Adrian MUREŞAN
Apel în aşteptare
Adrian MUREŞANDiscuţia pare că porneşte, adesea, dintr-un punct înalt, de la chestiuni foarte „serioase”, aproape docte, precum acelea ale fluctuaţiilor estetice ale jurnalului, ca specie literară, spre a coborî fără întîrziere în sferele cotidiene ale adevăratelor interese, omeneşti, mult-prea-omeneşti.
» Citește tot
Admiraţii sîngeroase
Adrian MUREŞANExistă şi mutaţii ale acestui virus, pe lîngă tulpina „autoadmiraţiei” ori a admiraţiei de sine, şi anume „admiraţia-ură”.
» Citește tot
Mistificţiuni salutare: Mircea Anghelescu – 80
Adrian MUREŞANSînt aproape sigur că a produs fascinaţie în jurul său, printre generaţiile trecute care l-au avut drept profesor.
» Citește tot
Arheologia blîndă a memoriei
Adrian MUREŞANExistă viaţă şi după nenorocirile aduse de sovietici în anii ’50.
» Citește tot
Vîrstele şi feţele subversiunii
Adrian MUREŞANPentru Steinhardt livrescul este cu adevărat funcţional slujind o natură aluzivă, subversivă.
» Citește tot
Best of: memorialistica literară românească
Adrian MUREŞANZece cărți de memorialistică ce problematizează, intrigă, frustrează, delectează, amuză, documentează, portretizează și psihologizează.
» Citește tot
Vecinătăţi paradoxale - Simone Weil & N. Steinhardt
Adrian MUREŞANÎn versantul anilor ’40, atît Steinhardt (în articolele din Revista Fundaţiilor Regale, din Victoria sau din Libertatea), cît şi Simone Weil se preocupă intens cu privire la procesul politic al scriitorilor colaboraţionişti, la „trădarea cărturarilor“, la provocările gidiene ale „artei pentru artă“.
» Citește tot
Un portret insolit – Eugène Ionesco văzut de N. Steinhardt
Adrian MUREŞANDintre foştii săi colegi de generaţie, este evident că admiraţia lui Steinhardt se îndreaptă în primul rînd către Ionesco, faţă de care, spre deosebire de maniera în care se raportează la Noica, la Cioran sau la Eliade, are rareori sau aproape deloc rezerve.
» Citește tot
O poveste cu Gheorghe Hagi. Amintirea unei seri de vară
Adrian MUREŞANDupă transformarea penalty-ului, am avut cele mai mari emoţii. În timp ce cu vîrful buzelor murmuram ce bucăţi de rugăciuni trunchiate îmi veneau în minte în secundele respective, auzeam în spatele meu întruna scandări din gama „m..e Steaua“ şi tot tacîmul. În atmosfera as
» Citește tot
Steinhardt şi Noica: contradicţiile unei prietenii
Adrian MUREŞANLa aproape un veac de la publicarea acestui text, este remarcabilă delimitarea clară, în urma unei lecturi stilistice, a acelor linii de forţă şi de interes care au făcut mai tîrziu celebru discursul lui Steinhardt. Între acestea, se remarcă vocaţia distopiei şi pl
» Citește tot