Nepăsători în UE

Publicat în Dilema Veche nr. 203 din 30 Dec 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

În anii ’90, una dintre cele mai îndelungate dispute din presă a fost cea pe tema "intrării în Europa". S-au preluat şi dezvoltat unele teme dezbătute în perioada interbelică (de pildă, cea dintre "europenism" şi "naţionalism"), s-au construit scenarii (că "o să rămînem în zona gri"), s-au măsurat partidele şi politicienii în funcţie de aderenţa lor la "ideea de Occident". S-au spus multe enormităţi, s-au spus şi destule lucruri inteligente. "Europa" era, pe atunci, ceva destul de abstract şi destul de puţin cunoscut pentru mulţi dintre noi. Ca să o vizităm, aveam nevoie de viză, care se obţinea greu. Nu ne gîndeam că peste vreo zece ani vom ajunge să mergem doar cu buletinul pînă la Lisabona. Dar dezbăteam pătimaş şi eram, în majoritate, euro-entuziaşti. Pe măsură ce drumul spre Europa devenea mai sigur - şi mai ales după ce, la Consiliul European de la Helsinki din decembrie 1999, s-a decis începerea negocierilor de aderare cu România - dezbaterile au început să fie dublate de subiecte de presă ceva mai concrete. A început să se scrie despre normele europene, despre criteriile pe care trebuia să le îndeplinim, despre termene. Dar subiectul cel mai important a fost, an de an, "raportul de ţară": zile şi săptămîni la rînd după publicarea lui, era întors pe toate părţile, iar Guvernul şi Parlamentul erau făcute zob că "nu întreprind reformele necesare". Pe atunci s-a fixat - cred - în conştiinţa publică ideea că "nu sîntem pregătiţi pentru UE", iar obsesiva comparaţie cu bulgarii (care din cînd în cînd "ne-o luau înainte") ne-a creat un complex de inferioritate de care nici azi nu scăpăm. Dar am rămas zdrobitor de euro-entuziaşti: sondajele arătau că aproximativ 80% dintre cetăţeni susţineau aderarea la UE. Pasul spre subiectele cu adevărat concrete s-a făcut printr-o avalanşă senzaţionalist-alarmistă: "va trebui să punem cipuri la vaci", "nu vom mai putea tăia porcul", "nu vom mai putea face ţuică", "se va desfiinţa zaibărul" etc. Aşa au început să se creeze euro-miturile. Dezbaterile s-au împuţinat, ideile au început să fie tot mai sărăcuţe: întrucît dilema "în Europa" sau "în zona gri" se lămurise, tema esenţială nu mai era dacă ne integrăm în UE, ci cum. Or, la acest capitol, e nevoie mai mult de argumente decît de emoţii şi stări, iar discuţia devine ceva mai tehnică. Intelectualii - mari susţinători ai europenizării, care risipiseră multă cerneală şi mult avînt pe tema aceasta în anii ’90 - îşi mai calmaseră îngrijorările, aşa încît au început să scrie (şi) despre altceva, în special despre poticnirile politice interne (care, în anii 2001-2004, nu au fost deloc puţine) ori despre corupţie. Aşa încît, prinşi ca într-o menghină între senzaţionalisme de tipul "cipuri la vaci" şi discuţii oarecum tehnice despre "capitolele de negociere", am ratat în bună parte pregătirea spiritului public pentru aderarea la Uniunea Europeană. Dar tot euro-entuziaşti am rămas: pînă în ultima zi de "ţară non-UE", nimic nu ne-a clintit din convingerea noastră că e bine să aderăm. Focurile de artificii din noaptea de Revelion 2007 şi steguleţele UE care au stat montate pe maşini vreo lună după aceea au fost dovezile concrete ale euro-entuziasmului nostru. În primul an de apartenenţă la Uniunea Europeană, lucrurile s-au amestecat. Vechiul complex de inferioritate nu a scăzut, ci şi-a schimbat puţin retorica ("nici acum, în UE, nu sîntem în stare să...?"). Au apărut tot mai multe subiecte "utilitare", legate în special de fondurile europene ori de normele privitoare la diversele produse. De data aceasta, au fost tratate mai potolit şi mai echilibrat, dat fiind că între timp vacile căpătaseră numitele cipuri, fără vreo consecinţă notabilă. Oricum, interesul publicului pentru chestiuni concrete despre UE a crescut, iar prezenţa multor români în alte ţări ale Uniunii a contribuit în mare măsură la asta: şi cei aflaţi la muncă, dar şi infractorii care au creat probleme (vezi recentul "caz" româno-italian) au alimentat televiziunile şi ziarele cu ştiri. Dar am impresia că, în acest prim an de apartenenţă la Uniunea Europeană, am ratat de tot dezbaterea despre locul şi rolul nostru în UE, despre ce fel de Uniune se construieşte şi despre contribuţiile româneşti la această construcţie, despre alte asemenea teme importante. Intelectualii au părut preocupaţi mai degrabă de Băsescu şi Tăriceanu (ori şi-au văzut de ale lor), mass-media a umblat după sămînţa de scandal veşnic replantată ba de Guvern, ba de preşedinte, ba de PSD, ba de Becali. Anchete sistematice despre instituţiile publice care nu funcţionează la standarde UE nu prea am avut, doar pe ici, pe colo nişte indignări civico-gazetăreşti că Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (de care depindea soarta a milioane de agricultori) nu a fost pusă în funcţiune. Dar aceste indignări n-au atins nici pe departe "cota" de care s-au bucurat conflictele între Băsescu şi Tăriceanu ori inutilele referendumuri la care au participat, blazaţi, mai puţin de jumătate dintre alegători. Am impresia că, după ce ani la rînd am visat să intrăm în Uniunea Europeană, am răsuflat uşuraţi că "am făcut-o şi pe-asta" şi ne-a cuprins, aşa, un fel de nepăsare... Dar, în sondaje, tot euro-entuziaşti ne declarăm...

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Mesajul controversat al unui cunoscut economist român. „Dacă tu iei mai puțin de 1.500 de euro net e doar eșecul tău”
Un cunoscut economist român cu studii în Elveția a stârnit o adevărată furtună afirmând că, în acest moment, oricine nu reușește să câștige cel puțin 1.500 de euro net este principalul vinovat de acest lucru.
image
De ce se albește părul și ce putem face pentru a stopa procesul, dacă nu avem o vârstă înaintată
Unele deficite de nutrienți și starea de sănătate pot albi părul, dar este imposibil să fie restabilită culoarea naturală dacă este cauzată de genetică sau de îmbătrânire. Schimbările în nutriție pot ajuta la încetinirea schimbării culorii dacă deficiențele de vitamine sunt cauza principală.
image
Piloții ucraineni folosesc tehnica periculoasă „nevăstuica sălbatică” pentru a distruge apărarea antiaeriană a Rusiei
Piloții ucraineni efectuează misiuni periculoase de „nevăstuică sălbatică” pentru a suprima apărarea antiaeriană a Rusiei. Rachetele avansate furnizate de SUA au jucat un rol critic în aceste misiuni, scrie Business Insider.

HIstoria.ro

image
Bătălia de pe frontul invizibil al celui de-al Doilea Război Mondial
La izbucnirea războiului, în 1939, în Marea Britanie exista pericolul formării unei puternice coloane a cincea. Agenții Serviciului britanic de securitate (MI-5) au reușit să neutralizeze rețele importante de simpatizați pro-germani din Regatul Unit.
image
Sfârșitul cumplit al savantului Emil Racoviță
După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Emil Racoviță s-a mutat înapoi la Cluj, găsind nealterate Institutul de Speologie și bogatele sale colecții.
image
Cum au văzut otomanii asediul Constantinopolului?
La inițiativa premierului turc Erdogan, la Istanbul a fost inaugurat, la 31 ianuarie 2009, Panorama 1453, un muzeu centru consacrat cuceririi Constantinopolului de către Mehmet al II-lea în 29 mai 1453.