Comunicăm, comunicăm...

Publicat în Dilema Veche nr. 116 din 13 Apr 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

pe mîna cui e brand-ul de ţară Săptămîna trecută am avut plăcerea de a participa la Congresul Naţional al Studenţilor la Comunicare. S-a desfăşurat la sala Muzeului Naţional de Artă şi a fost organizat de Prime România, asociaţia studenţilor la relaţii publice şi comunicare (www.public-relations.ro). De la mapa care conţinea programul şi celelalte documente pînă la cadoul oferit la plecare, totul a avut aerul "profi" al manifestărilor de acest fel: viitorii meseriaşi ai domeniului şi-au însuşit rapid regulile şi deja ştiu să le aplice. Dar nu numai aspectele formale au fost "la standarde", ci şi conţinutul: cîteva mese rotunde foarte interesante au adunat experţi români şi străini în marketing şi comunicare pentru a dezbate o temă actuală, "brand-ul de ţară". Iar congresul s-a numit "Făurit în România. Perspective asupra poziţionării României în context cultural, economic şi social". Poate că titlul ales este, totuşi, cam prea serios şi prea grav pentru vîrsta şi - iaca, împrumut şi eu un termen de specialitate - "poziţionarea" studenţimii: puţin spirit ludic n-ar fi stricat. "Făurit" are un ce puţintel arhaic; aş fi preferat, de pildă, "Bricolat în România" - pentru că e mai aproape de ceea ce se întîmplă în realitate în materie de comunicare şi de construire a "mărcii România": cîrpim nu cerul global, ci stelele UE cu peticeala noastră comunicaţională. Activi şi dornici să afle şi să dezbată, studenţii de la comunicare - erau cîteva sute, umpluseră sala - sînt, probabil, cei care vor reuşi într-adevăr să comunice, într-un viitor oarecare, după proceduri şi după reguli eficiente, "ce şi cum e România". Deocamdată, peisajul e mai degrabă trist şi haotic: vorbim multe şi nevrute, ne dăm cu părerea despre orice, rareori reuşim să spunem scurt şi cuprinzător ceea ce credem, dăm aiurea din mîini şi din cap - iar "în procesul comunicării, 55% îi revine fiziologiei (limbajul corpului), 37% vocii (ritm şi ton) şi numai 8% cuvintelor purtătoare de informaţie", scrie pe site-ul www.public-relations.ro . E suficient să ne uităm la personajele care ocupă ecranele televizoarelor, fie ele vedete sau figuri politice: Becali gesticulează brambura şi se poticneşte sistematic între cuvinte şi silabe, junele cîntăreţe, modele sau prezentatoare stau cu chipul încremenit de teamă să nu le cadă fardul, "ritmul şi tonul" vocii sînt nişte mari necunoscute incontrolabile pentru cei mai mulţi, limbajul e plin de cuvinte "populare" şi de interjecţii, iar peste toate, de la înălţimea încrederii dovedite de sondaje, rîsul preşedintelui Băsescu se transformă treptat în brand de brand. Dacă trecem, nesăbuiţi, spre "comunicarea instituţională", durerile de cap devin cronice: grija pentru minima etichetă, pentru coerenţa mesajelor, pentru respectarea formei, atenţia faţă de detalii, preocuparea de a spune clar ceea ce e de spus sînt însuşiri rare pe la purtătorii de cuvînt ori pe la birourile de presă ale diverselor instituţii (stau mărturie colecţiile de faxuri ministeriale de prin redacţiile gazetelor, multe dintre ele complet inutile, în sensul că nu comunică nimic). Pe de altă parte, multinaţionalele şi, în general, mediul privat au creat un anume exces de tehnici şi proceduri de comunicare, după standarde occidentale: pentru aproape orice se realizează un "eveniment", comunicatele de presă sînt dichisite după regulile din manual, fiecare detaliu (ba chiar fiecare fleac) e privit cu maximă atenţie şi seriozitate. Preocuparea fundamentală este eficienţa: mesajul trebuie să ajungă la public şi să-i rămînă în minte. Adică - pardon - să-şi atingă target-ul. De multe ori, excesul de rigoare e obositor sau enervant şi produce disconfort în "stilul" naţional bazat pe "merge şi-aşa". Dar, una peste alta, e ca o terapie de şoc: va da rezultate, obligîndu-ne să ne adaptăm. Bineînţeles, circumstanţele atenuante sînt după colţ, gata să ne sară în ajutor: am trăit în comunism, ne-a intrat în sînge limbajul dublu, am fost obligaţi timp de decenii să ne ascundem gîndurile şi să "o dăm cotită", nu să spunem lucrurilor pe nume etc. Aşa e. În tranziţie însă au apărut circumstanţe noi, care se vor dovedi agravante: deşi în noile manuale de limba română pentru gimnaziu şi liceu sînt incluse şi lecţii de comunicare orală şi scrisă, mulţi profesori tind să nu le dea atenţie, grăbindu-se să treacă rapid la subiectele "serioase" precum Mioriţa, morfologia şi sintaxa, fără a-şi pune problema că elevii vor trebui să comunice eficient despre orice subiect; deşi materia nu se mai numeşte "desen", ci "educaţie plastică", cei mai mulţi elevi nu sînt învăţaţi, în şcoală, cum se priveşte un tablou şi ce înseamnă comunicarea vizuală. În general, competenţele comunicaţionale - cerute de foarte multe ori la angajare în tot felul de slujbe - tind să fie neglijate, pentru că, nu-i aşa, sîntem "giantă latină", avem plăcerea de a comunica în sînge, iar Balcanul ne-a introdus în codul genetic pofta de tacla. Plăcerea şi pofta - da; competenţele şi eficienţa, însă, se învaţă. Aşa încît, convins că meseria de "comunicator" nu este doar o modă a momentului (căci, nu-i aşa, e trendy să lucrezi în publicitate sau în PR), ci o necesitate şi o urgenţă, le doresc tinerilor care au ales-o să se ferească de excese tehniciste şi de "proceduri" şi să aibă grijă întotdeauna de substanţa comunicării. Brand-ul de ţară e pe mîna lor.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Mesajul controversat al unui cunoscut economist român. „Dacă tu iei mai puțin de 1.500 de euro net e doar eșecul tău”
Un cunoscut economist român cu studii în Elveția a stârnit o adevărată furtună afirmând că, în acest moment, oricine nu reușește să câștige cel puțin 1.500 de euro net este principalul vinovat de acest lucru.
image
De ce se albește părul și ce putem face pentru a stopa procesul, dacă nu avem o vârstă înaintată
Unele deficite de nutrienți și starea de sănătate pot albi părul, dar este imposibil să fie restabilită culoarea naturală dacă este cauzată de genetică sau de îmbătrânire. Schimbările în nutriție pot ajuta la încetinirea schimbării culorii dacă deficiențele de vitamine sunt cauza principală.
image
Piloții ucraineni folosesc tehnica periculoasă „nevăstuica sălbatică” pentru a distruge apărarea antiaeriană a Rusiei
Piloții ucraineni efectuează misiuni periculoase de „nevăstuică sălbatică” pentru a suprima apărarea antiaeriană a Rusiei. Rachetele avansate furnizate de SUA au jucat un rol critic în aceste misiuni, scrie Business Insider.

HIstoria.ro

image
Bătălia de pe frontul invizibil al celui de-al Doilea Război Mondial
La izbucnirea războiului, în 1939, în Marea Britanie exista pericolul formării unei puternice coloane a cincea. Agenții Serviciului britanic de securitate (MI-5) au reușit să neutralizeze rețele importante de simpatizați pro-germani din Regatul Unit.
image
Sfârșitul cumplit al savantului Emil Racoviță
După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Emil Racoviță s-a mutat înapoi la Cluj, găsind nealterate Institutul de Speologie și bogatele sale colecții.
image
Cum au văzut otomanii asediul Constantinopolului?
La inițiativa premierului turc Erdogan, la Istanbul a fost inaugurat, la 31 ianuarie 2009, Panorama 1453, un muzeu centru consacrat cuceririi Constantinopolului de către Mehmet al II-lea în 29 mai 1453.