Faza cu frunza

Publicat în Dilema Veche nr. 338 din 5 - 11 august 2010
Faza cu frunza jpeg

Brandul de ţară. Vast şantier. De ani buni, cam fiecare ministru al turismului a pus cîte o cărămidă la această construcţie. Şi fiecare a pus piatra unde a vrut, cum a vrut. S-a mizat cînd pe Dracula, cînd pe mînăstirile din Bucovina, cînd pe peisajele montane, cînd pe atracţiile litoralului. S-au chemat experţi în publicitate, s-au format comitete şi comisii care să stabilească ce şi cum ar trebui promovat. S-au gîndit strategii, s-au inventat slogane, s-au compus imnuri. Campaniile succesive de branding – nici una substanţială, nici una de durată – au generat, pînă la urmă, o imagine diformă, o construcţie schizoidă: fundaţie nesigură, ziduri subţiri, acoperiş fragil. 

Noua campanie de (re)branding lansată recent, la Shanghai, adaugă şi mai mult balast acestei structuri oricum plăpînde. Pentru că propune o imagine radical diferită de cele promovate anterior. Sloganul de acum e „Explore the carpathian garden“: România ar fi deci o grădină a Carpaţilor, un spaţiu verde, un parc. Este destul de clar că aria la care se referă mesajul e mult mai restrînsă decît teritoriul naţional, că obiectivele turistice ocupă o arie definită şi clar delimitată. Litoralul – care era o zonă prioritară (de vreme ce chiar ministrul turismului s-a dus acolo vara trecută pentru a lansa „imnul turistic“) – e eliminat complet din schemă, la fel ca şi Delta Dunării; nici vechile oraşe-cetate, considerate, pe vremuri, o atracţie, nu intră în aria de acoperire a noului slogan, care se referă la natural, nicidecum la urban. Dar passons... 

Pot admite că sloganul şi frunzuliţa verde pe post de logo constituie nucleul unui brand promiţător şi că lansarea campaniei în cadrul Expoziţiei Universale de la Shanghai e cît se poate de nimerită. Căci şi sloganul expoziţiei din acest an e tot... verde: „un oraş mai bun, o viaţă mai bună“. Într-un moment în care industria şi producţia de bunuri au ajuns să sufoce planeta, într-o perioadă de recesiune economică, într-o epocă în care dezvoltarea a ajuns într-un punct critic, o asemenea expoziţie-concept poate fi motorul ideal pentru promovarea turismului ecologic. Să propui, în acest context, un brand de ţară care mizează pe un handicap (înapoierea industrială şi economică) transformîndu-l în avantaj (ecologia) mi se pare o idee fericită. Cîte ţări se mai pot lăuda cu zone sălbatice, nepopulate şi nepoluate? Ideea pe care s-a construit acest nou brand e bună, însă nu îmi e clar dacă ea vrea să impună o imagine reprezentativă sau una atractivă. 

De fapt, peisajul real al Carpaţilor conţine infinit mai puţină clorofilă decît textul publicitar. Turistul ispitit de frunza verde imprimată pe pliante va descoperi în România versanţi despăduriţi, ape îngălbenite de substanţe toxice deversate de diverse combinate şi păşuni presărate cu tone de gunoaie. O surpriză nu prea plăcută pentru turiştii temerari în căutare de culmi oxigenate şi natură neîmblînzită. Cei care se vor aventura pe aceste meleaguri vor constata, printre altele, că naturismul înseamnă şi transformarea pădurilor în toalete publice şi a albiilor rîurilor în gropi de gunoi; sau că servicii modeste nu înseamnă neapărat şi preţuri mici. 

Oricum, pînă la grădinile carpatine e departe. Mereu surprinzătoare, România îţi întinde capcane şi oprelişti pe unde nu te aştepţi. Călătoria ta poate dura o eternitate şi-o zi, o tentaţie mult prea periculoasă pentru un chinez ale cărui zile de concediu sînt puţine şi numărate. De aceea, întreaga polemică în jurul acelui logo (furat/plagiat/copiat – rămîne de demonstrat) mi se pare inutilă şi meschină. Ce mai contează dacă desenul este sau nu autentic, cînd realitatea pe care ar trebui s-o acopere e atît de diferită de slogan? Faza cu frunza e grăitoare pentru un anumit mod de a gîndi afaceristic în România: nu contează ce vindem, important e cum. La piaţă mai merge cu şmecheria. Pentru un brand turistic – în care se investeşte un milion de euro în speranţa că va genera profit – e nevoie de mai mult.

41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de producție a noilor cartiere, Jacobs îi opune observația directă și studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vieții urbane.
Zizi și neantul jpeg
Roți și vremuri
Trebuia să mănînci nu știu cîți ani numai iaurt și să economisești, să pui bani la CEC ca să-ți poți cumpăra o Dacie.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
În Aix zilele de vară se mișcă în ritm de melc, par nesfîrșite, exact ca acelea din vacanțele copilăriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informațiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al moderației
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
„Războiul este doar «eu» și nici un pic «tu»” – artiștii și galeriile în timp de război
„Un fel de așteptare epuizantă la capătul căreia sperăm să fie pace.”
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
După ce, cu o săptămînă în urmă, doi lei au încercat zadarnic să evadeze din grădina zoologică din Rădăuți, un șarpe mai norocos a pătruns în Spitalul Orășenesc din Balș.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ăsta era hazul vacanței: împletirea ciudată de pofte concrete și visări abstracte. Figurau, cu toatele, într-un meniu pestriț și cu pretenții.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Vacanțe de altădată
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi supărat pe mine?
Ca să nu „supere” această societate, foarte multe femei ajung să fie prizoniere ale unor prejudecăți pe care și le autoinduc, perpetuîndu-le, uitînd de cele mai multe ori de ele însele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci cînd am întrevăzut cîteva adevăruri esențiale este dureros să simțim că, în măsura în care vrem să le comunicăm oamenilor, ele capătă limitele noastre, impuritățile noastre, degradîndu-se în funcție de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din București a fost pusă sub control judiciar, fiind bănuită de săvîrșirea infracțiunii de înșelăciune prin vrăjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emoționante descrieri de arhitectură din literatura universală este tabloul creionat de Edgar Allan Poe în debutul nuvelei „Prăbușirea casei Usher”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum e să pleci în vacanță bolnav și complet epuizat
N-am mai fost într-o vacanță parțial din cauza pandemiei, însă mai mult din cauza faptului că nu mi-am mai permis o vacanță.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De curînd, la Ierusalim au izbucnit din nou – dar cînd au încetat? – tensiunile pe esplanada Cupolei Stîncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de cărți din cărțile altor autori: circulația bibliografică prin notele de subsol asigură ventilația academică din care se compune tradiția intelectuală a oricărei societăți moderne.
Zizi și neantul jpeg
Mare, trenuri și geamantane
Senzația pe care o am călătorind cu trenul nu poate fi înlocuită cu nici o alta: poate și pentru că ești cu atîția oameni în preajmă, într-o lume mobilă, o lume care o reface, în mic, pe cea mare din exterior.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Numeroasele avertismente de furtună ale RO-Alert de săptămîna trecută, unul emis chiar în timpul spectacolului Rigoletto, de la Opera Națională din București, cînd pe scenă se auzea replica „Furtuna e aproape”, au provocat un val de glume și ironii.
Zizi și neantul jpeg
Veri și obiceiuri
Am mai fost parte a unor vizite ca din Enigma Otiliei în care erai „servit” fix cu așa ceva: dulceață într-un mic castron transparent, una-două lingurițe, cel mai des de cireșe amare, și apă într-un pahar trainic.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Un înger păzitor pentru fiecare – cum recuperăm anii ’90?
Pe vremea cînd lucram la o revistă cu pronunțate tente erotice care se vindea ca pîinea caldă, am cunoscut mai întîi un stripper, apoi un gigolo. Cu care m-am întîlnit pentru a scrie un reportaj.
p 19 WC jpg
Ce valoare mai au simbolurile naționale?
Există în România o serie de simboluri naționale care sînt mai mult sau mai puțin cunoscute, însă cu siguranță extrem de puțin vizibile.
p 20 WC jpg
Adevărul în oglindă
Ghicitura poate fi înțeleasă nu atît ca limită, cît ca o condiție de posibilitate a cunoașterii.

Adevarul.ro

image
Reacţii după şedinţa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: „Arată ca un cadavru”
Desemnat în anii '90 cel mai sexy bărbat în viaţă de revista People, actorul Brad Pitt şi-a şocat fanii cu cea mai recentă şedinţă foto realizată pentru revista GQ, mai mulţi internauţi comentând că arată ca un cadavru.
image
Lacul căutat de zeci de mii de turişti pentru tratamente s-a colorat în roz. Explicaţiile cercetătorilor VIDEO
Pe lângă culoare, lacul emană şi un miros neplăcut. În fiecare an, aici vin zeci de mii de turişti la tratament. Specialiştii vin cu explicaţii.
image
CTP ne trezeşte la realitate: „Popovici? Dar de ce să mă simt mândru?“
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
În primăvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a cărui gazdă era Betty Crocker, devenită o emblemă a emisiunilor de acest gen și un idol al gospodinelor de peste Ocean. Puțină lume știa că Betty nu exista cu adevărat, ci era doar o plăsmuire a minților creatoare ale postului de radio.
image
„Uvertura” războiului austro-turc din 1715-1718
Războiul turco-venețiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut și drept Războiul Austro-Turc din 1715-1718, sau „Războiul lui Eugeniu de Savoia”, este primul din seria războaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol îi scria Elisabetei că otomanii încercaseră pe data de 28 să iasă din Plevna luptând și construind un pod peste râul Vid, în zonă desfășurându-se bătălii cumplite. Carol s-a îndreptat imediat în acea direcție, în timp ce împăratul se dusese în centrul dispozitivului.