Europa Liberă de ieri

Publicat în Dilema Veche nr. 199 din 2 Dec 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Într-un interviu din Suplimentul de cultură (nr. 152, 3 noiembrie), Alexandru Solomon spunea limpede care i-au fost intenţiile în Cold Waves. Război pe calea undelor: "Am vrut să spun o poveste, nu să fac istorie". I-a reuşit de minune: filmul povesteşte despre oamenii de la "Europa liberă" şi despre ascultătorii lor într-un mod firesc şi, tocmai de aceea, impresionant. Şi totuşi, latura de "reconstituire istorică" nu trebuie neglijată. Radio "Europa liberă" a fost, înainte de 1989, o prezenţă importantă în viaţa cotidiană a românilor (şi, desigur, a celorlalţi locuitori ai "lagărului socialist"), iar filmul mizează tocmai pe această dimensiune care a determinat regimul comunist să declanşeze un adevărat război împotriva unor voci "duşmănoase". Apar în film, cu mărturiile şi poveştile lor, "clasicii" postului de radio (Monica Lovinescu, Ioana Măgură-Bernard, Nestor Ratesh, Şerban Orescu, Vlad Georgescu, N.C. Munteanu, Emil Hurezeanu şi alţii), dar şi Doina Cornea, Vasile Paraschiv (muncitorul care a încercat înfiinţarea unui sindicat liber), şi o profesoară din Cluj cu clasa ei de nevăzători, şi fostul şef al pazei de la sediul münchenez al "Europei libere". Apar şi imagini de arhivă cu cozile interminabile din faţa magazinelor, apare şi jurnalistul belgian care a dus la "Europa liberă" o scrisoare a Doinei Cornea. Printr-un interviu telefonic, este "prezent" şi Carlos Şacalul (aflat într-o închisoare de maximă siguranţă din Franţa), teroristul angajat de Securitate pentru a comite un atentat cu bombă la sediul "Europei libere" (atentat care a lovit însă secţia cehă a radioului, nu pe cea română). Apare şi procurorul german care instrumentează acest caz. Apar şi actualul senator PRM Ilie Merce, fost ofiţer de Securitate responsabil cu planul "Eterul", prin care regimul comunist dorea să anihileze vocile care îl criticau. Toate aceste apariţii reconstituie cîteva pagini de istorie trăită, dar - mai ales - transmit un mesaj despre prezent, despre societatea în care trăim şi despre "valorile" ei. În timp ce jurnaliştii de la "Europa liberă" trăiesc în continuare, discreţi şi aproape uitaţi, cu amintirile lor, cu nelămuririle şi amărăciunile lor, ofiţerul care trebuia să-i "facă să tacă" vorbeşte din amplul său fotoliu senatorial ca şi cum nimic nu s-ar fi întîmplat între timp: "Europa liberă" era plătită de americani, iar el şi-a făcut datoria şi nu regretă nimic. Şi, în definitiv, nici n-a făcut mare lucru: "se mai şi exagerează...". Spusele fostului ofiţer devin imaginea unei ticăloşii subtile şi perfide, care s-a adaptat perfect tranziţiei - pentru că tranziţia i-a permis să se adapteze. Generalul Pleşiţă (despre care Carlos îşi aminteşte că era un om simpatic, bea mult şi vorbea prost ruseşte) apare în cîteva cadre ca invitat la emisiunea lui Dan Diaconescu şi exprimă o altă formulă a ticăloşiei, una brutală şi vindicativă. Alexandru Solomon nu "face istorie", ci spune o poveste; dar o poveste despre o istorie ticăloasă, de pe urma căreia am rămas cu astfel de personaje. Filmul este însă impresionant prin umanitatea lui caldă şi prin felul în care realizatorul descrie relaţia oarecum ciudată dintre vocile de la radio şi ascultătorii lor: o "poveste de dragoste", spune Alexandru Solomon în acelaşi interviu, însoţită de "povestea relaţiei de ură dintre cei de la radio şi oamenii regimului". Între jurnaliştii care "reconstituiau" România de atunci într-un studio de radio, şi ascultătorii care îşi "imaginau" libertatea (şi) cu ajutorul acelor jurnalişti, se desfăşoară tot dramatismul şi toate nuanţele umane ale acelei societăţi închise, în prelungirea căreia trăim astăzi relativizînd totul şi uitînd, prea repede, că oxigenul venit pe undele radioului a fost, pînă în 1989, un element esenţial al "trusei de supravieţuire" pentru mulţi dintre noi. Alexandru Solomon a făcut un film excepţional şi a avut inteligenţa admirabilă de a-l construi ca pe o poveste "a lui". Este însă şi povestea noastră, a celor care am "prins" acele vremuri, şi povestea care merită ascultată de cei tineri, care - din fericire pentru ei - n-au trăit sub comunism, dar - din nefericire pentru ei - sînt contemporani cu Ilie Merce şi Nicolae Pleşiţă. În Europa liberă de azi, o poveste despre "Europa liberă" de ieri este neapărat necesară.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
De ce suntem penultimii în UE la salarii și primii la creșterea prețurilor. Expert: „Inflația e mama tuturor taxelor”
România este pentru a treia lună consecutiv țara cu cea mai mare inflație, conform statisticilor Eurostat, iar ca și cum nu ar fi de ajuns, doar bulgarii câștigă mai puțin. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și de ce statul nu are soluții.
image
La ce riscuri de sănătate se expun cei care lucrează noaptea. Boala cumplită care îi paște
Persoanele care lucrează în ture de noapte prezintă un risc mai mare de demență și alte boli, spune un important expert în somn, a cărui afirmație se bazează pe rezultatele unor studii științifice.
image
Banii viitorului: Ce s-ar întâmpla dacă am renunța la cash și am folosi bani virtuali
Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunța la tranzacțiile cu bani cash și de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare, punctează specialiștii.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.