Noua şi fragila Europă

Publicat în Dilema Veche nr. 247 din 10 Noi 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Săptămîna trecută, dl Daniel Dăianu (europarlamentar din grupul ALDE) a formulat o întrebare scrisă adresată Comisiei Europene în care solicită mai multă atenţie din partea executivului de la Bruxelles faţă de "economiile emergente din UE". În iureşul măsurilor anti-criză şi în sarabanda declaraţiilor "liniştitoare" din partea guvernelor şi băncilor centrale, mi se pare una dintre cele mai lucide luări de poziţie. Dl Dăianu observă, pe bună dreptate, că majoritatea discuţiilor privind sprijinirea băncilor aflate în dificultate "privesc, în esenţă, ţările membre din zona euro şi alte vechi state membre", în timp ce noile state membre ale Uniunii sînt ignorate, deşi "aceste economii nu beneficiază de avantajul unei rezerve monetare proprii, prezintă deficite importante de cont curent şi resimt efectele orientării către investiţii sigure". Aşa încît europarlamentarul român aşteaptă, de la Bruxelles, un răspuns la întrebarea: "Cum intenţionează Comisia să abordeze problemele specifice ale acestor economii în contextul crizei financiare internaţionale şi a recesiunii care ameninţă tot mai mult Europa?". Pînă cînd Comisia va formula răspunsul, faptele confirmă observaţia dlui Dăianu: se manifestă în continuare preocupare pentru ţările din zona euro şi pentru vechile state membre. Pînă acum, Comisia Europeană a avizat planurile naţionale de salvare prezentate de următoarele ţări: Irlanda, Franţa, Germania, Suedia, Danemarca, Olanda, Portugalia, Marea Britanie. Îşi aşteaptă aprobarea planurile depuse la Bruxelles de Austria, Italia şi Spania. Ungaria, în schimb, a recurs la un împrumut de la Fondul Monetar Internaţional, pentru a nu intra în faliment. Seduse multă vreme de creşterea lor economică mai mare decît în "Vechea Europă", noile state membre încă trăiesc cu ideea că vor fi mai puţin afectate de criza economică. Şi totuşi, Strategic Forecasting (Stratfor), un serviciu privat de informaţii din SUA, consideră că ţările din Estul Europei, inclusiv România, sînt vulnerabile în faţa recesiunii: "România se confruntă cu un deficit bugetar crescut (2,5% din PIB), cu un deficit comercial de 14% şi cu o datorie publică de 19% din PIB, ceea ce ridică serioase semne de întrebare legate de modalitatea prin care România va reuşi să acopere gaura bugetară în timpul unei crize de lichidităţi". Atacuri speculative asupra leului vor mai fi, avertizează Stratfor. Atacul încercat de cîteva bănci străine şi denunţat de guvernatorul BNR a transmis publicului următorul mesaj: pentru că au nevoie de lichidităţi "acolo", marile bănci europene încearcă să cîştige rapid bani "aici". Graniţa între "Vechea" şi "Noua Europă", dintre Vest şi Est, de care păream să fi uitat, a apărut din nou, de această dată însă nu în legătură cu teme mai mult sau mai puţin abstracte, ci vizînd aspecte economice şi financiare foarte concrete. Sauve qui peut pare a fi deviza zilei, în ciuda numeroaselor întîlniri la vîrf care ar trebui să croiască un "plan unic european" pentru a face faţă recesiunii. "Unic" e impropriu spus: în afară de Banca Centrală Europeană, care îşi joacă bine rolul, Uniunea Europeană nu are, în ciuda stufosului său sistem instituţional, capacitatea de a impune un plan statelor membre. Şi, chiar dacă se va ajunge la concertarea cîtorva reglementări şi măsuri, diferenţele se vor vedea de la un stat la altul şi, mai ales, între Vest şi Est: şomajul, inflaţia, dezechilibrele bugetare vor afecta diferit fiecare ţară. Problema este că recesiunea ar avea, în noile democraţii din Est - fragile şi imprevizibile - consecinţe mai grave, inclusiv în politică. Dacă, de pildă, un atac "vestic" asupra leului (sau altei monede naţionale) ar reuşi, populismul ar găsi o pîine de mîncat, iar curentele eurosceptice s-ar amplifica (deşi, în general, cetăţenii din ţările foste comuniste au susţinut aderarea la UE). La începutul anilor ’90, una dintre temele favorite ale celor care se opuneau integrării României în UE era aceasta: "vor să ne transforme în piaţă de desfacere pentru produsele lor, şi atît". Acum sîntem fericiţi că putem cumpăra produsele "lor" alături de "ale noastre" în supermarketuri "de tip occidental": consumul să trăiască! Dar, în vremuri de criză, diferenţa între ce e "al lor" şi ce e "al nostru" tinde să fie resimţită dramatic şi să stîrnească emoţii puternice. Temele "Europei Unite" au trecut, azi, pe planul al doilea - nimeni nu mai are timp şi chef de ele, iar guvernele naţionale sînt ocupate cu soluţiile anti-criză. Economic, s-ar putea să aibă succes. Dar la "costuri" trebuie trecută şi menţinerea (sau adîncirea) opoziţiei între Vest şi Est, între "Vechea" şi "Noua" Europă.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Inginerii ucraineni repara drone pentru armata ucraineană FOTO EPA EFE jpg
Motivația noului val de voluntari străini care se înrolează în armata ucraineană: „Dacă ești prea ocupat să ucizi, nu mai ai timp să mori”
O porțiune rurală din Donețk, în estul Ucrainei, a devenit un centru de pregătire pentru un nou aflux de voluntari străini care se înrolează pentru a lupta împotriva Rusiei.
elevi olegiu 12890 600x315 2 jpg
Topul liceelor din București în 2025: Unde se intră cu cele mai mari medii la Mate-Info
Evaluarea Națională se apropie cu pași repezi, iar elevii din București încep deja să-și contureze opțiunile pentru liceul unde, din toamnă, vor păși într-un nou capitol al vieții. Pentru anul școlar 2025–2026, numărul de locuri la nivel național a rămas același.
Amber Heard a devenit mama  jpg
Artista care a devenit mamă în secret: „Sunt mai fericită decât pot exprima în cuvinte”. Ce nume a ales pentru gemenii săi?
Amber Heard, în vârstă de 39 de ani, a devenit mamă de gemeni. Actrița americană a împărtășit fericita veste cu fanii săi pe Instagram, duminică, 11 mai, și a dezvăluit inclusiv numele ales pentru bebeluși.
George Simion FOTO Mediafax
CNA reacționează după ce George Simion a filmat jurnaliști pe ascuns: „Libertatea de exprimare nu include dreptul de a amenința”
Consiliul Național al Audiovizualului a transmis luni seara un comunicat de presă în care își exprimă „profunda îngrijorare” față de recentele „derapaje la adresa jurnaliștilor”. CNA face referire la videoclipul publicat de liderul AUR, George Simion, pe pagina sa de Facebook.
Papa Ioan Paul al II lea
13 mai: Ziua în care a avut loc tentativa de asasinare a Papei Ioan Paul al II-lea, împușcat în abdomen și în braț
Într-o zi de 13 mai, s-a născut Stevie Wonder, cântăreț, compozitor, producător și multi-instrumentist – admirat de milioane de oameni din întreaga lume. Tot la 13 mai, începe cucerirea Franței de către Germania, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
image png
Tunsoarea anti-îmbătrânire care te face să pari mai tânără cu până la 15 ani. E musai să o încerci și tu
După ce bob-ul și tunsoarea claviculă au fost cele mai populare alegeri pentru multe femei, o nouă tunsoare capătă din ce în ce mai multă atenție, datorită efectului său anti-îmbătrânire: tunsoarea tip „perdea”.
cirese2 jpg
Cireșele care se vând acum în piețe cu un preț de lux sunt din import sau nu? Ce spun producătorii
În mai 2025, cireșele au revenit în piețele din România, însă prețurile ridicate și originea incertă a fructelor stârnesc controverse. Un kilogram se vinde cu 80 de lei, iar mulți români se întreabă dacă aceste delicii chiar merită costul.
Orașul Reșița, imagini aeriene  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (6) JPG
Reșița, orașul oțelului traversat de Via Transilvanica. Atracțiile unicat ale „micului Krupp al Balcanilor”
Structura unui vechi funicular, înaltă de circa 30 de metri, trece pe deasupra Reșiței, un fost mare oraș al oțelului. Capitala banatului montan păstrează câteva atracții turistice unicat, care au făcut-o atractivă pentru călătorii de pe Via Transilvanica.
Victor Ponta FOTO Mediafax
Ponta, previziuni sumbre despre rezultatul alegerilor prezidențiale: „Doamne ferește, numai când spun asta! Nu avem bani pentru salarii, pensii”
Fostul candidat la alegerile prezidenţiale, Victor Ponta, susține că, indiferent de cine va câștiga alegerile prezidențiale, România va trece printr-o perioadă grea din punct de vedere economic. „De luni, o să fie Simion sau Nicușor. Doamne ferește, numai când spun asta”, a afirmat fostul premier.