Vorbiri

Publicat în Dilema Veche nr. 682 din 16-22 martie 2017
Bacalaureatul părinţilor jpeg

– E relativ recent, din cîte îmi dau seama… În orice caz, parcă nu am observat asta la Bruxelles, dar cînd m-am mutat în Anglia, asta e regula: cînd ajungi la casă și vrei să plătești, nu faci nimic altceva și, în orice caz, nu vorbești matale la mobil! Mi s-a întîmplat și mie o dată: tocmai m-a sunat cineva cînd eram la casă și, cînd am dat să răspund, casiera s-a oprit, și-a încrucișat mîinile pe piept și s-a uitat în tavan pînă cînd am terminat de vorbit. Mi-am cerut scuze și a doua oară nu am mai făcut-o. I’m a person, acknowledge me!, cam asta e morala. Nu te uiți la mine ca prin sticlă, nu sînt robot! Dacă vrei robotizare, fă bine și du-te la cele trei case automatizate din stînga, unde totul e contactless etc., și-ți vezi de treabă. Aici însă e pentru oameni!…

M-am scărpinat în cap, surprins. Trebuie să recunosc că nu mă așteptam la această revenire a oralului și, în ultimă instanță, a conversației, a relației interpersonale directe, într-o lume ce tinde spre automatizare și eficiență.

– Stați așa, că, pe de altă parte, lucrurile merg și spre „robotizare“ – revine prietena mea. Cînd am ajuns ieri în București, m-am suit într-un Uber și i-am dat șoferului adresa. S-a uitat la mine ca și cum aș fi venit de pe altă planetă: avea totul trecut pe aplicație. Drept care, trei sferturi de oră – cît a durat călătoria –, nu a scos nici un cuvînt, așa că și eu am tăcut mîlc, de frică să nu mai fac vreo gafă. Parcă eram într-o mașină a viitorului, d-alea automate, care conduc singure…

– Păi, cred că exact asta e intenția – intervine alt amic: să ne pregătească psihologic pentru momentul în care vom merge cu mașini automate…

***

– Hello! – se adresează tînăra din fața mea casierului.

– Salut! – îi răspunde amical acesta.

– Mai dă-mi și o brichetă – îi cere tînăra. Nu, nu galbenă, aia roșie!

– OK! – răspunde vînzătorul și îi întinde, zîmbind complice, bricheta.

Vine rîndul meu:

– Bună ziua!

– Bună ziua!

– Puteți să-mi dați, vă rog, și două pachete de țigări?

– Desigur, domnule – îmi răspunde casierul și îmi întinde țigările.

– Mulțumesc, la revedere – mai spun eu și plec.

– Să aveți o zi bună! – îmi mai urează casierul.

Ies și zîmbesc în sinea mea. Scenariul se repetă, sistematic, de fiecare dată și peste tot. Parcă ar fi setați pe două limbaje diferite, pentru două specii diferite: tineri și vîrstnici – mă gîndesc eu. Două clase verbale…

***

Sună interfonul:

– Da, cine e? – întreb eu.

– Curierul! – îmi strigă în interfon o doamnă în uniformă. Am un colețel uriaș pentru dumneavoastră, nu încape în cutia poștală – mă mai anunță ea, plină de solicitudine.

Obsesia diminutivelor la români… M am mai mirat și alte dăți, am mai și scris în repetate rînduri despre aceasta, dar, sincer să fiu, tot n-am înțeles de unde ni se trage. Un soi de mămoșenie care semnalează apropierea între oameni, familiaritatea, care reduce din distanța care s-a instalat între oameni? Așa o fi…

***

– La un moment dat mi-a venit să mă dau jos din autobuz! – mărturisește o fostă studentă, stabilită de ani buni în străinătate. Ajunsese deja la intimități, pe care le urla în telefon de se auzea pînă la șofer. Dar, în afară de mine, nimeni nu părea surprins – și cu atît mai puțin jenat. Totuși, de ce trebuia să aflăm cu toții cu cine îl înșală nevasta pe nenea ăla, care se făcuse roșu la față de furie? La noi – mă rog, la ei, în Germania – există în toate mijloacele de transport un semn că vorbitul la mobil este interzis – sau măcar restricționat. După două-trei zile, în care am aflat ce mănîncă fetița doamnei în verde, care e strategia de business a nu știu cărui departament dintr-o corporație, ce procese are vecinul domnului gras și transpirat din spatele meu și ce parfum preferă, măi fată, domnișoara blondă care se uita pe fereastra autobuzului, și așa mai departe, mi-am revenit și m-am obișnuit: welcome home!

***

Zilele trecute, am stat și am căscat ochii (și urechile) la o conversație dintre un polițist și un șofer tras pe dreapta. Acesta tot încerca să-i explice polițistului cum de s-a întîmplat ce s-a întîmplat (habar n-am ce). Cine știe, poate îl înduplecă să fie mai „uman“. Polițistul îl asculta plin de solicitudine, îi mai și dădea dreptate din cînd în cînd. Nici cea mai mică aluzie însă la vreo „șpagă“. Ca să nu fiu indiscret, am plecat să-mi văd de treabă, dar cînd m-am întors peste vreo cinci minute, cei doi erau tot acolo și stăteau de vorbă. Acum polițistul completa procesul-verbal, iar șoferul comenta plin de solicitudine. Părea relativ mulțumit, probabil că obținuse o amendă ceva mai mică, mai „omenoasă“. Parcă era o discuție între doi vechi prieteni…

Mi-am adus aminte de o scenă de demult, de pe vremea cînd încă nu circulam prin Europa fără pașaport și vize. Am întîrziat o oră (jur că era doar o oră!) la ieșirea din Austria, așa că-mi expirase asigurarea de sănătate. Vameșul mi-a arătat, fără să clipească, infracțiunea, după care mi-a făcut o asigurare pentru următoarele trei luni. Am vociferat, am încercat să-l înduplec, m-am văitat, am înjurat. Nici un registru verbal nu a avut vreun efect, iar funcționarul austriac nu a scos nici o vorbă pe toată durata completării formalităților: parcă nici nu aș fi existat!

Indiscutabil, scrisul este totuși altă lume decît cea a oralității, în care orice se poate negocia, chiar dacă fără alt efect în afară de conversație… 

Vintilă Mihăilescu este antropolog, pro­­fe­sor la Școala Națională de Științe Po­litice și Administrative. Cea mai recentă carte publicată: Apologia pîrleazului, Editura Polirom, Bu­cu­rești, 2015.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ce rămâne după dezbaterea Macarena. „Suntem afectați de o traumă colectivă. Am moștenit aceste traume și le dăm mai departe“
România are nevoie de intervenții de durată pentru a scăpa de traumă, spun psihologii. Studiile demonstrează că principalul inamic al ieșirii din cercul vicios al violenței domestice este propriul trecut: de cele mai multe ori, victima devine abuzator sau continuă să rămână victimă toată viața.
image
Simona Halep a reapărut în clasamentul WTA, pe locul 58, pe site-ul oficial al Billie Jean King Cup
Românca a fost convocată la națională pentru meciul cu Ucraina.
image
Rusia susține că a ucis sute de soldați ucraineni cu o „bombă cu vid”. Kievul: „Sunt prostii absolute și propagandă”
Rusia afirmă că a ucis un număr mare de soldați ucraineni cu o așa-numită „bombă cu vid”, într-o declarație pe care Ucraina a catalogat-o imediat ca fiind absurdă.

HIstoria.ro

image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.
image
Cel mai bogat prinț român, în „Historia” de martie
La începutul secolului XX, prințul Gheorghe Grigore Cantacuzino a vrut să placheze acoperișul Palatului Zamora (actualul Castel Cantacuzino) cu monede de aur și i-a cerut voie regelui să facă acest lucru. Carol I i-ar fi răspuns: „Îţi dau voie dacă pui monedele pe cant“.