Treburile interne de la Bruxelles

Publicat în Dilema Veche nr. 163 din 23 Mar 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Acum cîtva timp, la un post de televiziune, deputata PRM Daniela Buruiană se arăta îngrijorată că, din cauza comportamentului preşedintelui Băsescu, relaţiile noastre cu ţările UE au de suferit, iar imaginea României în ochii partenerilor europeni se strică iremediabil. Aşadar, reprezentanta unui partid care a produs, ani în şir, un discurs antioccidental şi a insistat atîta pe ideea că "Europa nu trebuie să ne dea lecţii" a ajuns să fie susţinătoarea bunelor noastre relaţii cu Uniunea Europeană. În schimb, purtătorul de cuvînt al PSD, dl Cristian Diaconescu, a emis de curînd o frîntură de frază pe care aş fi aşteptat-o mai degrabă din partea Partidului România Mare: şi anume că dl Franco Frattini, vicepreşedintele Comisiei Europene, "a intervenit în politica internă a României" atunci cînd a lăudat activitatea dnei Monica Macovei. Aşadar, reprezentantul unui partid care, pe vremea cînd era la guvernare, a încheiat negocierile de aderare, ceea ce a însemnat implicit cedarea unor atribute de suveranitate naţională către instituţiile europene, a ajuns să spună despre faptul - firesc - că un comisar european evaluează stadiul reformei în justiţia din România că este un "amestec în politica internă". S-ar părea că aderarea a provocat printre politicienii români mai multă confuzie decît ne imaginam, din moment ce naţionaliştii au început să fie îngrijoraţi că nu putem sta de vorbă cumsecade cu partenerii noştri europeni, iar social-democraţii s-au hotărît brusc să apere sfînta suveranitate naţională de "intervenţiile" de la Bruxelles. E limpede că ambele atitudini sînt prost plasate şi lipsite de credibilitate. Dar dacă "îngrijorarea europeană" a reprezentantei PRM este expresia modului mărunt în care acest partid s-a obişnuit să folosească orice conjunctură pentru a "lovi în duşmani", tema "amestecului în politica internă" merită o oarecare atenţie, căci cu siguranţă va mai apărea în peisajul politicii noastre. Ideea că, aderînd la UE, am cedat părţi din suveranitate o înţeleg cu adevărat doar politologii şi cîţiva politicieni (inclusiv dl Cristian Diaconescu). Altminteri, ea rămîne greu "traductibilă" pentru cetăţeanul obişnuit: nu le poţi spune oamenilor că unele decizii privind viaţa lor se vor lua în afara ţării, fără riscul de a le trezi (măcar unora) temeri, dubii, nemulţumiri. Dacă ne uităm la experienţa altor ţări europene, constatăm că de multe ori "deciziile de la Bruxelles", pe drept sau pe nedrept, nu sînt privite cu ochi buni de diverse categorii de cetăţeni: agricultorii italieni au fost nemulţumiţi de cotele de lapte stabilite de Comisia Europeană, mulţi automobilişti austrieci au considerat că introducerea taxelor de autostradă sînt o consecinţă a intrării în UE (căci atîţia ani înainte de aderare au circulat gratis) etc. Moneda unică europeană - mai ales că atinge unul dintre simbolurile cele mai vizibile ale suveranităţii - e şi acum rău văzută de o mare parte a cetăţenilor, nu numai în Germania (unde a fost de la început primită cu răceală), dar şi în Italia (unde, iniţial, a generat entuziasm în majoritatea publicului). Pe de altă parte, Comisia Europeană îşi manifestă adesea în mod ferm atribuţiile în raport cu statele membre: critică un guvern sau altul pentru întîrzieri în aplicarea normelor comunitare sau chiar aplică amenzi acelor ţări care încalcă reglementările europene. Şi Franţa, şi Italia, şi alte state din "vechea Europă" au luat astfel de amenzi. Totul se face conform unor proceduri complicate, ţările au dreptul să conteste sancţiunile, opinia publică se manifestă într-un fel sau altul, dar, pînă la urmă, lucrurile funcţionează aşa cum statele membre au acceptat prin tratatele de aderare. Or, în cazul nostru, n-a fost vorba de nici o sancţiune: comisarul Franco Frattini n-a făcut altceva decît să-şi exprime nişte opinii, şi încă într-un limbaj diplomatic bine calculat. Nu a spus "să nu cumva s-o destituiţi pe Monica Macovei", ceea ce, la rigoare, ar fi putut fi interpretat ca un act verbal menit să influenţeze o decizie de politică internă, ci l-a felicitat pe premier că a menţinut-o în funcţie, în ciuda votului negativ al Senatului: şi-a declarat, adică, acordul cu o decizie deja luată. Şi - respectînd codul diplomatic - a lăsat să se înţeleagă că nu i-ar fi plăcut o decizie de destituire a dnei Macovei. Formalităţile au fost respectate, mesajul a fost transmis. În rest, vorba lui Budai-Deleanu, "cel înţelept va înţelege". Problema este că au înţeles şi înţelepţii, şi cei mai puţin înţelepţi, dar reflexul de "a ieşi la presă" şi de a învîrti cuvintele pentru a "crea o actualitate" e prea puternic la politicienii români. Consemnez, aşadar, mai repede decît mă aşteptam (şi într-un "caz" cu totul minor), apariţia în spaţiul public a temei "Comisia Europeană se amestecă în politica noastră internă". Vom mai auzi acest refren, explicabil printr-o anume pornire către reacţii emoţionale (în loc de fapte şi argumente), prin tendinţa de a da presei ocazia să facă "ştiri din vorbe", dar şi prin obişnuinţa mass-media de a prelua orice gogomănie, doar-doar va scoate din ea un sîmbure de controversă. Peste toate acestea însă, tronează incapacitatea noastră de a asimila problemele cu adevărat importante. Am trăit ani întregi cu obsesia de a intra în UE oricum, că pe urmă "ne-om descurca noi"; am aşteptat rapoartele de ţară cu speranţa că vom căpăta o laudă în plus; am ocolit, multă vreme, orice dezbatere serioasă despre "ce ne aşteaptă în UE", fiind preocupaţi excesiv doar de data de 1 ianuarie 2007. N-am avut, prin urmare, nici timp, nici dispoziţie pentru a ne da seama că, între timp, o parte din "treburile noastre interne" s-a mutat la Bruxelles.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Dezvăluirile șocante ale unui român despre „Mafia Luminii Sfinte” de la Sfântul Mormânt. „Pur și simplu îți dau foc” VIDEO
Cunoscutul vlogger Cosmin Avram face dezvăluiri incredibile despre ceea ce se întâmplă în Ierusalim, înainte, în timpul sărbătoririi Îniverii Domnului și imediat după, când credincioșii din lumea întreagă iau cu asalt Țara Sfântă
image
Culisele amorului dintre Elena și Nicolae Ceaușescu. Porecla dată de gura satului tinerei Lenuța a lui Briceag
Elena și Nicolae Ceaușescu au fost caracterizați, de contemporani, drept un cuplu inseparabil. Cei doi s-au cunoscut în perioada interbelică, între două perioade de detenție ale lui Nicolae Ceaușescu, în condiții puțin cunoscute, dar disecate de specialiști.
image
Povestea construirii primului autoturism românesc, Dacia. Nicolae Ceaușescu: „Perfectă pentru idioţi!“ VIDEO
La 11 mai 1968, a început construcția primului autoturism românesc, Dacia. Autoturismul avea inițial radio și scaune încălzite, dar Nicolae Ceaușescu s-a opus acestor opțiuni, spunând că sunt un „lux inutil“.

HIstoria.ro

image
Sfârșitul cumplit al savantului Emil Racoviță
După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Emil Racoviță s-a mutat înapoi la Cluj, găsind nealterate Institutul de Speologie și bogatele sale colecții.
image
Cum au văzut otomanii asediul Constantinopolului?
La inițiativa premierului turc Erdogan, la Istanbul a fost inaugurat, la 31 ianuarie 2009, Panorama 1453, un muzeu centru consacrat cuceririi Constantinopolului de către Mehmet al II-lea în 29 mai 1453.
image
Noi minciuni de la Moscova: „Motivul foametei din anii 1946-1947, din Republica Moldova, este România”
Purtătorul de cuvânt al MID-ului al Kremlinului, Maria Zaharova, a mai debitat o minciună sinistră. De data asta, oficialul rus a criticat Chișinăul pentru comemorarea victimelor foametei organizate de regimul sovietic în anii 1946-47 în Basarabia, declarând că motivul lipsei de produse alimentare a