Graniţele politicienilor

Publicat în Dilema Veche nr. 422 din 15-21 martie 2012
Cetăţeanul european  Cu drepturi jpeg

În Franţa e campanie electorală, aşa că politicienii spun lucruri trăsnite. Marine Le Pen, şefa Frontului Naţional, a declarat că „nu mai are încredere în funcţionarea democraţiei franceze“, şi nu de ieri, de alaltăieri, ci din 2002, cînd, în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale (la care au participat Jacques Chirac şi tatăl său, Jean-Marie Le Pen), a constatat „fraude masive“. Aşa încît solicită prezenţa unor observatori străini care să vegheze la buna desfăşurare a alegerilor.

Sînt două veşti interesante pentru noi în această trăsnaie. Întîi, ar trebui ca, din România noastră care a privit întotdeauna cu încredere şi speranţă către sora ei mai mare, să ne simţim (măcar) puţintel eliberaţi de complexul „culturii mici“ şi al „democraţiei imperfecte“: nu altceva a declarat, la mai toate alegerile prezidenţiale, C.V. Tudor „al nostru“. E adevărat, urlînd din toţi bojocii şi într-un limbaj mai frust. Dar ideea era aceeaşi: că s-au furat alegerile. Dacă şi Franţa „produce“ asemenea politicieni, de ce am fi atît de nemulţumiţi de politichia noastră? Apoi, dacă un partid naţionalist precum Frontul Naţional e dispus să „dea ţara pe mîna străinilor“ chiar şi numai pentru ziua alegerilor, nu e totul pierdut: înseamnă că în istorie şi în politică încă mai funcţionează un implacabil hazard care scoate în faţă, la o adică, situaţiuni ridicole şi le dă astfel bune ocazii liderilor politici să-şi dea cu stîngul în dreptul. Ar fi teribil de amuzant să-l vedem pe Corneliu Vadim Tudor în calitate de observator străin la alegerile din Franţa, dînd note la purtare democraţiei franceze.

Numai că, dincolo de asemenea paradoxuri relativ amuzante, realitatea e mai amestecată şi mai serioasă. Nicolas Sarkozy, aflat în situaţia dificilă de a recupera pierderile din sondaje, mizează în ultima vreme pe discursul antieuropean şi pe accente naţionale (dacă nu de-a dreptul naţionaliste). A spus că „în Franţa sînt prea mulţi străini“, că e nevoie de un impozit special pentru francezii care se exilează din motive fiscale, a vorbit despre „cancerul delocalizării“. A propus revizuirea Tratatului Schengen şi adoptarea unui Buy European Act (inspirat din Buy American Act, vechi de 80 de ani, care a relansat economia americană după Marea Criză). Şi a dat ultimatumuri Uniunii Europene: dacă nu vor fi adoptate aceste măsuri la nivel european, Franţa le va aplica unilateral. Din punct de vedere electoral, i-a ieşit bine: a atras atenţia asupra sa, i-a făcut pe plac unei bune părţi a publicului (un sondaj recent arată că foarte mulţi francezi sînt nemulţumiţi de politicile de la Bruxelles) şi a relansat dezbaterea politică. Numai că antieuropenismul său, scrie L’Express, deşi „mîngîie pe creştet opinia publică“, îl privează pe preşedinte de „spiritul responsabilităţii internaţionale care i-ar permite să se diferenţieze de François Hollande“. Dar, adaugă săptămînalul francez, „e doar un discurs, doar o campanie electorală, doar o prezidenţială...“ Într-un fel, aşa este. De multă vreme, campaniile electorale naţionale aduc în prim-plan discursuri antieuropene care sînt abandonate (sau substanţial diminuate) după cîştigarea alegerilor. Chiar Sarkozy a folosit clişeele de serviciu împotriva tehnocraţilor de la Bruxelles în campania trecută, dar apoi a lucrat, alături de Angela Merkel, la salvarea zonei euro. Iar Silvio Berlusconi – tartorul politicii făcute la televizor şi prin discursuri în Europa – promitea chiar ieşirea Italiei din zona euro, într-o vreme cînd nu se declanşase criza şi moneda europeană o ducea bine. Numai că asemenea discursuri produc consecinţe – chiar dacă nu sînt puse în practică. Avem un exemplu la îndemînă. Pînă acum cîţiva ani, discursul anti-imigraţionist le aparţinea unor partide mici şi neastîmpărate, considerate de mainstream-ul politic drept nefrecventabile din cauza naţionalismului şi populismului lor: Frontul Naţional în Franţa, Lega Nord în Italia, Partidul Libertăţii în Austria şi altele. Azi, cînd politica se bazează tot mai mult pe imagine şi pe apariţii la televizor (tot Berlusconi i-a învăţat asta pe liderii europeni), unele partide din mainstream au preluat discursul împotriva străinilor şi îl practică intens în campaniile electorale: vechiul truc al străinilor ca ţapi ispăşitori (rafinat, nuanţat şi-napoi la lume dat) încă prinde, mai ales cînd economia merge prost. Şi mai ales după ce cîţiva lideri importanţi de centru-dreapta (Angela Merkel, David Cameron, Nicolas Sarkozy) au declarat că „multiculturalismul a murit“. Mai degrabă a eşuat încercarea statelor naţionale de a găsi şi aplica politicile potrivite cu noua realitate a fluxurilor migratorii (mai ales a celor ilegale). Globalizarea îi face pe oameni să-şi caute o viaţă mai bună în alte părţi ale planetei – şi asta se întîmplă în proporţii de masă. Invers, patronii din lumea occidentală migrează cu fabricile lor cu tot exact în ţările furnizoare de imigranţi şi sînt rău văzuţi pentru asta, ba chiar se caută soluţii legislative pentru a-i forţa să rămînă în ţările lor. Sarkozy e un promotor al unor asemenea soluţii. Totuşi, partea bună a acestui „cancer al delocalizării“ este că, ducîndu-se cu fabrici cu tot în Asia, Maghreb ori America Latină, patronii împiedică venirea în Franţa (şi în Occident în general) a mii şi mii de imigranţi potenţiali. Dar, dincolo de chestiunile pur economice şi fiscale, faptul că politicienii stăruie atîta pe problema migraţiei şi recurg atît de uşor (şi cu rezultate electorale vizibile) la „sentimentele naţionale“ arată un blocaj într-o mentalitate vetustă şi o incapacitate de a găsi soluţii potrivite cu lumea de azi. E inutil să le reaminteşti politicienilor şi cetăţenilor clişeul binecunoscut că, dacă mîine ar dispărea toţi imigranţii din Europa Occidentală, multe domenii ale economiei n-ar mai funcţiona. E inutil să le aminteşti de beneficiile concrete ale Europei unite (de la dispariţia taxelor vamale la libera circulaţie) unor oameni cărora încă le place să audă explicaţia comodă că „Bruxelles-ul e de vină“.

Pe de altă parte, cu un preşedinte invizibil precum Van Rompuy şi un „ministru de Externe“ necunoscut, Uniunea Europeană n-are cum să-i convingă pe cetăţenii francezi şi de alte naţii că pot avea un viitor mai bun împreună şi nu e nevoie – vorba lui François Bayrou – să reinstaleze grăniceri şi bariere tricolore la graniţe. Poate că nu se va ajunge pînă acolo – căci, aşa cum s-a mai văzut, după ce sînt aleşi, politicienii o lasă mai moale cu discursul antieuropean – dar deja s-a ajuns la reinstalarea unor bariere construite din vorbe, de către nişte „grăniceri“ ajunşi politicieni. Sînt cele mai perfide bariere din cîte există. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Nadia, foto Facebook jpg
Cum și-a plănuit Nadia Comăneci evadarea din România comunistă. Trei momente cheie o puteau da de gol pe marea campioană
Nadia Comăneci și-a dorit să trăiască într-o țară liberă, iar planul său a fost bine pus la punct.
Electrocasnice rabla masina de spalat FOTO Shutterstock
Rabla electrocasnice nu va fi lansat nici în 2025
Guvernul a aprobat recent bugetul Administrației Fondului pentru Mediu pentru anul 2025, care depășește suma de 16,42 miliarde de lei și cuprinde 11 programe de finanțare, în care nu se găsește însă și „Rabla pentru electrocasnice”.
Rodrigo Duterte FOTO EPA-EFE
Fostul preşedinte filipinez Rodrigo Duterte a câştigat alegerile locale din Centrul de Detenție de la Haga. Este arestat pentru crime împotriva umanităţii
Rodrigo Duterte, fostul președinte al Filipinelor, aflat după gratii la Haga pentru crime împotriva umanității, a câștigat alegerile locale și a fost ales primar al orașului Davao.
Donald Trump FOTO AFP
Donald Trump va primi cadou un avion de lux din Qatar: „Este o tranzacție transparentă!”
Donald Trump a declarat că acceptarea unui avion de lux din partea familiei regale din Qatar este o „tranzacție foarte transparentă”. Anunțul legat de acest „palat zburător”, oferit ca înlocuitor pentru Air Force One
Vot diaspora - ambasada Romaniei in Franta FOTO MAE
„Confuzie în rândul alegătorilor”. AEP răspunde la dezinformările online referitoare la operațiunile efectuate în secțiile de votare
Având în vedere informațiile false lansate în mediul online cu privire la operațiunile efectuate în secțiile de votare la alegerile prezidențiale din anul 2025, AEP atrage atenția că acestea reprezintă o dezinformare menită să genereze confuzie în rândul alegător
Spion rus Rusia FOTO Shutterstock jpg
Cei șase bulgari acuzați de spionaj în favoarea Rusiei au fost condamnați la pedepse foarte mari cu închisoarea în Marea Britanie
Cei șase bulgari, două femei şi patru bărbaţi, membri ai unei reţele de spioni supranumită „Minionii”, au fost condamnați de justiția britanică la o pedeapsă totală de peste 50 de ani de închisoare, pentru spionaj în favoarea Rusiei.
george simion vs nicusor dan   foto FB colaj jpg
Dezbaterea candidaților s-a transformat într-un interviu cu Nicușor Dan. De ce a refuzat George Simion să participe: „Mă chemați să mă umiliți”
Candidatul independent Nicușor Dan participă luni, 12 mai 2025, la o dezbatere electorală la Digi 24. Contracandidatul său, George Simion a anunțat pe Facebook de ce nu participă.
Castel Malbork, foto Shutterstock  jpg
Castelul grandios care a cucerit vizitatorii: „O experiență minunată”. Este cel mai mare din lume și se află la doar câteva ore de București
Visezi să pășești într-un castel imens, care impresionează prin arhitectura gotică și poveștile sale medievale? Ce-ai spune dacă ai putea ajunge chiar în cel mai mare castel din lume? Se află la doar câteva ore distanță de România, iar turiștii care l-au vizitat au fost fascinați de măreția sa.
Horoscop, foto shutterstock jpg