O noutate stilistică pe scena publică

Publicat în Dilema Veche nr. 731 din 22-28 februarie 2018
Despacito jpeg

N-o cunosc personal pe doamna Laura Codruța Kövesi. Nu am nici competența ultimă să mă pronunț pe fondul problemelor tehnice legate de DNA și dezbătute amplu și pătimaș în presa de toate culorile. Mi se pare, totuși, evident că tabăra anti-DNA e alimentată și reprezentată preponderent de inși cu un statut juridic neclar: fie suspecți de felurite ilegalități, fie dovediți și condamnați ca infractori. Carevasăzică hoțul ne fură portofelul, iar „opinia“ publică și, mai ales, hoțul însuși se supără pe cei care l-au reclamat și pe completul de judecată! Nu exclud ca și DNA-ul, ca majoritatea instituțiilor românești, să aibă fisuri, inadecvări, derapaje. Dar între un infractor eficient și un judecător imperfect, rămîn de partea judecătorului. Cînd aud cuvîntul „corupție“ nu la magistrați mă gîndesc în primul rînd, ci la corupții înșiși. Nu Justiția e de blamat pentru imaginea proastă a țării în materie de șmecherie lucrativă, ci șmecheria și șmecherii. Or, la noi, tunurile sînt puse pe cei care se răfuiesc, mai mult sau mai puțin îndemînatic, cu delapidatorii. Delapidatorii, mai ales cei aflați în funcții înalte, sînt uimiți că cineva are tupeul să se lege de ei. Doamna prim-ministru a spus-o cu o candidă sinceritate: cum e posibil ca pînă și un șef de guvern să fie anchetat?! E clar: trebuie făcut ceva! Trebuie să reformăm sistemul judiciar! Avem, slavă Domnului, oameni capabili să o facă: muncitori și ingineri cu studii de Drept la fără frecvență, patrioți gata să se jertfească (și să-i jertfească și pe alții…) ca să nu se afle pe la curți străine că ni se cam fură (adică ne cam furăm) izmenele…

Revin: nu despre fondul actualei dezbateri publice vreau să mă pronunț. S-o facă Inspecția Judiciară și oricine (om sau instituție) are legitimitate, competență și credibilitate. Adică nu caftangii angajați cu ziua pe la diferite posturi de televiziune, nu psihologi „celebri“, nu cuconițe nervoase, sigure pe autoritatea lor, nu exponenți ai diverselor „familii“ (în sens larg, mafiot, dar și în sens restrîns, căci e picant să observi că marii delatori ai momentului sînt tată-fiu-fiică, toți trei soldați fideli, demnitari ai PSD). Ceea ce mă interesează, în articolul de față, este să semnalez o apariție publică semnificativă, o croială umană insolită, fără echivalent (pînă acum) printre „vedetele“ comunității noastre.

Am asistat cu toții la conferința de presă susținută de doamna Laura Codruța Kövesi. Eu, unul, mă declar (plăcut) surprins de ceea ce am văzut. Aveam dinainte un personaj calm, politicos, răbdător, gata să reacționeze prompt și civilizat la zgîndăreala mediocră, cu fălcile strînse, a unui grup de jurnaliști, care, de fapt, nu aveau de pus întrebări, ci de executat o misiune (o misiune de partid – sau de partidă –, o misiune de trust, sau ceea ce li se va fi părînd o nobilă misiune gazetărească: toate executate stîngaci, rudimentar, răgușit). Or, în genere, conferințele de presă sînt previzibil anoste și, stilistic, jenante. Cel întrebat e ori eliptic, evaziv, bîlbîit, ori bășcălios, agramat și agresiv, ori solemn și plat ca un bust de grădină publică. Dl Dragnea livrează un zîmbet greu de clasat între zglobiu și sinistru, dl Tăriceanu are o expresivitate de afiș, dl Codrin Ștefănescu are „farmecul“ plebeu al unui cocălar vînjos, dl Ponta se poartă, de mulți ani, ca un puber întîrziat, pe dl Iohannis îl admir cînd e diferit de ceilalți, dar am rezerve cînd seamănă prea mult cu el însuși, de la liberali și USR nu țin minte pe aproape nimeni, pe dl Băsescu nu mai știu de unde să-l iau, de vreme ce spune azi inversul a ceea ce spunea ieri. Pe scurt, nici o prezență publică nu mă poate trezi dintr-o somnolență depresivă. A reușit doamna Kövesi. Avea ținută, avea stil, avea iradierea normalității. Vorbea corect românește, vorbea despre subiect, nu despre ea însăși, cu alte cuvinte, avea simțul firescului și impostația comunicării cordiale (fără familiarisme) și a disponibilității politicoase (fără strategii electorale). Mi-am spus, de îndată, că dacă măcar jumătate din figurile noastre publice ar semăna cu ea, țara ar avea alt chip și altă evoluție. Nu e cazul. „Marii“ politicieni și „marii“ gazetari bombăne. Lor le plac, mai degrabă, „cumințenia“ anonimă a dnei Carmen Dan, replica fîșneață a dnei Olguța Vasilescu, nivelul subliceal al dlui Valentin Popa, suficiența tălîmbă a dlui Șerban Nicolae, înregimentarea crepusculară, de plastilină, a dlui Adrian Marius Dobre etc. Iar „analiștii“, adevărați dascăli ai națiunii, fredonează și ei cam aceeași melodie: noi, ăștilalți, sîntem cu toții niște bieți elevi corijenți, într-o clasă la a cărei catedră se perindă, suveran, zi de zi, mari enciclopediști, mari repere morale, elite atotștiutoare, ușor plictisite (cînd nu devin isterice) dinaintea ignoranței noastre.

Încă o dată: nu mă grăbesc să dau verdicte, să distribui partizan albul și negrul. Pot doar să presupun că furia dezlănțuită a celor care atîrnă, neobosiți, de beregata DNA și a conducerii sale ar putea fi, între altele, simptomul eficacității iritante a instituției. Cei loviți lovesc. Hoții strigă „hoții!“ Dar, oricum, prestația de săptămîna trecută a dnei Laura Codruța Kövesi e de natură să îmbogățească nițeluș cromatica mai curînd descurajantă a momentului. Mai există încă oameni potriviți la locul potrivit, mai există încă portrete prizabile, moduri decente de a vorbi, reprezentanți ai instituțiilor democratice de care nu ți se face rușine. În rest, Dumnezeu cu mila!

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.