Taxe pe grăsimi şi principii nobile

Publicat în Dilema Veche nr. 309 din 14 - 20 ianuarie 2010
Taxe pe grăsimi şi principii nobile jpeg

Un (fel de) ştire la o televiziune prezenta cam aşa subiectul „taxei pe fast food“, despre care se vorbeşte de cîteva zile: reporterul se plimba printr-un supermarket, lua din raft un produs (hamburger, hot dog etc.) şi întreba dacă e sănătos; urma un cadru cu dl dr. Adrian Streinu-Cercel spunînd „nu prea“, „mai puţin“, „nu“. Şi tot aşa pentru mai multe produse susceptibile de a fi taxate, conform iniţiativei Ministerului Sănătăţii.Ştiu, sînt la modă ştirile „jucate“, „dramatizate“, rostite cu intonaţie „convingătoare“ şi cu o mimică aferentă – căci altfel nu mai stă poporu’ cu ochii în ecran şi scade audienţa. Dar din această jucărie simpatică unii telespectatori puteau pricepe aşa: că se pune o taxă pe nişte produse considerate nesănătoase şi, pentru a afla care sînt acelea, e întrebat cineva care se pricepe. Din ce s-a „dezbătut“ pe la televizor şi prin ziare, cam tot asta era ideea: că va elabora cineva o listă cu aceste produse. Cine? Pe ce criterii? Asta era mai greu de înţeles. În plus, unora le-a venit foarte uşor (nărav tipic pe la noi) să-şi dea cu părerea în mod radical: „o prostie“, „o aberaţie“, „aşa ceva nu s-a mai văzut în Europa“ etc.

Chestiunea, totuşi, se mai vede pe ici, pe colo, prin unele părţi ale Europei chiar în aceste zile. Pe www.eurotopics. net (o „revistă a presei europene“), erau deunăzi rezumate trei articole din La Vanguardia (Spania), Politiken (Danemarca) şi Adevărul (România) despre alimentele „nesănătoase“ şi măsurile luate în diverse ţări pentru a limita sau descuraja consumul lor. Austria şi Danemarca au adoptat legi care limitează la 2% concentraţia de grăsimi nesaturate în alimente. Măsuri asemănătoare propune şi guvernul spaniol, iar La Vanguardia îl susţine: „În ţările dezvoltate, accesul la hrana sănătoasă e legată de venituri, dar şi de nivelul de educaţie al oamenilor şi de sănătatea lor. De aceea, o lege care să limiteze excesele industriei ce produce mîncare, să promoveze responsabilitatea consumatorilor şi să reducă îmbolnăvirile este bine venită. Nu e mare lucru de pierdut în asta“.

În Danemarca se dezbate acum mărirea taxelor pe dulciuri şi pe sucurile acidulate. Cotidianul Politiken crede că ideea e promiţătoare, dar guvernul liberal-conservator tinde s-o respingă, în numele unui principiu: „libertatea alegerii“. Numai că „libertatea alegerii şi scăderea preţurilor la dulciuri – comentează Politiken – sînt cauzele obezităţii epidemice şi a sănătăţii tot mai precare. Mărirea taxelor e eficientă cînd vrei să schimbi comportamentele oamenilor – s-a confirmat de mai multe ori. Introducerea unor taxe mai mari e ca şi cum i-ai lua unui copil acadeaua de la gură“.

Aşadar: în aceste ţări, dezbaterea porneşte de la principii, idei şi realităţi care pun în centru cetăţenii. Se vorbeşte despre starea lor de sănătate, despre „libertatea alegerii“, despre „responsabilizarea consumatorilor“ şi altele asemenea. La noi – aşa cum observă Liviu Avram în articolul din Adevărul preluat de eurotopics.net – e vorba de o taxă în plus şi atît. Cu promisiunea că din banii adunaţi se vor realiza nu ştiu ce programe pentru sănătate. Ceva asemănător – observă Liviu Avram – s-a spus şi despre „taxa pe viciu“ introdusă de Eugen Nicolăescu: taxa se percepe în continuare, dar nu e clar ce s-a făcut din bani. Pe de altă parte, a limita cantitatea de grăsimi din alimente e ceva măsurabil, deci obiectiv, pe cînd a pune o taxă pe produse „de fast food“ sau pe „alimente nesănătoase“ (şi a vorbi în aceşti termeni) declanşează un noian de subiectivităţi, interpretări şi aproximaţii. Cine poate decreta care alimente sînt sănătoase şi care nu? Şi pentru cine? Aşa, în general? Hamburgerul e „nesănătos“ pentru toată lumea sau pentru unii mai mult şi pentru alţii mai puţin, în funcţie de constituţia fiecăruia, de înzestrarea genetică, de metabolism sau mai ştiu eu ce?

Departe de a fi încă o temă din categoria „ca la noi, la nimeni“, problema alimentaţiei sănătoase chiar se dezbate în Europa. Oficialii noştri însă au un reflex total nesănătos: acela de a pune o taxă ca să adune bani la buget, fără să se întrebe care va fi eficienţa ei şi ce se va obţine cu adevărat. Iar „dezbaterea“ abia după aceea începe – şi se consumă rapid în însăilări de „argumente“, lamentări şi schimburi de păreri „ferme“. Pe scurt, toată discuţia se transformă în trăncăneală fără rost, din moment ce scopul principal al acestei măsuri e strîngerea de bani pentru un buget plin de găuri, pentru care nu mai ajung peticele.Poate interpretez greşit, poate am aşteptări neadecvate, dar din comparaţia situaţiilor de mai sus mi se pare că rezultă un lucru clar, care arată deficitul de democraţie şi absenţa bunei guvernări din România: „ai noştri“ ne pun taxe (adesea inutile) pe care după aceea vor să le justifice prin idei şi principii nobile (precum sănătatea ş. cl.). „Ai lor“ – totuşi – pornesc de la interesele cetăţenilor, dezbat ce au de dezbătut şi abia după aceea decid care e soluţia adecvată pentru problema cu pricina. Simplu, nu?
 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Câți bani au românii, în medie, la Pilonul II. Randamentul din cei 16 ani este de 7,8%
Fondurile strânse la Pilonul II de pensii private obligatorii au atins un nou nivel record, de 135 miliarde de lei, cu un randament anual mediu de 7,8%, potrivit datelor APAPR.
image
Momente emoţionante la tribunal: un bărbat înjunghiat de fiica vitregă a cerut clemenţă pentru ea. Ce au decis judecătorii
Un bărbat înjunghiat de fiica vitregă a cerut clemenţă pentru tânăra de 16 ani în instanţă, susţinând că e la fel vinovat pentru incident. Băut fiind, s-a certat cu soţia sa, adolescenta a intervenit, iar el a lovit-o, a spus bărbatul, adăugând că a iertat-o şi că nu vrea să o vadă în închisoare.
image
Scuza folosită de bărbați din toate țările ca să fugă de treburile casnice. Psiholog: „Femeia încă plătește tributul pentru a fi independentă și de succes”
Un studiu internațional a scos la iveală scuza generală a bărbaților ca să fugă de treburile casnice. România, Italia și Grecia sunt țările europene în care tot ceea ce ține de casă și de copii este o „treabă strict a femeilor“.

HIstoria.ro

image
Bătălia de pe frontul invizibil al celui de-al Doilea Război Mondial
La izbucnirea războiului, în 1939, în Marea Britanie exista pericolul formării unei puternice coloane a cincea. Agenții Serviciului britanic de securitate (MI-5) au reușit să neutralizeze rețele importante de simpatizați pro-germani din Regatul Unit.
image
Sfârșitul cumplit al savantului Emil Racoviță
După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Emil Racoviță s-a mutat înapoi la Cluj, găsind nealterate Institutul de Speologie și bogatele sale colecții.
image
Cum au văzut otomanii asediul Constantinopolului?
La inițiativa premierului turc Erdogan, la Istanbul a fost inaugurat, la 31 ianuarie 2009, Panorama 1453, un muzeu centru consacrat cuceririi Constantinopolului de către Mehmet al II-lea în 29 mai 1453.