⬆
Matei MARTIN
Pagina 18
România lui Inge Morath
Este probabil una dintre cele mai preţioase colecţii de documente despre România anilor ’50-’60: cele aproape 1000 de fotografii realizate de Inge Morath la Bucureşti, la Iaşi, în Delta Dunării sau în Transilvania spun mai multe despre acea epocă decît reuşesc să o facă istoricii în cărţile lor. E istorie vie captată pe hîrtie mată.
Ora vampirilor
Nu mai deschid de mult televizorul, iar la cinema mă duc doar însoţit – îmi e frică de secvenţe şi senzaţii tari. Unde te uiţi, numai violenţă (adesea nejustificată), chin şi groază. Pentru o vreme, am crezut că literatura e mai paşnică, mai ferită de grozăvii. M-am înşelat. Dau, tot mai des, peste cărţi din care ţîşneşte sînge.
Țepeș și manipularea
Foarte interesant dosarul „Vlad Ţepeş: subiect al manipulării de peste 500 de ani“ din Historia. Rînd pe rînd, cu argumente solide, autorul demolează cîteva clişee despre unul dintre cei mai controversaţi lideri politici din Evul Mediu. La un moment dat, ajunge şi la mecanismele de difuzare ale poveştilor.
Contrafaceri, crescători de porci şi belgieni
Date autentice despre contrafaceri. Un nou raport finanţat de Uniunea Europeană afirmă că, altfel decît se credea, achiziţionarea de obiecte de designer contrafăcute poate constitui un avantaj pentru consumatori şi chiar pentru companiile ale căror mărci sînt furate. Studiul descrie cum consumatorii beneficiază de piaţa pentru imitaţii de haine de designer, la preţuri mici.
Filme şi ciulama
Greu să mai găseşti loc pentru (încă) un festival de film, agenda fiind şi aşa destul de încărcată la acest început de sezon. Şi mai greu e să găseşti o încadrare pentru această întîlnire bizară cu filmul şi gastronomia, cu muzica şi poezia propusă de una dintre cele mai insolite figuri ale scenei literare contemporane – Mircea Dinescu.
Timpul nou
Petre Mihai Băcanu a mai fondat un ziar: a apărut primul număr din „săptămînalul de atitudine“ Timpul. (Pe piaţă există cel puţin încă o publicaţie cu acest titlu, iar din 1990 încoace au tot circulat reviste şi ziare intitulate Timpul – nu ştiu exact în descendenţa căreia dintre ele vrea să se situeze aceasta).
Spectacole de legendă
E greu să-mi dau seama de cînd anume datează primele mele amintiri legate de teatru. În decembrie 1989 aveam 12 ani. Probabil că am apucat, în comunism, cîteva ieşiri cu clasa la teatru. Am văzut – asta îmi amintesc – Pinocchio, Motanul încălţat şi Punguţa cu doi bani la Teatrul „Ion Creangă“ şi cîteva spectacole de animaţie la „Teatrul de marionete“ Ţăndărică.
Mai mulţi copii de la cei deştepţi
Un înalt funcţionar al landului Berlin a fost demis, în urma publicării unei cărţi în care critică politica Germaniei în domeniul imigraţiei. Thilo Sarrazin a ajuns, datorită cărţii Deutschland schafft sich ab. Wie wir unser Land aufs Spiel setzen („Germania se dezintegrează. Cum ne punem ţara la bătaie“), în acelaşi timp, cel mai admirat şi cel mai detestat politician al momentului.
Harta lui Houellebecq
Pentru ca Michel Houellebecq să se ridice şi de această dată la înălţimea reputaţiei sale, trebuia să se găsească ceva, orice, o hibă, un defect, un motiv de scandal. Mai ales că ultima sa carte, intitulată La carte et le territoire (Harta şi teritoriul), a întrunit aprecierea (aproape) unanimă a criticii literare.
Cu dus şi întors
Nu ştiu cîţi dintre cei care au protestat, zilele trecute, în Franţa, împotriva expulzării romilor originari din Bulgaria şi România ar fi de acord să găzduiască, măcar o vreme, o familie ameninţată de această măsură, să angajeze un ţigan sau să accepte ca un copil rom să înveţe în aceeaşi clasă cu propriile odrasle.
O gară pentru noi
Democraţia stîrneşte, uneori, blocaje paradoxale. Unul dintre cele mai importante proiecte urbane ale Germaniei post ’89 riscă să fie suspendat pentru că dezbaterea publică – începută acum vreo 19 ani – s-a transformat în revoltă din clipa în care autorităţile au demarat lucrările efective.
Ordonanţa 63
Iulia Popovici îşi continuă seria de analize dedicată sistemului de finanţare a instituţiilor de spectacol din România cu un articol despre mult disputata Ordonanţă 63 (care prevede reducerea personalului în instituţiile aflate în subordinea autorităţilor locale).
Aurul Americii
Dispute aprinse în SUA cu privire la cantitatea de aur disponibilă în Rezerva Federală. Congresmanul (republican) Ron Paul şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la scăderea rezervelor de aur deţinute de statul american în tezaurul de la Fort Knox. Critic înverşunat al politicilor monetare promovate de Banca Centrală, Paul a indicat chiar că seifurile ar putea fi goale: şefii băncii centrale ar fi folosit tot aurul disponibil pentru a acoperi efectele crizei economice.
Noul val văzut din culise
Turnarea unui film e o adevărată aventură. Uneori, aventura e chiar mai pasionantă decît filmul în sine. Fotografiile cu/despre filmări aduc o mărturie cu atît mai interesantă cu cît devin, cu timpul, documente de neînlocuit în istoria cinematografiei. Mai ales în cazul unor fenomene importante, care nu pot fi studiate exclusiv prin formele de manifestare cele mai evidente.
Eforturi inutile?
Eforturi inutile. Mişcări fără o direcţie precisă. Acţiuni fără scop. Dar gesturi care arată absurdul, nedreptatea, persecuţia. Francis Alÿs, unul dintre cei mai în vogă artişti europeni (este european doar prin naştere, altminteri, trăieşte la Mexico City) prezintă la Tate Modern o interesantă reflecţie despre sensurile şi rosturile artelor contemporane. Le Monde vede în acest demers „evenimentul sezonului“ în artele vizuale.
Specii pe cale de apariţie. Ochii lui Putin
Ar fi trebuit să fie deceniul descoperirilor. Principala descoperire e însă că n-am aflat (aproape) nimic. Optzeci de ţări cu ieşire la mare au finanţat un proiect multianual în valoare de 650 de milioane de euro şi şi-au trimis cei mai buni cercetători în expediţii maritime pentru a explora biodiversitatea.
Politica din cărțile de vacanță
Vă mai amintiţi de ultima carte citită de preşedintele României? De două ori i-a fost adresată aceeaşi întrebare, iar el a dat, senin, acelaşi răspuns: Mircea Cărtărescu – De ce iubim femeile. E drept, a nimerit-o, pentru că toată lumea îl iubeşte pe Mircea Cărtărescu, aşa că i s-a iertat faptul că, şi după un an, tot asta citea...
Abbey Road
Compania de producţie muzicală EMI şi-a ales un moment cum nu se poate mai prost pentru scoaterea la vînzare a studiourilor Abbey Road din Londra. Criza economică nu scuteşte pe nimeni, nici măcar pe giganţi ai divertismentului, dar acoperirea pierderilor prin vînzarea activelor neperformante este – cel puţin în acest caz – o soluţie aberantă.
Noul proprietar al săptămînalului Newsweek
Noul proprietar al prestigiosului săptămînal Newsweek este Sidney Harman. Omul de afaceri şi-a cîştigat cea mai mare parte a averii dezvoltînd, în anii ’50, echipamente auditive pentru persoanele cu deficienţe de auz.
Hoţul neprins e negustor cinstit - argument
Între „democraţie“ şi „capitalism“ ar trebui să existe o relaţie de interdependenţă: nici unul nu poate exista în absenţa celuilalt. Asta spune teoria. Practica îndelungată a arătat că, pînă la urmă, democraţia este condiţia necesară, dar nu suficientă a capitalismului, iar capitalismul nu e neapărat o condiţie necesară a democraţiei.
Privilegii, coride, şi criză
Curtea Constituţională a Germaniei a decis că foştii miniştri din vremea RDG nu au nici un temei pentru a cere pensii suplimentare. Tăierea pensiilor speciale acordate foştilor înalţi funcţionari ai RDG este constituţională. În argumentarea deciziei, judecătorii notează că aceste pensii speciale erau oferite „în parte ca o recompensă pentru subordonarea politică şi respectarea necondiţionată a ordinelor SED“ (organul represiv) şi că aceste privilegii nu au de ce să continue în noul regim.
Faza cu frunza
Brandul de ţară. Vast şantier. De ani buni, cam fiecare ministru al turismului a pus cîte o cărămidă la această construcţie. Şi fiecare a pus piatra unde a vrut, cum a vrut. S-a mizat cînd pe Dracula, cînd pe mînăstirile din Bucovina, cînd pe peisajele montane, cînd pe atracţiile litoralului.
Poesis Internaţional
Chiar dacă presa e în criză, chiar dacă – se spune – cultura scrisă ar fi pe moarte, încă mai există oameni dispuşi să (se) investească în susţinerea unei publicaţii literare. La Satu Mare a apărut revista Poesis Internaţional, o revistă trimestrială dedicată poeziei şi actualităţii culturale cu deschidere regională şi europeană.
Amenzi, sport şi locuri pentru fumători
Nu numai România, ci şi Franţa se confruntă cu absenteism în rîndul parlamentarilor. 93 de deputaţi ar putea primi sancţiuni pentru absenţe repetate şi nemotivate din cadrul şedinţelor de comisie. Absenteismul a scăzut după introducerea, în decembrie 2009, a unor sancţiuni, însă fenomenul e în continuare îngrijorător pentru organizaţiile civice care monitorizează activitatea Legislativului.
Arta interzisă?
„Sacrilegiu“, „instigare la ură“, „pornografie“. Acuzaţiile dure au fost formulate împotriva lui Andrei Erofeev şi Iuri Samodurov, doi artişti care au îndrăznit să se joace cu focul în Rusia. Adică să deschidă o expoziţie cu „Arta interzisă“. Cei doi au adunat cîteva zeci de lucrări de artă (fotografii, colaje etc.).
Pe căi electronice
Un autor californian pe nume Matt Stewart a lansat primul roman scris pe Twitter, în „calupuri“ de 140 de caractere. Cartea intitulată The French Revolution („Revoluţia Franceză“) a apărut chiar pe 14 iulie, de ziua Franţei. Pentru scriitor, munca la această carte a fost „un calvar“.
Aristocraţii gustului
Nu există prea multe locuri în Bucureşti în care te poţi simţi în acelaşi timp singur şi bine: cafenelele şi berăriile din centrul vechi sînt atît de bine populate încît la orice oră te-ai duce, sigur dai peste cineva cunoscut. În plus, muzica zgomotoasă şi vacarmul străzii te împiedică să citeşti. În cele cîteva localuri mai puţin umblate de pe lîngă Universitate, singurătatea este de-a dreptul angoasantă. Refugiile adevărate – cele care oferă adăpost, plăcere şi linişte – sînt, din păcate, mul
Crowd-sourcing
Un nou cuvînt e pe cale să intre în vocabularul organizaţiilor umanitare: crowd-sourcing. El desemnează alimentare (cu informaţii) din mulţime, externalizare la scară largă. Noile tehnologii permit conjugarea posibilităţilor oferite de telefoanele mobile: cartografiere, acces prin Internet la reţelele sociale, localizare exactă pe glob, apeluri directe la serviciile speciale sau la centralele organizaţiilor umanitare internaţionale.
Democraţia e matematic imposibilă
„Democraţia e matematic imposibilă“ – anunţă revista Descoperă. Nu e tocmai o mare descoperire – erorile diferitelor sisteme electorale sînt cunoscute –, dar articolul punctează bine cîteva carenţe ale democraţiei şi, mai ales, le explică pe înţeles.
Islamul e noul punk
Între Islam, burka, punk şi democraţie se stabilesc neverosimile catene. Ceea ce e tabu în Orient devine un spaţiu de afirmare a libertăţii în Europa. Sau invers. Dezbaterea cu privire la interdicţia vălului islamic din Franţa, Germania, Danemarca sau Italia a generat reacţii paradoxale. Cum cei care susţin interdicţia şi cei care se opun sînt tot mai isterici, e greu să se găsească o soluţie. Poate nici n-ar mai trebui căutată, pentru că situaţia e de-a dreptul amuzantă.
Puncte de ruptură
De fapt, nu presupusa moarte a culturii franceze i-a scos din sărite pe intelectualii francezi de dreapta sau de stînga, cît ideea (implicită) a dispariţiei unui imperiu. Reproşînd scăderea puterii de seducţie a Franţei şi impasul politicilor culturale – subfinanţate, în ciuda eforturilor statului, sufocate de nepotism, încremenite în reţele de promovare învechite, incapabile să furnizeze figuri emblematice, ezitante în ceea ce priveşte inovaţia – Donald Morrison anunţă, de fapt, sfîrşitul unei
Criza economică scoate din criză editurile din Franța
Criza economică scoate din criză editurile din Franţa. De la începutul anului au apărut cel puţin zece cărţi despre criză, şi toate s-au vîndut ca pîinea caldă. Oamenii au nevoie de explicaţii la ceea ce e inexplicabil. Fluctuaţiile de la bursă, căderea monedelor naţionale, problemele sistemelor de pensii şi asigurări, scăderea dobînzilor îngrijorează şi mobilizează în acelaşi timp. Lire face un top al vînzărilor.
Arles: istoria contemporană în clișee
Dacă o fotografie spune mai mult decît o mie de cuvinte, atunci Arles a devenit, zilele acestea, un fel de turn Babel, un soi de centru al tuturor limbilor şi cuvintelor din lume. În fiecare an, la „Rencontres Photographiques d’Arles“ se adună cei mai importanţi artişti vizuali care folosesc drept mediu de referinţă pentru arta lor fotografia.
Beneficiile literaturii universale
La testul PISA din 2006 (la care au fost examinate competenţele din domeniul ştiinţelor exacte ale liceenilor din OECD) aproape jumătate dintre elevii din România nu au depăşit nivelul 1 (din 6). Asta înseamnă că ei „confundă adesea informaţiile ştiinţifice şi amestecă propriile convingeri cu faptele, atunci cînd li se solicită argumente în sprijinul luării unei decizii“ sau nu sînt în stare să înţeleagă ideile principale dintr-un text.
Lanț uman în jurul unui muzeu
Statisticile arată că Hamburg este al treilea mare oraş muzical al lumii după Londra şi New York: în 2007 s-au înregistrat peste două milioane de spectatori la concertele şi spectacolele de operă din oraş. Cele 60 de muzee (dintre care şapte de stat) au atras, şi ele, cîteva milioane de vizitatori, turişti sau localnici. Chiar dacă nu turismul (cultural) este principala ramură economică în regiune, vizitatorii reprezintă o sursă importantă de venit şi deci de bunăstare. Însă toate acestea
Ştiri nebăgate în seamă
Justiţia germană a dat un verdict controversat în ceea ce priveşte asistenţa la deces. O decizie recentă a Curţii de Justiţie de la Karlsruhe înlesneşte asistenţa la deces a pacienţilor aflaţi în stare gravă. Tratamentul persoanelor suferinde de boli incurabile aflate în comă avansată poate fi întrerupt dacă pacientul a dat de înţeles că nu doreşte să recurgă la tehnici de resuscitare.
Ascultaţi indiferenţa!
Radioul francez şi-a pierdut simţul umorului. Săptămîna trecută, Stéphane Guillon şi Didier Porte, doi realizatori de emisiuni satirice de la France Inter, şi-au luat rămas bun de la cei aproximativ două milioane de ascultători ai rubricilor satirice.
Sfîrşitul istoriei pentru muzeele publice?
Incidentul din luna mai, cînd de la Musée d’Art Moderne s-au furat cinci opere de artă (Braque, Léger, Matisse, Modigliani şi Picasso) în valoare de peste o sută de milioane de euro arată clar că instituţiile publice sînt subfinanţate.
Ce facem cu musulmanii?
Nu se ştie cînd şi dacă Uniunea Europeană va include şi Turcia. Ţările care susţin aderarea Turciei nu sînt prea numeroase şi majoritatea europenilor sînt mai degrabă împotriva acceptării acestui stat. Scepticii invocă în primul rînd argumente religioase.
Süddeutsche Zeitung, 17 iunie 2010
Editura Suhrkamp trece de cîteva luni printr-o perioadă de restructurare. Problemele financiare au determinat conducerea să mute „afacerea“ la Berlin, să reconfigureze colecţiile de carte şi să reducă substanţial cheltuielile. Una dintre măsuri vizează arhivele editurii, ale căror costuri de întreţinere au devenit insuportabile.
Împotriva extremiştilor de orice fel
Germania este în continuare ameninţată de islamişti. Un raport al serviciilor federale de securitate arată că propaganda islamistă a atins cote alarmante anul trecut, în timpul campaniei electorale pentru Bundestag.
Știri nebăgate în seamă
Ecologia e mereu surprinzătoare. O nouă tendinţă stîrneşte valuri de simpatie în Franţa: folosirea oilor pentru a tunde iarba în parcurile şi grădinile publice.
Teatru comunitar, teatru pentru comunitate
Festivalul internaţional de teatru de la Sibiu a împlinit 15 ani de existenţă. Gîndit iniţial ca o bursă de spectacole, ca o platformă de promovare a proiectelor culturale şi ca un forum destinat artiştilor europeni, reuniunea anuală de la Sibiu a cîştigat, an de an, în amploare. Bursa de spectacole s-a transformat într-un festival prestigios cu vizibilitate internaţională.
Infiltraţii
În 1887, jurnalista americană Nellie Bly se interna, la cerere, în ospiciul Blackwell’s Island. Scopul ei era să afle cum sînt tratate acolo femeile considerate bolnave mintale. Timp de zece zile a constatat pe pielea ei cum sînt maltratate pacientele din acest azil: mîncare proastă, băi cu apă rece, violenţă fizică, izolare, umilinţe. Articolul apărut în New York World a avut ecouri considerabile: la presiunea opiniei publice, autorităţile au alocat un milion de dolari pentru a reforma i
Știri nebăgate în seamă
Oraşul elveţian Geneva este, din cîte se pare, invadat de şobolani. Semnalul de alarmă a fost tras de proprietarii de hoteluri, restaurante şi terase de pe malurile lacului Leman şi ale Rhonului.
"Cînd ești artist, ești mereu undeva între adevăr și mască" - interviu cu Isabelle HUPPERT
Isabelle Huppert e provocatoare, subtilă, severă, tandră, extravagantă, prețioasă, isteață, seducătoare, maternă, tăioasă, glacială, ispititoare etc.
Gellu Naum strălucește - interviu cu Dan MATEI
Fundaţia „Gellu Naum“ a oferit, pe 28 mai, premiul pentru expresie poetică grupului de artişti Cercul Dispărut (Carmen Mavrea, Dan Coridaleu).
Artă pentru toți
Pe la începutul anilor ’80, ministrul francez al culturii, Jacques Lang, a întreprins cîteva demersuri substanţiale pentru a ameliora accesul publicului larg la manifestările culturale. Prin acest program de „democratizare a culturii“ au luat naştere Sărbătoarea Poeziei, Noaptea Muzeelor, apoi Sărbătoarea Muzicii şi, în cele din urmă, Noaptea Galeriilor.
Hodorkovski în Foreign Policy
Foreign Policy publică un articol semnat de Susan Glasser şi Peter Baker, despre „gulagul lui Putin“. E vorba de un portret al lui Mihail Hodorkovski, fostul director de la Yukos Oil, cîndva cel mai bogat om din Rusia, astăzi cel mai important prizonier al Rusiei lui Vladimir Putin.
Știri nebăgate în seamă
● Cărţi pentru ne-cititori. E vorba de cărţi compacte, de opere clasice comprimate la maximum. GetAbstract, aşa se numeşte editura, publică rezumate, de fix opt pagini în format.pdf, ale cărţilor pe care trebuie să le citeşti. Cele peste 4000 de pagini din În căutarea timpului pierdut sînt rezumate într-o ediţie la fel de lungă (scurtă) ca aceea a Manifestului Comunist.