Naţionalism, patriotism, cosmopolitism

Publicat în Dilema Veche nr. 643 din 16-22 iunie 2016
Bacalaureatul părinţilor jpeg

IRES a publicat în ultimul număr din Sinteza principalele date ale sondajului „România – naționalism versus cosmopolitism“. Imaginea globală pe care o oferă este o versiune statistică a temei Mîndru că sînt român. În cifre, asta revine la 93% din populația României care răspunde „da“ la întrebarea „Dumneavoastră vă simțiți mîndru că sînteți român?“. Restul răspunsurilor vin să întregească acest „patriotism“: 88% se consideră patrioți, 84% declară că nu „s-au săturat de România“, ba chiar 59% declară că „România este o țară mai bună decît majoritatea celorlalte țări“ și că „lumea ar fi mai bună dacă cetățenii din celelalte țări ar semăna cu românii“. În mod ciudat, unele întrebări sînt însă „cu răspuns plătit“, ca să spun așa. De pildă: sînteți de acord cu afirmația că „tradițiile românești trebuie păstrate“? Păi, ce individ normal ar spune că tradițiile țării sale nu trebuie păstrate? Nu este deci de mirare că 98% din români sînt pentru păstrarea tradițiilor – deci sînt „tra­di­țio­naliști“ sau „naționaliști“? Problema pen­tru o cultură modernă nu este dacă tre­buie să-și păstreze tradițiile, așa, în ge­neral, ci pe care dintre ele, cum și în ce fel. Dincolo de astfel de mici inadvertențe (după părerea mea) metodologice, studiul spune însă o serie de lucruri importante despre imaginea de sine a românilor la ora actuală. Cu o condiție însă: coroborarea, fie și minimală, a tuturor răspunsurilor și, eventual, a acestora cu alte studii similare.

Ce rezultă deci dacă depășim patriotismul de 93%? Iată cîteva constatări preliminare:

● Ca și în cazul credinței, cînd practic toți românii se declară credincioși, dar mult mai puțini afirmă că religia este importantă în viața lor, dacă 93% sînt mîndri că sînt români, doar 61% declară că faptul de a fi român este important pentru ei.

● 87% preferă să fie „cetățean al României decît al oricărei alte țări din lume“, însă doar 68% declară că „le-ar plăcea să trăiască în România“.

● Sîntem mîndri cu toții că sîntem români, dar sîntem mîndri doar de „arta și literatura“ (79%) și de „istoria“ noastră (69%), nu și de „tratamentul egal și corect al cetățenilor“ (21%), „felul în care funcționează democrația“ (17%) sau „realizările economice“ (8,5%).

● Mai mult, 82% din patrioții români nu consideră că țara lor „oferă un viitor sigur tineretului“, iar 59% sînt de părere că aceasta nu oferă cetățenilor săi nici măcar „un nivel de trai decent“.

● 62% din români nu sînt de acord cu interogația „Credeți că România ar trebui să primească mai mulți străini care să se stabilească aici?“. Este iarăși o întrebare ușor ambiguă: chiar așa, de ce ar trebui ca România să facă acest lucru? Prezentarea coroborează acest rezultat cu un altul: „doar 7% din cei chestionați cred că străinii care locuiesc în România au o influență foarte bună asupra țării noastre“. Ceea ce este foarte adevărat, doar că 65% au o părere bună și, dacă dihotomizăm răspunsurile pe influență bună/rea, rezultă că 72% din români consideră că influența străinilor este pozitivă, față de doar 19% care consideră că aceasta este una negativă. Fapt confirmat și de cei 87% din români care declară că au o părere bună despre cetățenii străini care trăiesc în România. Dar parțial contrazis de afirmația că „românii preiau prea multe modele din afară“, împărtășită de 67% din populație.

Morala fabulei? Una confuză, datorată doar în mică parte formulării unora dintre întrebări. Confuzia este, în primul rînd, în societate. Pe de o parte, studiul sugerează destul de clar că „patriotismul“ a devenit o dezirabilitate socială care cîștigă teren, dar care se exprimă, deocamdată, mai mult declamatoriu, revendicativ și abstract. În mare măsură, este și un „patriotism“ reactiv, mai exact, un „naționalism“ născut și din neîmplinirea speranțelor pe care oamenii și le-au pus în „europenizare“. Pe de altă parte, cînd vine vorba despre „viața reală“ (trai decent, egalitate de șanse, o economie și o democrație funcționale etc.), patrioții români încetează să mai fie mîndri de țara lor (63% declară chiar că, „atunci cînd mă gîndesc la unele lucruri legate de România, îmi este rușine“). În sfîrșit, raportarea la „străini“ este și ea una confuză: aceștia au o influență pozitivă, iar „faptul că România face parte din UE“ este un lucru bun pentru 70% din români, dar aceiași străini ar face mai bine să stea la ei acasă, iar România ar trebui să fie mai fermă în relațiile sale cu UE.

Ce să înțelegi din toate acestea? 75% din români declară sus și tare că „românii au o identitate națională puternică“, dar este mai mult un soi de wishful thinking, de nevoie de a crede în propria identitate, într-o perioadă de criză identitară acută. Tot mai mult, naționalismul pare să fie considerat ca terapia adecvată acestei suferințe identitare, mijlocul privilegiat – și cel mai la îndemînă! – pentru a reface „imaginea de sine“, de care românii au ajuns să fie obsedați.

Aici ar fi însă util, poate, să facem o distincție ce poate părea pedantă, dar care este esențială, între patriotism și naționalism. Au spus-o mulți și în diferite feluri, dar reducînd la esențial, patriotismul este iubirea propriului popor, în timp ce naționalismul este ura sau disprețuirea celorlalte popoare. Din acest punct de vedere, patriotismul este totdeauna bun, în timp ce naționalismul este totdeauna rău. Mai mult, în anumite situații și privințe, naționalismul poate să submineze patriotismul. Și aceasta deoarece patriotismul adevărat nu este doar sentimentalism discursiv, ci acțiune împărtășită întru binele comun al patriei – care, implicit, este și binele meu. Din acest punct de vedere, nu există patriotism individualist: „eu sînt patriot“ este doar disperare sau fudulie în afara lui „noi sîntem patrioți“. Și tot din acest punct de vedere, naționalismul este cel opus cosmopolitismului, nu patriotismul. Dimpotrivă, lucrînd pentru interesul patriei, acesta din urmă poate fi, în același timp (și este cazul României mai ales în contextul geopolitic acutual), și un cosmopolitism strategic, patriotic sincer, ­căci apartenența europeană, negociată inteligent, este interesul vital al țării.

Pe scurt, rezultatele acestui sondaj, așa cum sînt ele, îmi întăresc o angoasă personală, căci îmi e frică de naționaliști și atunci cînd fac daruri nației… 

Vintilă Mihăilescu este antropolog, pro­­fe­sor la Școala Națională de Științe Po­litice și Administrative. Cea mai recentă carte publicată: Apologia pîrleazului, Editura Polirom, Bu­cu­rești, 2015.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Casa lui Brukenthal, Conacul Gyulayi și Castelui Ianza Foto Lapidarium, Castelintransilvania, Adevărul.
Cât costă conacele de lux confiscate de comuniști. Puțini români și-ar permite casa lui Brukenthal și palatele grofilor, acum ruine
O mulțime de foste reședințe de lux ale unor familii nobiliare din trecut, naționalizate de regimul comunist și lăsate în pragul ruinării, sunt scoase la vânzare cu prețuri de sute de mii de euro. Unele păreau condamnate la dispariție.
Taxe si impozite jpeg
Cresc impozitele pe venituri din activități independente în 2025. Când se declară și cum se raportează
Ordonanța de urgență nr. 128/2024 pentru modificarea Codului Fiscal instituie o serie de noi reguli privind declararea și plata impozitelor și contribuțiilor pentru veniturile independente.
culoare zodii jpg
Zodiile care vor avea un weekend de foc! Viața li se dă peste cap
Zodiile care vor avea un weekend de foc! Viața li se dă peste cap
Marcel Ciolacu si Nicolae Ciuca la BSDA 2024 FOTO Inquam Photos Octav Ganea (3) jpg
Premieră în bătălia pentru Cotroceni. Sociolog din Elveția: „Candidații celor două mari forțe politice nu au mai fost în această situație”
Sociologul Daniel Sandu remarcă faptul că partidele par mai puțin importante ca oricând în bătălia pentru prezidențiale. Dovadă faptul că, spre deosebire de alte dăți, candidații celor celor două mari forțe politice, PSD și PNL, au împreună abia în jur de 40%.
profesor matematica FOTO Pixabay
Coșmarul multor elevi devine realitate: toți vor da Bacul la Matematică sau Științe. „O regulă care îi va obliga să gândească”
Elevii care vor intra în clasa a IX-a începând cu anul școlar 2025-2026 vor susține Bacalaureatul la Matematică sau Științe indiferent de profilul ales, potrivit noii legi a învățământului preuniversitar. Cu o deosebire: cine nu învață în timpul liceului Matematica intensiv va da o probă mai simplă.
supa jpg
Rețeta simplă de care ne vom îndrăgosti de la prima înghițitură! Cum pregătim supa de ciuperci cu pui
Dacă suntem în căutarea unei rețete delicioase de supă, de care nu ne vom mai sătura, avem noroc! Această mâncare de pui și ciuperci are un gust divin, de care ne vom îndrăgosti de la prima înghițitură!
masca ten jpg
Îngrijirea feței iarna! Top 3 măști naturale și hidratante în perioada rece
Îngrijirea feței iarna! Top 3 măști naturale și hidratante în perioada rece
image png
Viața amoroasă a unui cuplu a fost distrusă de dependența de filme XXX a soțului: „Filme îngrozitoare, perverse, care implicau rănirea oamenilor...”
Căsnicia de mai bine de două decenii a unui cuplu este zdruncinată de minciunile bărbatului cu privire la dependența sa de pornografie. După ce soția l-a prins cu mâța-n sac, ea cu greu își mai poate șterge imaginile din minte.
vorona (1) jpg
Destinația turistică de vis din nordul Moldovei. Peisajele impresionante care înconjoară o perlă ecleziastică vizitată și de Alexandru Ioan Cuza
În județul Botoșani, în mijlocul codrilor seculari de la Vorona, se află una dintre perlele ecleziastice din nordul Moldovei. Mănăstirea Vorona, cu un trecut de peste cinci secole, este un loc spiritual, încărcat de legende, situat într-o zonă feerică, mai ales în lunile de toamnă.