Un turism <i>dezacceptabil</i>

Publicat în Dilema Veche nr. 183 din 13 Aug 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

"O treime din izvoarele de apă minerală ale Europei se află pe teritoriul RomÈniei", am auzit la televizor în zilele acelea cu "cod roşu", cînd nu se mai găsea apă minerală în supermarketuri. Mă rog, chestie de organizare: aşa cum ninsorile vin mereu "pe neaşteptate" şi îi surprind pe primari fără utilaje de deszăpezire, canicula i-a prins pe producătorii de apă minerală cu capacităţi de producţie şi transport insuficiente. Au ratat astfel ocazia de a face un profit mai bun. Dar ideea că stăpînim o treime din apa minerală a Europei rămîne şi ne gîdilă orgoliul în continuare: avem potenţial, cum s-ar zice în fotbal. Peste cîteva zile, am văzut la Realitatea TV un reportaj despre starea turismului balnear: Călimăneşti, Govora, Căciulata şi alte staţiuni intrate în conştiinţa publică şi chiar în istoria literaturii (căci, încă din secolul al XIX-lea, alcătuiesc decorul unor scrieri, majore sau minore, ale unor autori importanţi) zac acum în paragină. Reportajul prezenta diverse personaje (primari, administratori etc.) care aveau tot felul de explicaţii şi justificări ale dezastrului: clădirile sînt revendicate de foştii proprietari, nu s-a investit, statul nu s-a implicat, "baronii balneari" au alte interese, industria farmaceutică e prea puternică pentru a o putea învinge cu nămoluri şi ape sulfuroase etc. Preşedintele asociaţiei patronilor din turismul balnear a spus însă că acum "e un moment bun" pentru staţiunile cu pricina: avem potenţial. Iar ele vor redeveni, nu-i aşa, perle ale turismului romÈnesc, un brand cu care să atragem Europa. Şi iar gîdilat, şi iar orgoliu... Presa de toate felurile deplînge, de cînd a venit vara, faptul că "romÈnii preferă litoralul bulgăresc şi turcesc". Asta pentru că la noi nu s-a investit, "există alte interese", preţurile sînt prea mari, n-avem servicii bune etc. Dar - aţi ghicit - staţiunile noastre de la Marea Neagră au potenţial. Ca să nu mai vorbim despre Delta Dunării, "unică în Europa", căci, după cum ne-nvaţă manualele de geografie, celelalte mari fluvii europene au avut, în general, proasta idee să se verse în mare prin estuar. În schimb, Delta noastră e un adevărat paradis. Şi iar orgoliu... Dar agroturismul? O-ho, ce potenţial avem! Sîntem o adevărată "rezervaţie culturală a Europei": multe sate ale noastre sînt muzee în aer liber (tot la televizor am văzut recent unul, mai avea doar patru locuitori stabili, cu găinile şi gîştele aferente, în rest case demne de Muzeul Satului), cetăţeanul occidental obosit şi stresat de atîta modernitate poate veni să guste aici din viaţa patriarhală, să mănînce natural (dacă stă bine cu colesterolul), să se mire că vacile vin singure acasă de la păscut, în fine, să cunoască un mod de viaţă care acolo, "la ei", a încetat de mult. Dar turismul cultural? Bun, de acord, n-avem salba de castele de pe Valea Loarei, n-avem Capela Sixtină, n-avem Salzburg, n-avem Bruges. Dar parcă ei au mănăstirile din Bucovina (unice în Europa şi ele, se spune - deşi biserici pictate la exterior mai există şi prin vecini...) ori fortificaţiile săseşti din Transilvania? Ei au amestecul acesta de culturi şi etnii care permite ca, făcînd doar vreo 500 de km, să treci de la peisajul dobrogean cu moschei şi sate "orientale" la goticul din citadelele transilvane? N-au, sigur că n-au. Nu-i aşa că avem un mare potenţial? Şi iar gîdilat, şi iar orgoliu... Probabil că numai despre "moartea culturii" şi "analfabetizarea poporului romÈn" s-a mai vorbit, în tranziţie, atît de mult şi atît de patetic ca despre "dezastrul din turism". Mă tem însă că e doar un discurs găunos, care ascunde frustrări identitare şi incapacitatea de a acţiona. Dacă în cultură ne oblojim rănile recurgînd la "marile valori pe care le-am dat Europei" (BrÈncuşi, Enescu, Eliade, Cioran), în materie de turism sîntem veşnic stupefiaţi că străinii nu dau buzna să ne vadă "unicatele", comorile cu care a fost binecuvîntată ţărişoara, de la cele naturale pînă la mănăstiri şi castele. De care, altminteri, nu prea avem grijă. Ne lăudăm cu tradiţionala noastră ospitalitate, dar în fapt îi privim pe străini ca pe nişte inşi numai buni să-şi cheltuie valuta pe aici, iar atitudinea faţă de turişti nu este, adesea, decît o adaptare a principiului haiducesc: să luăm de la cei bogaţi pentru că noi sîntem săraci şi am mai avut şi comunismul pe cap atîtea decenii. Să nu uităm că, ani la rînd după 1990, în timp ce ne dădeam de ceasul morţii să intrăm în economia de piaţă, la hoteluri străinii trebuia să plătească mai mult decît romÈnii, pentru aceleaşi servicii. Între timp, ţări ieşite, ca şi noi, din comunism, precum Cehia, Ungaria şi Croaţia (mai nou, şi Bulgaria), încasează din turism mai mult decît RomÈnia cu "unicatele" ei. Ca să nu mai vorbim de ţările occidentale - şi nu mă refer doar la Franţa, Italia ori Spania, ci şi la ţări mai mici, "fără potenţial". Inteligenţa şi creativitatea au reuşit să compenseze, uneori, lipsa "comorilor" şi a "obiectivelor turistice". S-a întîmplat să fac turism în diverse ţări europene şi am constatat cum, cu abilitate şi hărnicie, oamenii din diverse locuri au reuşit să atragă oaspeţi exploatînd puţinul pe care îl aveau: la Ribe, în Danemarca, vine lumea să vadă un orăşel medieval şi un muzeu al vikingilor în aer liber (în timp ce noi ne lăudăm inutil cu Sighişoara), la Rovaniemi, pe Cercul Polar, se storc pur şi simplu bani din ideea că Moş Crăciun ar fi de prin părţile locului, în fosta Germanie de Est şi în Polonia localităţile de pe ţărmul Balticii înfloresc (chiar dacă apa e mai rece şi plajele sînt mai puţine) etc. În Italia, monumentele de artă şi litoralul atrag mase sufocante de turişti, de decenii întregi, aşa că de la o vreme italienii redescoperă agroturismul şi "turismul alternativ": se renovează ferme vechi, care se transformă în pensiuni şi le oferă oaspeţilor mostre de "viaţă la ţară", cu călărie, pescuit, mîncare naturală şi alte ingrediente pentru lecuit stresul. Şi n-am simţit pe nicăieri vreo diferenţiere între turiştii "naţionali" şi cei străini: turiştii sînt turişti şi atît. La noi, despre turism se vorbeşte în continuare patriotic şi ineficient, de parcă vacanţele ar trebui să fie un mod de manifestare a dragostei de neam, şi nu simple momente de relaxare, în care oamenii plătesc pentru a se simţi bine. ...Azi-dimineaţă, la Radio România Actualităţi, erau intervievaţi cîţiva concetăţeni de-ai noştri care îşi făcuseră vacanţa în Croaţia şi, desigur, toţi spuneau cît de bine s-au simţit. Printre ei, şi doi copii, care au fost întrebaţi cum e în România comparativ cu Croaţia. "Un pic cam rău", a zis unul. "Dezacceptabil", a adăugat al doilea.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Telefon - factura FOTO Shutterstock
Ce se întâmplă cu facturile din România în această iarnă: „Oamenii plătesc, deşi nu e căldură în casă”
Sezonul rece de abia a început, dar facturile mai mari au început deja să facă probleme românilor. O persoană care locuiește într-un apartament obișnuit cu trei camere poate ajunge să plătească chiar și 600, sau chiar 700 de lei, numai pentru încălzire.
image png
O tânără de 25 de ani a murit și doi bărbați au fost răniți într-un accident produs la Moinești
Două autoturisme s-au ciocnit violent, vineri seară, în municipiul Moinești, județul Bacău, accidentul soldându-se cu moartea unei tinere de 25 de ani și rănirea a doi bărbați.
 Motiune de cenzură guvernul Bolojan FOTO Inquam Photos 2025 12 15 6167 jpg
Cum răspunde premierul Bolojan la scandalul din Justiție. Venirea lui Ludovic Orban și schimbările din PNL
Ilie Bolojan s-a arătat, într-un interviu acordat publicaţiei Cotidianul, mulţumit de activitatea ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, deși spune că „are o responsabilitate pentru ceea ce s-a întâmplat” în domeniul justiției.
Prințul Harry și Meghan Markle logodnă foto profimedia 1031433556 jpg
Prințul Harry și Meghan Markle anunță o schimbare majoră de nume. Cuplul a fondat organizația caritabilă acum cinci ani
Prințul Harry și Meghan Markle au anunțat o schimbare majoră de nume. Aceasta vizează fundația lor înființată în urmă cu cinci ani.
Talpan jpg
Florin Talpan vrea să scoată naționala de fotbal a României de pe orbita mondială. Juristul n-are milă de FRF
Juristul de la CSA Steau a făcut demersuri oficiale la FIFA și UEFA pentru excluderea echipei naționale și a cluburilor românești din competițiile internaționale
mihaela radulescu jpg
Drama Mihaelei Rădulescu continuă! Ce spune vedeta despre moartea mamei sale, la câteva luni după pierderea lui Felix Baumgartner
Mihaela Rădulescu trece printr-o perioadă extrem de dificilă, după ce, la câteva luni de la moartea partenerului său, Felix Baumgartner, a primit o nouă veste devastatoare. Mama vedetei, Marinela Țiganu, s-a stins din viață astăzi, 19 decembrie 2025, la Spitalul Elias din București.
salvatori isu olt   foto isu olt jpeg
O femeie de 50 de ani a fost salvată dintr-o fântână de patru metri adâncime. Pompierii au reușit să o scoată în 15 minute
O femeie în vârstă de 50 de ani a fost salvată, vineri seara, de pompierii militari din Olt în urma unei acțiuni contracronometru. Femeia a căzut într-o fântână de patru metri adâncime.
Horia Ghibuțiu jpg
Cartea „Permis de presă”, de Horia Ghibuțiu. Jurnalistul, încă pregătit să dea cea mai importantă știre despre omenire
După 35 de ani de jurnalism, Horia Ghibuțiu vorbește despre cea mai importantă știre despre omenire și despre ce mai înseamnă astăzi meseria de jurnalist în cartea „Permis de presă”
banner jasmine (2) jpg