai sunt inamicul - Ce spune un studiu amplu despre brânză și demență
Consumul regulat de brânză și smântână cu conținut ridicat de grăsimi este asociat cu un risc mai scăzut de demență, potrivit unui studiu publicat în Neurology, realizat pe 27.670 de adulți suedezi, monitorizați timp de 25 de ani, conform unui material apărut în Women's Health.
drona maricika2 jpg
Ucraina prezintă drona subacvatică „Maricika”, un nou sistem dezvoltat pentru operațiuni navale. Fără GPS, fără semnal, fără urme
Ucraina a prezentat un nou vehicul subacvatic fără pilot, denumit „Maricika”, conceput pentru a lovi nave militare, porturi și infrastructură critică.
dus adobestock jpg
Care este motivul pentru care ar trebui să cureți capul de duș mai des decât crezi
Chiar dacă pare un obiect banal, capul de duș poate ascunde adevărate probleme care îți afectează rutina zilnică de igienă.
centrala termica
La ce temperatură să setezi centrala dimineța, când pleci de acasă
Daca deții o centrală termică pe gaze ar fi bine să știi că odată cu încălzirea vremii aceasta trebuie folosită diferit în sezonul cald față de sezonul rece pentru a evita consumul inutil de gaze și implicit evitarea unei facturi mai mari decât este nevoie.
Dieta mediteraneana - mancare sanatoasa - legume FOTO Shutterstock
Alimentația care menține inima sănătoasă și crește durata de viață. Ce spun studiile
Cercetările clinice și epidemiologice din ultimii ani au demonstrat că anumite obiceiuri nutriționale nu doar că reduc riscul bolilor cardiovasculare, dar contribuie și la o viață mai lungă, activă și lipsită de boli cronice.
factură
Voucherul pentru gaze: posibil câștig bugetar pentru stat, dar neeficient pentru consumatori, susține un expert în energie
Consumatorii cu venituri sub 2.500 de lei ar putea să primească o bonificație de 100 de lei lunar. Mecanismul riscă să fie mai degrabă o operațiune de imagine decât o politică publică eficientă, după cum susține expertul în energie Dumitru Chisăliță.