Cum sînt românii

Publicat în Dilema Veche nr. 411 din 29 decembrie 2011
Cetăţeanul european  Cu drepturi jpeg

Ce poate face omul, bunăoară, în lîncezeala plăcută a sărbătorilor, cînd ştirile sînt (cică) pe sponci, pentru că tevatura politică ia o binemeritată pauză? Oleacă de zapping. Ocazie cu care poate afla – nici mai mult, nici mai puţin – răspunsul la întrebări fundamentale, carele de multă vreme chinuie minţile intelectualilor şi ale simplilor cetăţeni: Cine, ce şi cum sînt românii? Iar dacă – de-un capriţ, de-un pamplezir – se plictiseşte de televizor şi dă o raită pe Internet, omul nostru se edifică. Aprofundează chestiunea.

S-o luăm de la ştirile televizate, căci ele şi numai ele, nu-i aşa, ne ţin la curent – pe viu şi în direct, fierbinţi şi exclusive – cu actualitatea, cu realitatea, cu lumea în care trăim. De sărbători, ştiriştii noştri au un adevărat ritual propriu, în două secvenţe simetrice, care se desfăşoară prin transmisii în direct din supermarketuri – aceste temple postmoderne ale lumii civilizate, după cum au afirmat şi demonstrat diverşi gînditori. În săptămîna de dinainte de Crăciun, se fac ştiri despre ce cumpără românii, din care putem afla că: „românii preferă carnea de porc, mezelurile şi brînzeturile“. Sau: „românii îşi umplu frigiderele cu produse tradiţionale: mezeluri, carne de porc pentru sarmale, cozonaci“. Sau: „românii se pregătesc să închine un pahar cu vin“. Aceste aserţiuni sînt exemplificate prin abordarea directă a unor români concreţi aflaţi în numitul supermarket, cărora li se bagă cu un gest ferm microfonul în faţă şi li se dă astfel ocazia să fie văzuţi de neamuri şi vecini spunînd ce-au cumpărat: „carne pentru sarmale, cozonaci, vin, nişte dulciuri pentru copii...“. În funcţie de ideologie/perspectivă, ştirea poate fi construită nu pe schema abundenţei, ci pe schema precarităţii. Şi atunci nu se mai spune că „românii îşi umplu frigiderele“, ci dimpotrivă, că „românii au un Crăciun de criză“. Pe cale de consecinţă, se ia la întrebări un român concret cu căruciorul cît mai gol, care declară că a cumpărat „cîte puţin“ din fiecare pentru că bugetul e mic. Dar, una peste alta, schema e aceeaşi şi – mai ales – accentul cade tot pe cine/ce/cum sînt românii. Legătura în studio. După sărbători, reportera/reporterul merge iarăşi în supermarket, de unde îşi începe de obicei transmisia în direct cu cuvintele: „după sărbători, românii au invadat magazinele pentru o mică reaprovizionare“. Acum, „românii preferă“ cumpărăturile soft: apă minerală, suc, şerveţele. Pe aceeaşi structură se construiesc ştirile de Paşti – cu precizarea că porcul este, desigur, înlocuit de miel. Cozonacul rămîne, dar apar ouăle.

Pentru o abordare cît mai „profi“, dar şi pentru a realiza un portret complex al preferinţelor şi activităţilor poporului nostru, se fac şi ştiri despre locurile în care sînt petrecute sărbătorile. Ele conţin, de regulă, afirmaţii precum: „pentru sărbătorile de iarnă, românii preferă destinaţiile exotice“ (şi urmează un agent de turism care ne spune că cererea pentru Thailanda a crescut cu sută la sută faţă de anul trecut); sau: „românii au invadat pîrtiile de schi“; sau: „românii au invadat staţiunile montane din Austria“. Bineînţeles, uneori e loc şi pentru o altă ştire, care începe cu „românii mai tradiţionalişti îşi petrec sărbătorile în sînul familiei“. Breaking news de-adevăratelea!

Perioada sărbătorilor şi ştirile descrise mai sus reprezintă, desigur, doar o binevenită sinteză a trăsăturilor, comportamentelor, atitudinilor pe care le au românii. În restul anului, profilul fiinţei naţionale este completat de alte formulări pline de miez (şi de originalitate, desigur) pe care le întîlnim în limbajul ştirilor. De exemplu: „de Ziua Naţională, românii s-au înghesuit la fasole cu cîrnaţi“; „românii s-au călcat pe picioare pentru a atinge moaştele Sfintei Paraschiva“; „românii vor scoate mai mulţi bani din buzunare pentru a plăti gigacaloria“; „din cauza caniculei, românii au luat cu asalt ştrandurile/terasele“ (asta e în august, cînd iar sînt ştiri pe sponci). Etc., etc.

Mai nou, pe lîngă astfel de ştiri edificatoare, avem şi campanii. Pornind de la constatarea că, la o căutare pe Google, „ies în faţă“ (căci Goagăl foloseşte şi el metoda „intuikivă“ a lui Peştaloţiu...) formule negative precum „românii sunt proşti/hoţi/păduchioşi“ (respectiv, scum, ugly, rude în engleză, voleurs, racistes în franceză, zingari, extracomunitari în italiană şi faul, roma, anders în germană), ciocolata Rom a lansat o campanie de „manipulare“ a motorului de căutare, apelînd la cetăţeni să caute în cît mai multe limbi „românii sînt deştepţi“. Am putea spune că „românii s-au mobilizat şi au căutat“. De peste 600.000 de ori. Aşa încît acum, cînd scrii pe bara de căutare „românii sunt...“ ies în faţă lucruri bune: deştepţi, educaţi. În franceză ies la iveală şi niscaiva dezacorduri: am scris les roumains sont... şi sub bară au apărut intelligents, intelligentes, intelligent. Da’ pentru asemenea mici scăpări doar n-o să spunem că „românii nu ştiu franceză“... Orişicît, pentru cîtva timp – pînă cînd străinii vor începe iar să caute voleurs, rude, roma, zingari etc. – ne-am dres imaginea pe Google.

Toată această adunătură de clişee şi formule ar merita, poate, studiată serios, pentru că reprezintă suprafaţa unor probleme identitare mai complicate. Preocupaţi pînă la obsesie de autodefinire (a se vedea şi frecvenţa cu care revin, în limbajul moderatorilor TV, al comentatorilor şi forumiştilor, referirile la popor – „acest popor este, face, drege, nu face, nu drege“ ş.a.m.d.) şi de recunoaştere din partea altora, uităm (sau nu ştim) un îndemn simplu şi logic: a nu se generaliza. Românii sînt – ca toate neamurile – amestecaţi: buni şi răi, aşa şi pe dincolo, deştepţi şi proşti, simpatici şi urîcioşi... Dar ăsta-i cusurul lor: generalizează, domnule! Teribil ce mai generalizează!... 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

bunt erleuchtet chinas jpg
Țara unde se aud 302 limbi! Aici e și cea mai vorbită limbă din lume
Numărul de limbi vorbite, în China, este estimat a fi în jur de 300. Cea mai utilizată este limba mandarin, care este cea mai vorbită limbă nativă din lume. Populația chineză este de aproximativ 1,4 miliarde locuitori.
Nicolae Ciuca si a prezentat demisia  Foto Inquam Photos   Octav Ganea (6) jpg
De ce votul util înseamnă Nicolae Ciucă și nu Lasconi sau Geoană
Pentru cei care au înțeles pericolul PSD și pericolul blatului PSD-AUR opțiunea nu poate fi decât una singură: Nicolae Ciucă. A vota pentru o persoană nepregătită, în condiții de război în ascensiune la graniță, sau pentru a evita ascensiunea unui extremist nu este o soluție.
Marcel Ciolacu   Congres PSD 2024  Foto Inquam Photos Octav Ganea (10) jpg
Ciolacu, interviu pentru o publicație austriacă: „Forțele extremiste trebuie izolate”
Într-un interviu pentru o publicație din Austria, premierul Marcel Ciolacu a vorbit despre sprijinul continuu pentru Ucraina, izolarea extremiștilor și importanța unei coaliții stabile în fața crizelor economice și de securitate.
Vânt puternic FOTO Shutterstock
Cod roşu de vânt în judeţul Sibiu. Meteorologii au emis Cod portocaliu de viscol în judeţele Neamţ şi Vrancea
Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, vineri, o avertizare nowcasting Cod roşu de vânt puternic, valabilă în localităţi din judeţul Sibiu, în următoarele ore.
image png
De ce să nu uscați haine pe un calorifer. Explicațiile unui instalator
Pe măsură ce temperaturile scad, uscarea hainelor pe calorifer devine o practică frecventă, mai ales pentru cei care doresc să economisească timp și bani.
12642800 jpg
Trump a făcut o nouă nominalizare pentru funcția de procuror general după retragerea lui Gaetz. Cine este Pam Bondi
Preşedintele ales al SUA Donald Trump a anunţat joi o nouă nominalizare pentru funcția de procuror general, după retragerea lui Matt Gaetz. Este vorba de Pam Bondi, membru al echipei sale de apărare în timpul procesului său de destituire din 2020, relatează agențiile internaționale de presă și CNN.
Theo Rose și Smiley, o nouă piesă pentru îndrăgostiți foto: Talentivity
aeronava tarom shutterstock jpg
TAROM a închiriat, pe timp de iarnă, un avion de la DAN AIR
TAROM a încheiat un parteneriat cu DAN AIR și contractarea, în regim ACMI (Aircraft, Crew, Maintenance, Insurance), a unei aeronave necesare în perioada sezonului de iarnă.
Vesta din lână purtată de poetul și medicul Vasile Voiculescu în perioada de detenție (5 august 1958 - 3 august 1963) a fost restaurată recent (© Casa Memorială „Vasile Voiculescu”)
Vesta din lână purtată în detenție de poetul Vasile Voiculescu, expusă la Buzău
Muzeul Judeţean Buzău, în parteneriat cu Muzeul Ororilor Comunismului din România, organizează expoziţia temporară „ROMLAG 1945-1965”, ocazie cu care va fi prezentată vesta din lână purtată de poetul şi dramaturgul buzoian Vasile Voiculescu din perioada detenţiei, la Jilava şi Aiud.