Am dat şi bacaloriatul ăsta...

Publicat în Dilema Veche nr. 230 din 10 Iul 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Îmi e greu să înţeleg de ce, în România de tranziţie, originalitatea e la mare preţ în domenii sau în chestiuni în care există soluţii verificate în alte ţări. De ce, cu alte cuvinte, demnitarii, politicienii, funcţionarii publici caută cu lumînarea "idei" (deşi nu au datele mentale necesare pentru aşa ceva) în loc să aplice, pur şi simplu, ceea ce cunoaşterea şi civilizaţia umană deja oferă pe tavă. E ca şi cum cineva, bîntuit de demonul ştiinţei şi tehnologiei, s-ar apuca să re-inventeze motorul cu aprindere prin scînteie, deşi despre funcţionarea lui se învaţă la fizică încă din gimnaziu. De exemplu, în problema bacalaureatului. S-a hotărît ca variantele de subiecte - 100 la număr - să fie afişate pe Internet cu ceva timp înainte de examen. Nu ştiu ca o astfel de "metodă" să fie folosită în alte ţări (unele dintre ele mai avansate ca noi în materie de utilizare a Internetului). Dimpotrivă, în statele cu sisteme educaţionale vechi şi solide, examenul de absolvire a liceului se păstrează în liniile generale care s-au dovedit bune şi funcţionale de multă vreme. Nimeni - nici francezii, nici britanicii, nici germanii, nici suedezii, nici chiar italienii (al căror sistem e mult mai slab decît în alte ţări) - nu schimbă un examen atît de serios şi de important de dragul Internetului sau pentru că vreun nou ministru se simte dator faţă de ţară cu vreo "viziune" proprie. La noi, asta s-a întîmplat: deşi multă lume a atras atenţia asupra ponoaselor pe care le va aduce această idee, ea s-a "implementat". Şi bag mîna în foc că prin vreo şedinţă ori prin vreun raport de activitate această nerozie s-a bifat la capitolul "noi succese în folosirea tehnologiei IT în procesul de învăţămînt". Rezultatele n-au întîrziat să se vadă. Elevii s-au apucat să tocească variantele de subiecte, părinţii au început să facă presiuni asupra profesorilor pentru a "lucra cu copiii la clasă" ce a pus ministerul pe Internet, căci "asta se cere", a apărut o întreagă industrie de cărţi şi broşurele cu rezolvări ale subiectelor, ba chiar şi "manuale de copiat". Industria de meditaţii a cunoscut şi ea un reviriment, după lovitura primită prin renunţarea la examenul de admitere în unele universităţi. Pe scurt: plasarea subiectelor pe web a favorizat învăţatul pe dinafară (deci odihna gîndirii) şi a stimulat copiatul. La limba şi literatura română, de exemplu, multe dintre variantele "rezolvate" ale subiectelor care circulă (pe Internet sau tipărite) sînt stupide, cu greşeli şi aiureli de tot felul. Şi omoară exact ceea ce ar trebui să dezvolte această materie la elevi: abilităţile de comunicare, capacitatea de a se exprima coerent şi argumentat pe o temă dată, gîndirea critică, instrumentele necesare pentru a înţelege şi analiza un text şi altele. În plus, "metoda" publicării pe Internet adaugă şi o notă de ridicol situaţiunii: în principiu, ar trebui ca elevii să demonstreze că au abilităţile de mai sus pe un text "la prima vedere". Afişate cu cîteva luni înainte pe site, textele devin, inevitabil, "victimele" mai multor vederi... Găselniţa ministerului nu reprezintă decît catalizatorul copierii. Au fost prinşi, scrie presa, 247 de elevi copiind. Ministerul şi-a descoperit brusc intransigenţa şi a anunţat procuratura. Dar cei prinşi sînt doar "ghinioniştii": de copiat, au copiat mult mai mulţi, eventual cu profesorul supraveghetor "ţinînd de şase" să nu-i prindă vreun inspector venit în control. E o metodă veche, aplicată cu sîrg în numele ideii "să-i ajutăm pe elevii noştri să fie mai buni decît ai lor"; după care unii profesori se pot lăuda cu "rezultatele bune şi foarte bune" pe care elevii dumnealor le-au avut la bac. Această "ajutorare" pe sub mînă este soră bună cu iniţiativa părinţilor de a strînge "fonduri de protocol" pentru profesorii din comisia de examen. Şi aceasta e o metodă veche, de dinainte de 1989. Iniţial, se "practicau" cafeaua, fursecurile, sucul şi pachetul de Kent. Între timp s-a ajuns la sume enorme - cîteva milioane de lei de elev, în liceele cu dare de mînă. Şi profesorii, şi părinţii, şi elevii percep examenul de bacalaureat ca pe un "obstacol" care trebuie depăşit prin orice mijloace. În ţările serioase, examenul numit "de maturitate" este privit ca o verificare a cunoştinţelor şi aptitudinilor deprinse de-a lungul anilor de şcoală, ca un mijloc de verificare, ca o competiţie a elevului cu el însuşi. Şi la noi ar putea fi aşa. Există destui elevi buni, care îşi văd de treabă, care învaţă şi se străduiesc să intre în viaţă cumsecade, prin meritele şi calităţile lor. Există destui profesori buni care ştiu ce trebuie să-i înveţe pe elevi. Actualul sistem "internautic", plus tendinţa generală spre descurcat, copiat şi corupt comisia îi defavorizează înainte de toate tocmai pe ei. Flămîndă de senzaţii tari, presa nu face decît să le sporească sentimentul că a fi elev bun şi serios în România e o greşeală amarnică, o inutilitate, o pierdere de timp aducătoare de frustrări. Aşa încît cu toţii - părinţi "cu iniţiativă", elevi "descurcăreţi", profesori doritori de "un fursec şi o cafea", funcţionari ministeriali "cu idei originale", jurnalişti zburdalnici şi nedocumentaţi - contribuie la compromiterea ideii de şcoală şi educaţie. După care aruncă spre cele patru zări interogaţia neliniştită: "cum de au promovat doar şaptezeci şi ceva la sută?...". În Franţa, în ultimii ani, aceasta e cifra promovaţilor la bac: cam şaptezeci şi cinci la sută. Nu se indignează nimeni, pentru că e un procent normal pentru un examen serios. La noi, e un procent nemeritat de mare. Dar, în fine, "am dat şi bacaloriatul ăsta"...

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Avertismentul unui pediatru: „Vor veni înapoi maladii care omorau frecvent copiii în trecut“
Unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați pediatri din România, dr. Mihai Craiu, trage un semnal de alarmă cu privire la „curentul antivaccinist” și problemele grave care vor apărea. „Vor veni înapoi maladii care omorau frecvent copiii în trecut”, avertizează medicul.
image
Luptător de la Trupele Speciale, filmat masturbându-se la serviciu. Poliția Sibiu, zguduită de anchete
Inspectoratul Județean de Poliție Sibiu este zguduit de noi scandaluri ce-i au în prim plan pe actualul comandant, chestorul Tiberiu Ivancea, și pe un fost angajat al acestei instituții, Marian Răduinea.
image
Iohannis cere mai mulţi militari NATO în România. Analist militar: „Vor aduce două brigăzi de câte 5.000 de oameni”
Preşedintele Iohannis le-a cerut aliaților o mai mare implicare, inclusiv cu trupe, pe flancul estic al NATO pentru descurajarea unor agresori precum Rusia.

HIstoria.ro

image
Sfârșitul cumplit al savantului Emil Racoviță
După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Emil Racoviță s-a mutat înapoi la Cluj, găsind nealterate Institutul de Speologie și bogatele sale colecții.
image
Cum au văzut otomanii asediul Constantinopolului?
La inițiativa premierului turc Erdogan, la Istanbul a fost inaugurat, la 31 ianuarie 2009, Panorama 1453, un muzeu centru consacrat cuceririi Constantinopolului de către Mehmet al II-lea în 29 mai 1453.
image
Noi minciuni de la Moscova: „Motivul foametei din anii 1946-1947, din Republica Moldova, este România”
Purtătorul de cuvânt al MID-ului al Kremlinului, Maria Zaharova, a mai debitat o minciună sinistră. De data asta, oficialul rus a criticat Chișinăul pentru comemorarea victimelor foametei organizate de regimul sovietic în anii 1946-47 în Basarabia, declarând că motivul lipsei de produse alimentare a