Costel, Gogu şi Dorel

Publicat în Dilema Veche nr. 214 din 24 Mar 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Faptele sînt următoarele: un român de condiţie modestă, de meserie zidar, a cîştigat un concurs adresat diletanţilor, organizat de o televiziune din Spania. Şi nu tuturor diletanţilor, ci doar imigranţilor din Spania. În fiecare ţară europeană există cel puţin un asemenea concurs de tipul "vreau să devin vedetă": este o adevărată modă, lansată de televiziunile aflate în goană după audienţă, care au creat şi întreţinut ideea că pasul de la condiţia de "om oarecare" la cea de vedetă plină de bani şi de glorie e destul de mic, ajunge un concurs la TV... Costel Busuioc este un produs al industriei media şi emisiunilor interactive: el a cîştigat cu ajutorul voturilor exprimate de public şi sînt convins că românii aflaţi în Spania au votat în număr mare, pentru că "se identificau" cu el. Nu a cîştigat un concurs de canto jurizat de specialişti, nu a cîştigat un festival internaţional de operă. Performanţa vocală (comparată imediat cu a lui Pavarotti) nu i-a fost judecată de oameni care se pricep, ci de simpli telespectatori emoţionaţi mai ales de context: un simplu zidar, plecat la muncă pentru a-şi întreţine familia, devine vedetă de televiziune. Este exact schema eroului romantic, care îşi schimbă condiţia umilă datorită calităţilor sale de excepţie. Numai că, în lumea de astăzi, în care mass-media face şi desface aproape totul, schema nu mai funcţionează ca pe vremea lui Victor Hugo, ci se aplică pe scară largă: acest format de emisiune TV (cu mici variaţiuni) este extrem de popular şi, în toate ţările occidentale, descoperă cîţiva asemenea eroi pe sezon. Şi, dincolo de emoţiile pe care le declanşează şi le exploatează, nu este decît business: sînt emisiuni de mare audienţă, care aduc bani frumoşi din publicitate, iar cîştigătorii unor asemenea concursuri sînt apoi promovaţi în industria mass-media pînă se stoarce totul din ei. Sună cinic, dar situaţia e confirmată de fapte: în Europa şi în SUA, foarte puţine "talente" descoperite în acest mod au ajuns la statutul de vedetă; cele mai multe au revenit la situaţia anterioară, altele au eşuat în "cariere" mediocre, dar au fost şi cîteva cazuri dramatice. De exemplu, cîştigătoarea unei ediţii Big Brother din Germania, după ce a apărut în nişte reclame şi a scos vreo două CD-uri, a dat faliment: acumulase datorii mari, în "contul" succeselor viitoare... Costel Busuioc s-a arătat, în toate apariţiile sale, drept un om echilibrat şi de bun-simţ. Ar fi bine să rămînă aşa pe parcursul întregii aventuri care îl aşteaptă. Dar nu el este problema. Deocamdată, el n-a făcut decît să-şi joace şansa pînă la capăt într-un concurs adresat - repet - amatorilor. Mass-media de la noi - în special Realitatea TV, care a fost "mai pe fază" decît celelalte televiziuni - au transformat însă performanţa acestui om perseverent şi cumsecade în ocazie de "dezbatere naţională". Telespectatorii emoţionaţi au trimis mii de mesaje de susţinere şi şi-au declarat mîndria de a fi români, şi încă într-o formă care trădează un mare complex identitar: multe mesaje spuneau, într-o formă sau alta, că zidarul-cîntăreţ ne-a spălat ruşinea produsă de hoţii şi criminalii români prin străinătate. În cultura noastră colectivistă, este explicabil ca "masele" să caute astfel de legitimări identitare: cei care s-au simţit, în străinătate, umiliţi sau priviţi de sus pentru că sînt români ori oamenii simpli care au luat de bun stereotipul vehiculat de mass-media despre "imaginea negativă a României în lume" s-au simţit, pe bună dreptate, răzbunaţi cînd unul "din ginta lor" a performat tocmai în străinătate şi tocmai prin mass-media, sub ochii a milioane de telespectatori. Mii de Gogu şi Dorel (personajele emblematice ale reclamei la coniacul Unirea) şi-au găsit leac pentru rănile identitare şi au trecut, brusc, în extrema cealaltă: mîndria de a fi român. Starea emoţională şi impactul televiziunii explică, desigur, acest inocent şi iraţional comportament de masă: România nu e mai bună, drumurile ne sînt la fel de proaste, politicienii la fel de corupţi, hoţii şi criminalii îşi văd în continuare de treabă (aici şi aiurea), dar poporul se declară mîndru de sine şi varsă o lacrimă de bucurie. Asta arată că avem o problemă cu felul în care ne percepem pe noi înşine. Dar spectacolul montat de mass-media în jurul lui Costel Busuioc arată de ce ne percepem prost şi cine întreţine această percepţie. Miniştri, editorialişti, realizatori TV şi alţi ciocli ai patriotismului s-au apucat să debiteze enormităţi şi să "judece", profitînd de ocazie, tot ce le-a dat prin cap. S-au făcut comparaţii fără rost (cu Brâncuşi, de pildă), s-au adus reproşuri autorităţilor române şi "şcolii româneşti de canto" că n-au făcut nimic pentru Costel (ce puteau să facă?...), s-a clamat victoria în faţa "străinătăţii" care pînă acum ne vedea numai în negru etc. Vorbe goale. Ministrul Adrian Iorgulescu i-a promis lui Costel Busuioc o bursă, ceea ce sună total demagogic: la Conservator nu poate fi înscris, căci n-a terminat liceul, iar îmbîcsitele legi româneşti privind finanţarea în cultură nu cred că permit acordarea de burse pentru a urma cursuri de canto în particular. Adrian Păunescu, readus la lumină ca "lider de opinie" de aceeaşi Realitatea TV (care nu mai e o televiziune de ştiri, ci una de păreri şi campanii), a dat un recital complet de patriotism, cu lacrimi în direct şi nostalgie după "talentele" descoperite de Cenaclul "Flacăra", această ipostază protocronică a concursurilor de tipul "vreau să fiu vedetă". Toţi aceşti bocitori pe mormîntul închipuit al "imaginii României în lume" nu fac decît să întreţină sentimentul colectivist de "naţie blestemată" la care, iaca, din cînd în cînd se mai uită Dumnezeu, da’ nu mult, numai cît durează Hijos de Babel la televizor... Între timp, Gogu şi Dorel îşi văd de treabă cu mistria, mai trag o duşcă de supărare că nu înţeleg ce tot spun ăştia la televizor, iar cîţiva funcţionari ai primăriei din Helsinki au venit la Bucureşti să găsească o soluţie la problema cerşetorilor romi din România apăruţi în oraşul lor: "Nu sînt foarte mulţi, doar vreo cîteva zeci, dar vrem să rezolvăm problema înainte să ia amploare" - a spus unul dintre ei. Dom’le, străinii ăştia au precis ceva cu noi: nu ne lasă să ne bucurăm de ditamai triumful românesc şi de îmbunătăţirea imaginii noastre în lume...

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucraina, „un stat mafiot și corupt care ne-a păcălit pe toți”. Un fost consilier al lui Boris Johnson se dezlănțuie
Fostul membru al Guvernului britanic Dominic Cummings a criticat joi sprijinul acordat de Occident Ucrainei, relatează Politico.
image
De ce doi ofițeri ruși nu l-au salutat pe Putin la parada de Ziua Victoriei VIDEO
Doi ofițeri militari ruși nu l-au salutat joi pe președintele rus Vladimir Putin în timpul paradei anuale pentru Ziua Victoriei, o sărbătoare anuală care marchează înfrângerea sovietică în fața Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial.
image
Pelerinaj la bisericuța care se deschide o dată pe an. „Apa din fântâna de la Smeeni a vindecat și orbi“ VIDEO
În fiecare an, de Izvorul Tămăduirii, în vinerea din Săptămâna Luminată, credincioşii se strâng la locurile cu apă vindecătoare. În Bărăganul din Buzău, acest loc, considerat sfânt, este în comuna Smeeni.

HIstoria.ro

image
Sfârșitul cumplit al savantului Emil Racoviță
După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Emil Racoviță s-a mutat înapoi la Cluj, găsind nealterate Institutul de Speologie și bogatele sale colecții.
image
Cum au văzut otomanii asediul Constantinopolului?
La inițiativa premierului turc Erdogan, la Istanbul a fost inaugurat, la 31 ianuarie 2009, Panorama 1453, un muzeu centru consacrat cuceririi Constantinopolului de către Mehmet al II-lea în 29 mai 1453.
image
Noi minciuni de la Moscova: „Motivul foametei din anii 1946-1947, din Republica Moldova, este România”
Purtătorul de cuvânt al MID-ului al Kremlinului, Maria Zaharova, a mai debitat o minciună sinistră. De data asta, oficialul rus a criticat Chișinăul pentru comemorarea victimelor foametei organizate de regimul sovietic în anii 1946-47 în Basarabia, declarând că motivul lipsei de produse alimentare a