Acasă. Senzaţii şi sentimente

Publicat în Dilema Veche nr. 693 din 1-7 iunie 2017
Cum poate fi Bucureştiul capitală europeană a culturii? jpeg

Acasă nu este doar o casă, asta o știm cu toții. Dar ce înseamnă, mai exact, viața acasă, sentimentul de a te simți acasă și ce faci pentru a te simți cît mai acasă? IKEA a lansat zilele trecute, la Romanian Design Week, o cercetare pe această temă, realizată pe populația Bucureștiului, ca parte a unei anchete internaționale desfășurate în alte douăsprezece mari orașe ale lumii. Comparațiile cu celelalte orașe cuprinse în anchetă sînt revelatoare și sugerează anumite particularități ale bucureștenilor – și, prin extensie și într-o anumită măsură, ale românilor în general. Iată cîteva dintre ele.

Mai întîi, se desprinde o anumită semnificație socială a lui acasă, care pune accentul pe relații, pe care o întîlnim pretutindeni, dar care în București are un plus de importanță: 57% dintre bucureșteni, de pildă, locuiesc în același oraș cu majoritarea rudelor, față de 38% în cazul celorlalte orașe; 84% dintre locuitorii celor douăsprezece orașe ale lumii asociază acasă cu sentimentul de siguranță, dar în București, procentul este de 88%; urmează sentimentul de apartenență (83% în București, față de 77%), familiaritate (88% vs 83%), libertate (86% vs 81%), intimitate (84% vs 76%), relaxare (87% vs 81%), calm (56% vs 36%) etc. Pînă și obiectele din casă inspiră mai multă familiaritate, confort, liniște și siguranță decît în celelalte orașe. Diferențele nu sînt mari, dar sistematice: sentimentul de spațiu protejat și tihnit legat de acasă pare să fie comparativ mai puternic la bucureșteni. Ceea ce confirmă, într-un fel, tendința noastră de retragere în spațiul privat al casei, învestit cu funcții de solidaritate familială și adăpost în fața amenințărilor diverse din spațiul public: gospodăria împotriva statului, spațiul privat la adăpost de spațiul public...

Între aceste acompaniamente ale sentimentului de acasă, unul are însă o conotație aparte și, foarte probabil, una puternic culturală – adică „românească“: îngrijit. Cînd sînt întrebați ce sentimente le trezește gîndul la acasă, „îngrijit“ este evocat de 87% dintre bucureșteni, față de 77% dintre locuitorii celorlalte orașe. Complementar, 93% dintre bucureșteni leagă sentimentul de „îngrijit“ doar de casa proprie, față de media globală de 84%. Diferențele nu sînt considerabil mai mari decît în celelalte cazuri, dar, după cum arăta un antropolog britanic în studiile sale asupra domesticității românești, aceasta este centrată pe acțiunile de îngrijire: acasă este legat de îngrijirea casei, căci ceea ce îngrijești devine al tău, presupunea vechiul drept cutumiar românesc. Dar pentru ceea ce nu este al tău, nu-ți faci tu griji – și cum spațiul public nu este al tău, nu te îngrijora ce se întîmplă cu el... Vă sună cunoscut?

Mă întreb, astfel, dacă o diferență importantă care rezultă din această cercetare nu este și ea legată de îngrijit: „mirosul“ casei. Astfel, sentimentul de acasă este legat, de 50% dintre bucureșteni, de „un miros particular“ (față de 40% media globală), 58% (vs 46%) declară că fiecare casă are „parfumul“ său, iar 51% (vs 31%) se așteaptă ca o casă în care sînt invitați să miroasă plăcut: să miroasă a îngrijit?...

Acasă este foarte încărcat afectiv și senzorial – este clar. Mai important, poate, este faptul că, pentru români, acasă este, în mai mare măsură, un spațiu al relațiilor decît unul al posesiilor – sau, mai abstract spus, un spațiu al lui a fi mai degrabă decît al lui a avea. Mai puțini bucureșteni consideră că acasă este doar un spațiu fizic (12% vs 20%) și, comparativ, mai mulți consideră că obiectele pe care le au în casă au doar valoare funcțională (36% vs 22%); 21% declară că nu ar avea nici o problemă să arunce lucruri din casă (vs 16%); 36% (vs 22%) cred că, în viitor, oamenii vor avea mai puține lucruri în casă, iar 55% (vs 34%) afirmă că mai puține lucruri fac casa mai frumoasă. De asemenea, lucrurile din casă aduc, într-o mai mică măsură, fericire (35% față de 57%) sau prestigiu/statut (19% față de 26%). Atașamentul față de obiecte pare deci mai redus. Dar, aparent contradictoriu, tot bucureștenii sînt cei care ar schimba o serie de obiecte din casa lor (41% vs 24%) iar 55% (vs doar 27%!) ar cumpăra o groază de noi obiecte. Explicația pare destul de banală și materială: bucureștenii nu au ajuns încă să-și satisfacă nevoile casei, le lipsesc încă o serie de obiecte necesare și pe gustul lor. Dovadă că cei care schimbă mai frecvent lucrurile din casă, pentru a se potrivi cu nevoile și preferințele lor, sînt comparativ mai mulți în București decît în restul orașelor (34% vs 22%), iar 47% dintre bucureșteni (vs 43%) consideră că lucrurile care contează cu adevărat sînt cele care îi ajută să facă ceea ce le place. Deci, da, am arunca lucruri din casă (pentru că s-au strîns prea multe, pentru că sînt vechi) și am cumpăra lucruri noi (pentru că ne lipsesc și avem nevoie de ele), dar acestea rămîn predominant funcționale și „reci“, și nu e cazul să-ți umpli casa cu ele. Importante sînt doar obiectele cărora le porți grija...

Pe de altă parte, investiția afectivă în relații – importantă pretutindeni în lume – pare a fi și mai prezentă în cazul bucureștenilor. Pentru a crea sentimentul de acasă, de pildă, 75% dintre bucureșteni ar petrece mai mult timp cu rudele și familia (vs 63%). Mai mult, pentru 61% dintre bucureșteni (vs 37%), acasă merge mai departe de cei patru pereți ai casei, iar pentru 49% (vs 38%), vecinătatea face parte din acest sentiment de acasă. Pe scurt deci, nu atît posesia obiectelor și utilitatea lor, cît relația cu oamenii face casa un acasă; iar obiectele participă la acest sentiment de acasă doar ca obiecte emoționale, lucruri vorbite și îngrijite, purtătoare de amintiri și/sau vise.

Aici apare însă și un aparent paradox: întrebați dacă există locuri unde se simt mai acasă decît în propria lor casă, 41% dintre bucureșteni răspund că da. Procentul rămîne însă mai mic decît în celelalte orașe și este foarte mic în rîndul celor de peste 61 de ani (19%). Explicația poate fi următoarea: dorința tinerilor de a sta la casa lor este tot mai mare, dar posibilitățile rămîn mici, drept care sînt constrînși să rămînă în casa părinților – unde 52% dintre cei între 18-29 de ani nu se simt acasă... În sine, acest procent mai spune și multe alte lucruri...

Am lăsat la sfîrșit o constatare care i-a pus pe gînduri pe designeri: în portretul casei ideale, lumina este evocată de 75% dintre bucureșteni, față de doar 31% în celelalte orașe. Bezna din comunism? Vă las să găsiți o explicație... 

Vintilă Mihăilescu este antropolog, profesor la Școala Națională de Științe Politice și Administrative. Cea mai recentă carte publicată: De ce este România astfel? (coord.), Editura Polirom, București, 2017.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.