Cu oiştea-n Schengen

Publicat în Dilema Veche nr. 222 din 17 Mai 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Bate telegraful între România şi Italia de se încing sîrmele... Noul guvern italian promite măsuri împotriva imigranţilor ilegali şi a infractorilor (inclusiv - sau mai ales - români), noul primar al Romei, Gianni Alemanno, îşi începe mandatul cu promisiunea că va expulza 20.000 de "clandestini", iar presa română dă seama de toate acestea cu o strădanie demnă de o cauză mai bună. Preşedintele Traian Băsescu ţine cu ai noştri şi se declară împotriva oricărei propuneri menite să limiteze libera circulaţie a românilor, iar premierul Călin Popescu Tăriceanu îi solicită Italiei să fie mai puţin tolerantă faţă de delincvenţi şi le reproşează autorităţilor italiene că au permis (sau au tratat cu indiferenţă) apariţia "taberelor" de romi din apropierea Romei. Pe fundalul acestui schimb de declaraţii şi promisiuni, presa noastră se mai agită şi în jurul altor exemple: proprietarul unui local din Spania a interzis accesul cîinilor şi al românilor în barul său, în Italia (iar Italia!) a apărut fenomenul căsătoriilor "aranjate" între românce şi cetăţeni extracomunitari dornici de legalizare a propriei situaţii în Peninsulă etc. Dacă ne lăsăm duşi de val, ajungem la concluzia că românii au devenit o problemă pentru Uniunea Europeană. Dar ar fi mai indicat să nu ne lăsăm duşi de val, mai ales că valul e "ocupat": s-au cocoţat pe el, trăgîndu-se unul pe altul, ministrul de Interne al Italiei, primarul Romei, alţi politicieni şi editorialişti italieni, niscaiva politicieni şi editorialişti români, ba chiar şi vechiul nostru aliat întru reforma justiţiei, Franco Frattini. Cînd valul se va sparge de ţărm, dumnealor se vor trezi pe nisip, privind nelămuriţi în jur. Mă tem că politicienii italieni sînt luaţi pe sus de suflul victoriilor în alegeri. Coaliţia condusă de Silvio Berlusconi a cîştigat cu o majoritate mai mult decît confortabilă, aşa că îşi permite, prin unii dintre reprezentanţii săi, să spună "ce-o doare", dînd astfel o satisfacţie facilă unei părţi a electoratului. Berlusconi a promis că, în prima şedinţă de guvern, va elimina ICI (impozitul pe locuinţă), dar nu o va face: de cînd a lansat această "idee", în campania electorală de acum doi ani, a stîrnit reacţiile contrare ale unor primari (inclusiv din partidul său) care au declarat, pe bună dreptate, că în acest fel autorităţile locale sînt private de nişte fonduri consistente, necesare pentru a rezolva problemele localităţilor. Berlusconi & co. cad pur şi simplu într-un populism lejer. Promisiunea de a rezolva chestiunea imigranţilor ilegali şi a infractorilor străini (căci despre ei e vorba) face parte din aceeaşi tentaţie a lăudăroşeniei postelectorale. Imigranţii ilegali sosesc în Italia, în special din ţările Maghrebului, cu bărcile, de ani de zile. Poliţia de frontieră e depăşită de fenomen, structurile de primire (în special cea din insula Lampedusa) sînt insuficiente. Tot ce au putut face autorităţile italiene în ultimii ani a fost o acceptare a situaţiei: în vreo două rînduri, s-au dat decrete de sanatoria, adică de legalizare a situaţiei celor aflaţi deja în Italia, care dovedeau că au o slujbă. Şi cei mai mulţi aveau, căci munca la negru e un fenomen destul de răspîndit. Aşa a ajuns poporul italian să se adapteze, în decurs de numai 10-12 ani, la o schimbare consistentă a peisajului etnic: aproape 10% din populaţie e reprezentată acum de străini, în timp ce la începutul anilor ’90 numărul non-italienilor era cu totul nesemnificativ. Românii sînt însă cetăţeni comunitari, deci se bucură de libertatea de mişcare prevăzută de documentele Uniunii Europene. Chestiunea se complică, aşa încît cele 20.000 de expulzări cu care se laudă noul primar al Romei reprezintă un pur efect retoric. Gianni Alemanno, devenit un mic erou al coaliţiei de centru-dreapta pentru că a "smuls din ghearele stîngii" conducerea Capitalei după mai bine de 15 ani, nu are competenţele necesare pentru a decide şi a pune în practică aceste expulzări, dar face impresie anunţîndu-le. Problema e în altă parte, iar comisarul Leonard Orban a punctat-o clar într-un interviu acordat cotidianului Il Sole-24 Ore: modificarea Directivei 38 din 2004 a Comisiei Europene privind expulzarea cetăţenilor UE ar fi un proces de durată, care "va implica şi Parlamentul European". Iar Parlamentul European tocmai şi-a descoperit, de cîtăva vreme, orgoliul de for legislativ care poate decide peste Comisie, aşa încît nu se va lăsa impresionat de noii demnitari italieni. Franco Frattini, mai abil, spune că pentru a rezolva problema sînt suficiente actualele prevederi europene. E adevărat, oricare dintre ţările membre ale Tratatului Schengen poate decide unilateral unele restricţii temporare faţă de cetăţenii altei ţări. O să reintroducă Italia vizele pentru cetăţenii români? Să zicem că, prin chichiţe avocăţeşti, ar face-o. Asta ar dezavantaja şi România, dar şi Italia, care este un partener comercial important al României, iar patronatul italian are totuşi un cuvînt greu de spus în ţara sa. Nu întîmplător, în campania electorală de acum doi ani, Luca di Montezemolo (un distins şi respectat personaj al mediilor de afaceri, pe atunci preşedintele patronatului italian, astăzi manager la grupul Fiat) a ajuns să se declare în favoarea stîngii, nemulţumit de bîlbîielile în materie economică şi financiară ale polului de centru-dreapta. Orice restricţie a dreptului la liberă circulaţie al românilor ar costa foarte mult Italia. Politicienii italieni ştiu foarte bine asta, dar preferă să anunţe "măsuri drastice" în loc să accepte că fenomenul (amplu şi complicat) al migraţiei românilor (inclusiv a celor care comit infracţiuni) a prins autorităţile italiene pe picior greşit. Iar problema - care este a administraţiei italiene în primul rînd - continuă să fie prost gestionată. Aşa încît declaraţiile "ferme" ale noilor aleşi nu fac decît să dea cu oiştea-n Schengen. Semnul de normalitate europeană, ilustrarea vie a ceea ce ar putea fi cu adevărat Europa Unită, vine - culmea! - din eurosceptica Marea Britanie. Temîndu-se de un val de români şi bulgari în căutare de slujbă, guvernul britanic a introdus unele restricţii. Acum, scrie The Independent, din cauza lipsei de mînă de lucru, putrezesc fructele Majestăţii Sale pe cîmpuri, în timp ce perfidul Albion importă căpşuni de dincolo de Canalul Mînecii. S-ar putea ca aceste căpşuni să fie culese de românii din Spania. Ceea ce dovedeşte că Europa Unită (cu libertate de mişcare cu tot) ar fi posibilă dacă politicienii n-ar cădea atît de repede în tentaţia de a găsi lejer "ţapii ispăşitori" acolo unde nu se află, de fapt, decît nişte oameni care au luat în serios ideea libertăţii de mişcare şi au plecat la mii de kilometri depărtare ca să-şi caute o viaţă mai bună.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Avertismentul unui pediatru: „Vor veni înapoi maladii care omorau frecvent copiii în trecut“
Unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați pediatri din România, dr. Mihai Craiu, trage un semnal de alarmă cu privire la „curentul antivaccinist” și problemele grave care vor apărea. „Vor veni înapoi maladii care omorau frecvent copiii în trecut”, avertizează medicul.
image
Luptător de la Trupele Speciale, filmat masturbându-se la serviciu. Poliția Sibiu, zguduită de anchete
Inspectoratul Județean de Poliție Sibiu este zguduit de noi scandaluri ce-i au în prim plan pe actualul comandant, chestorul Tiberiu Ivancea, și pe un fost angajat al acestei instituții, Marian Răduinea.
image
Iohannis cere mai mulţi militari NATO în România. Analist militar: „Vor aduce două brigăzi de câte 5.000 de oameni”
Preşedintele Iohannis le-a cerut aliaților o mai mare implicare, inclusiv cu trupe, pe flancul estic al NATO pentru descurajarea unor agresori precum Rusia.

HIstoria.ro

image
Sfârșitul cumplit al savantului Emil Racoviță
După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Emil Racoviță s-a mutat înapoi la Cluj, găsind nealterate Institutul de Speologie și bogatele sale colecții.
image
Cum au văzut otomanii asediul Constantinopolului?
La inițiativa premierului turc Erdogan, la Istanbul a fost inaugurat, la 31 ianuarie 2009, Panorama 1453, un muzeu centru consacrat cuceririi Constantinopolului de către Mehmet al II-lea în 29 mai 1453.
image
Noi minciuni de la Moscova: „Motivul foametei din anii 1946-1947, din Republica Moldova, este România”
Purtătorul de cuvânt al MID-ului al Kremlinului, Maria Zaharova, a mai debitat o minciună sinistră. De data asta, oficialul rus a criticat Chișinăul pentru comemorarea victimelor foametei organizate de regimul sovietic în anii 1946-47 în Basarabia, declarând că motivul lipsei de produse alimentare a