Constantin Noica n-ar mai fi ales Păltinişul

Publicat în Dilema Veche nr. 704 din 17-23 august 2017
Cum trebuie să fie un ministru? jpeg

– la treizeci de ani de la moarte – 

N-am cum să trec prin Sibiu fără să-mi fac drum pînă la schitul din Păltiniș, lîngă care e înmormîntat Constantin Noica. De la o vreme, drumul acesta îmi face rău. Știu foarte bine de ce dl Noica, doritor de liniște, de singurătate, de răgazul fertil al unei izolări rezonabile, a ales, ajutat de Aurel Cioran, fratele lui Emil, să se retragă la Păltiniș. A preferat să stea într-o cabană confort 3, la 11 grade Celsius pe timp de iarnă, să mănînce la cantina forestieră din localitate și să se plimbe solitar (însoțit, totuși, uneori, de un cîine sau de un prieten) prin împrejurimi, decît să se adapteze la viața de bloc din Berceni și la micile obligații mondene impuse de o metropolă care, în sfîrșit, îl descoperea mirată. Sînt însă absolut sigur că, dacă ar fi făcut astăzi o vizită la Păltiniș, s ar fi hotărît rapid să caute altceva.

Păltinișul de azi e un fel de chermeză turistică. Noii îmbogățiți și unele instituții rentabile l-au înecat în vilișoare și bloculețe, pe drumul spre schit a apărut un zid de beton care să separe vechea pajiște de îngrămădeala de locuințe răsărite alături, stilistica taberei „pionierești“ e ubicuă. Nu mergi „în stațiune“ ca să cauți liniștea, ci ca să „socializezi“ vesel, într-o aglomerație cool de „instalații“ sportive (asezonate cu locuri de picnic). Noile clădiri imită arhitectura urbană, unele sînt abandonate la jumătate și „decorează“ ambianța ca niște ruine cenușii, lîngă poșta din centru, patriarhală altădată, poți contempla un mic parc de motociclete ultimul răcnet, pentru eventuali clienți care au chef să le închirieze. Sus, la teleferic, peisajul e împestrițat de o mulțime de tejghele cu „suveniruri“ drăgălașe, pentru trecătorii „sensibili“. Șocul total te izbește, însă, cînd ajungi lîngă cabana unde a locuit filozoful. Aproape perete în perete cu ea, s-a construit un zglobiu (dar amplu) spațiu de joacă pentru copiii angajaților BNR, veniți în vacanță cu părinții lor, care se pot caza ceva mai sus, într-o „reședință“ impozantă și confortabilă. Înălțarea acestei „instalații educative“ a presupus o firească despădurire, precum și transformarea unui spațiu de promenadă tihnită și reflecție într-o zgomotoasă ogradă de grădiniță.

Tipic pentru expansiunea masivă, dar arbitrară a invaziei imobiliare este neglijența crasă pentru tot ce nu e direct legat de investiția și de interesul proprii. Drumul care duce din centrul stațiunii pînă la șosea, un drum pe care Constantin Noica își începea plimbarea zilnică, arată ca o mahala desfundată: o colecție de gropi și hîrtoape, de natură să urîțească încă și mai apăsat ambianța deja compromisă prin două-trei blocuri, care par teleportate din cartierele periferice ale vreunui oraș de provincie. În această nouă întruchipare a sa, Păltinișul evoluează spre un soi de suburbie înghesuită: a devenit, s-ar spune, „Bercenii din deal“. În aceste condiții, nici micul schit lîngă care stă mormîntul filozofului nu putea rămîne în postura discreției duhovnicești. E epoca marilor catedrale. Prin urmare, lîngă schit, a răsărit o biserică fercheșă, de trei ori mai mare decît el, cu enoriași încă neidentificabili. Cine va urca pînă la ea pentru a participa la liturghie? Încă un produs al smereniei noastre strămoșești!

Mi se va spune că nu pricep spiritul timpului, că lucrurile nu pot îngheța în versiunea lor primă, că era inevitabil ca noile generații (și noii businessmeni) să ia cu asalt, în stilul lor, un loc atît de frumos. Nu zic nu. Dar: 1) Tocmai frumusețea locului ar trebui să oblige la menajarea lui estetică și ecologică. Un pic de măsură, un pic de bun gust, un pic de cuviință ambientală ar fi de rigoare. 2) Un loc care, dincolo de înzestrările lui naturale, a intrat în conștiința culturală a țării printr-un model de calibrul lui Constantin Noica ar trebui privit cu mai mult respect și de cei care îl aleg pentru răzgîiatele lor plăceri de vacanță, și de cei care au răspunderea administrării lui. Nu faci cîrciumi în curtea casei de la Ipotești și nici parc de distracții pe dealul Mitropoliei. Mai ales cînd, la o adică, ești gata să debitezi lăcrămoase discursuri patriotice.

Și fiindcă veni vorba de patriotism și mai ales de retorica lui de suprafață… Locul unde Noica a dat o consistență nouă gîndirii românești este tratat, acum, în felul pe care l-am semnalat mai sus. În schimb, pe crucea lui e nelipsită, prin „grija“ gazdelor, o bentiță tricoloră. E, desigur, mult mai la îndemînă să decorezi emfatic un mormînt decît să protejezi spațiul din jur, binecuvîntat tocmai prin prestigiul celui înmormîntat acolo. M-am întrebat, răutăcios, ce-o fi zicînd cineva aflat în trecere prin zonă (și fără nici o idee despre Constantin Noica), cînd vede crucea aceea cu steguleț. Să fie locul de veci al vreunui general, al vreunui erou de la Oituz? Căci altfel, pe la noi, cimitirele nu prea sînt presărate cu drapele în miniatură. L-am cunoscut suficient de bine pe dl Noica și pot spune cu mîna pe inimă că patriotismul lui, viguros, nu era o chestie de ornamentică pioasă. Nu i-ar fi plăcut să odihnească în sunet de fanfară, cu decorații pe piept (n-a primit, de altfel, în timpul vieții, nici una…). Dar, cum spuneam, e mai ușor să-i onorezi memoria cu o insignă atîrnată de cruce decît cu un efort inteligent de a păstra amprenta prezenței lui în spațiul pe care l-a mîntuit prin creativitate.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.