Un gînd despre Ion Vianu

Publicat în Dilema Veche nr. 647 din 14-20 iulie 2016
Ce ştii să faci? jpeg

Acum cîțiva ani, puțini la număr, am aflat, cu stupoare, că Ion Vianu nu este membru al Uniunii Scriitorilor. Mi-a făcut plăcere să compun o „recomandare“ care, împreună cu altele și susținută de responsabilii breslei, a avut rezultatul scontat. N-am publicat nicăieri recomandarea cu pricina, dar simt nevoia acum, cînd rațiunea ei de a fi e eliberată de orice considerente pragmatice, să o propun cititorilor, în semn de omagiu prietenesc și de sinceră prețuire pentru cel care a „provocat-o“.

Era, într-adevăr, greu să-mi închipui că cineva care şi-a început cariera de autor la sfîrşitul anilor ’60 (mai devreme cu cîţiva ani decît mine, legat, la rîndul meu, prin debut, de aceeaşi publicaţie – Contemporanul – sub acelaşi generos directorat – George Ivaşcu), cineva care a luat un premiu al Uniunii Scriitorilor în 1975 pentru volumul de eseuri Stil şi persoană (conținînd o cercetare asupra capacităților hermeneutice ale psihanalizei în frecventarea literaturii, ceea ce, în context, nu era numai ingenios, ci şi temerar), cineva care, împreună cu un scriitor și critic literar de anvergura lui Matei Călinescu, a scris Amintiri în dialog, un adevărat bestseller, de neocolit pentru înţelegerea unei epoci, a unui loc şi a unei generaţii, cineva, în sfîrşit, al cărui destin a fost fracturat de solidaritatea exemplară cu un alt scriitor, Paul Goma, într-un moment în care asemenea gesturi erau rare, cineva, aşadar, care cumula o sumedenie de înzestrări şi isprăvi de natură să dovedească identitatea de destin dintre el şi breasla scriitoricească nu e încă, la o vîrstă impozantă, membru al acestei bresle. Şi n-am pomenit decît prima secţiune a activităţii sale literare. Căci, după un lung exil, Ion Vianu a revenit în ţară (începînd cu 2003), locuit de un vertiginos apetit creator. A scris şi a publicat, în cîţiva ani, cît alţii în decenii: publicistică (în 22, Dilema, Apostrof, România liberă, Dilemateca, Lettre Internationale etc.), eseu (Blestem şi Binecuvîntare 2007), memorialistică (Exerciţiu de sinceritate, 2009), critică şi istorie literară (Investigaţii mateine, 2008) şi, mai ales, roman (Caietele lui Ozias, 2004, Paramnezii, 2005, Vasiliu, foi volante, 2006, Necredinciosul, 2008).

Ion Vianu valorifică, în ceea ce scrie, nu doar o densă experienţă de viaţă, ci şi o enormă experienţă de lectură. Puţini sînt reprezentanţii elitei noastre literare despre care să se poată spune, cu mai multă îndreptăţire, că sînt adevărate „conştiinţe de cultură“, într-o lume care încurajează mai curînd spontaneităţile fruste, micile ingeniozităţi de condei, experimentalismul facil. Ion Vianu preferă să lucreze în adîncime: un răbdător cumul de reflecţie şi reverie, o rafinată emotivitate, un gust superior al retrospectivei şi introspecţiei sînt calităţile lui definitorii. Ion Vianu e un matein de cea mai aleasă speţă, dar un matein al cărui „Orient“ e filtrat, distilat, reevaluat în apele occidentale. Scrisul său, de o calmă melancolie, e exerciţiul zilnic al unui nefericit euforic, al unui spirit împăcat cu propria lui neîmpăcare. Avem de a face cu o inteligenţă cultivată fără uscăciuni livreşti, voluptuoasă fără desfrîu, civilizată fără iluzii. În plus, Ion Vianu este un nepreţuit martor al vremii sale, al profesiei sale de psihiatru, al totalitarismului comunist, în formele lui cele mai amare. Fiecare pagină e un dozaj insolit de clasicitate și vertij. Că, după 1977 (anul episodului Goma), „sistemul“ nu-l putea tolera pe „transfug“ printre instituțiile sale e lesne de înțeles. E cu atît mai bine venită recuperarea lui actuală, onorantă pentru Uniunea Scriitorilor.

Ion Vianu aparține unei generații ilustre: Nichita Stănescu, Matei Călinescu, Nicolae Breban ș.a., cu specificarea că, prin explozia editorială din ultimii ani, el poate fi clasat și printre „revelațiile“ ultimului deceniu. Atemporal, după cum, într-un anumit sens, el s-a desprins și de prea radicale determinări spațiale, Ion Vianu este o prezență structurantă în peisajul literelor românești contemporane. Strict personal, nu pot decît să regret că l-am cunoscut oarecum tîrziu (cu cîteva malentendu -uri inevitabile în brambureala postdecembristă), ratînd, astfel, un dialog deplin, din care aș fi avut mult de cîștigat.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cel mai crud torționar, Nicolae Moromete: „Porc mincinos. În Republica noastră populară, pentru «nimic» nu se capătă mai mult de zece ani!“
Pe unde a trecut, torționarul Nicolae Moromete a semănat teroare, fie că a fost la Aiud, Jilava sau Vacăreşti. Neavând niciun fel de studii, el a fost subiectul unor situații de-a dreptul hilare.
image
Afacerea care ia amploare în România. Locațiile apar ca ciupercile după ploaie, dar tot par neîncăpătoare: „Nu mai avem locuri disponibile”
În ultimii ani, în marile orașe ale României au fost amenajate foarte multe locații dedicate practicării sportului în aer liber. De cele mai multe ori este vorba despre terenuri de fotbal.
image
Admis cu 10 la Automatică. Ionuț Mihăilescu din Caracal a fost singurul decar din 3.500 candidați. A lucrat cot la cot cu bunica exerciții și probleme
Un elev de clasa a XII-a din județul Olt este deja admis la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii București, cu media 10. Bunica sa a jucat un rol determinant.

HIstoria.ro

image
Olimpia, cel mai tânăr muzeu al ţării
Primul muzeu din România dedicat istoriei sportului și turismului montan a fost deschis la Brașov, în an olimpic, la „Olimpia”, în fostul sediu al Reuniunii de patinaj, clădire construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, restaurată de Muzeul Județean de Istorie Brașov.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.