A treia Românie?

Publicat în Dilema Veche nr. 655 din 8-14 septembrie 2016
Cum poate fi Bucureştiul capitală europeană a culturii? jpeg

De ceva vreme, mă întorc din va­can­ță cu aceeași convingere: Romania, always surprising a fost și va rămîne multă vreme cel mai bun brand de țară, îmbinînd genial adevărul social cu fantasma publicitară. Căci România este mereu surprinzătoare, iar turistul postmodern, după cum ne asigură economiștii americani Pine și Gilmore, nu mai cumpără doar marfă & servicii, ci vrea să i se ofere „experiențe“ de neuitat. Iar o călătorie prin România chiar are toate șansele să fie „de neuitat“…

Teoretic, statul român a avut grijă ca turistului, străin sau român, să i se ofere toate informațiile de care are nevoie pentru o astfel de experiență prin grădina Carpaților, drept care a „implementat“ în fiecare sătuc un „centru de informare turistică“. Clădirile sînt, uneori, singurele „moderne“ din localitate, partea proastă este că nu sînt aproape niciodată și nicăieri deschise. E bine măcar că sînt – mi-a explicat o dată un localnic –, că nu se știe la ce-or să folosească odată… Am preferat deci să rămîn fidel principiului meu, „prima la stîn­ga, a doua la dreapta“ – și astfel, porniți spre Bușteni, am ajuns (la recomandarea expresă a fiului nostru) la… Baia de Fier.

Primul lucru pe care l-am auzit la pensiunea recomandată de băiatul nostru, după „Bine ați venit“, a fost „V-am pregătit masa dumneavoastră“. Am fost de sute de ori în zonă, dar eram pentru prima dată la această pensiune. Cui nu-i place să aibă o masă „personală“ oriunde s-ar duce? Fără ifose, pe masa „noastră“ ni s-a așternut o țuică minunată, cu slană și ceapă, așa, ca după drum. Era o pensiune elaborat primitoare, răsfirată într-o fostă livadă, cu multe „masa dumneavoastră“, cu locuri de joacă pentru copii, răspîndite în așa fel încît să nu deranjeze pe nimeni, și cu un zăvoi de mesteceni cu cîteva măsuțe pentru cei mari și un cort indian (autentic!) pentru cei mici. Serviciul era gîndit cu un firesc atît de rafinat, încît chiar aveai impresia că ești la tine acasă și faci ce vrei.

„Pensiunile“ s-au înmulțit spectaculos în ultima vreme. Ele pot fi împărțite, grosso modo, în două categorii: unele pretențioase, scumpe și proaste, și altele – tot mai multe! – în genul celei de la Baia de Fier. Nu este vechea ospitalitate, dar nici noua industrie hotelieră, ci mai degrabă ceea ce s-ar putea numi turism de gospodărie, mai mult primitor decît politicos. Este ceva similar cu ceea ce vechii doimaioți probabil că mai țin minte: turismul de curte, cu grupuri care trag mereu la aceeași tanti sau mami, unde au ajuns să se simtă ca acasă. Neprimitoare pentru necunoscuți, aceste pensiuni pot deveni raiul pe pămînt din momentul în care „se intră în vorbă“. Am ajuns, de pildă, pe înserat, la o pensiune de la poalele Retezatului, deja aglomerată. Ne-a primit o bătrînică uscată și cu priviri de Muma Pădurii. Am încurcat-o… – ne-am spus, din ochi, eu și soția mea. Am prins însă un moment potrivit și i-am admirat gospodăria, după care am ajutat-o puțin să punem masa. Zgripțuroiaca s-a dat de trei ori peste cap și a devenit cea mai înduioșătoare bunicuță. La plecare, ne-a făcut și o bocceluță cu merinde, „să aveți la drum“. E simplu: Hable con ella…

Toate acestea contrastează neprevăzut cu locurile mai cunoscute și cu pretenții. Ajungi, de pildă, la Orșova, unde nu se uită nimeni la tine și nu poți găsi un pește pe malul Dunării. Mergi însă cîțiva kilometri pe același mal al apei și dai de pensiuni tandre și hoteluri de Coasta de Azur. Am stat într-o astfel de pensiune, unde ne-am împrietenit imediat cu ospătarul, și am mers și la un astfel de hotel, unde am ajuns să fim îndrăgiți de alt ospătar. După ce am mîncat ca la hotelul lui, nu ca la mama acasă, i-am cerut un gin tonic. S-a fîstîcit, mi-a adus o stacană de gin, explicîndu-mi, politicos, că mi-a adus „tăria“. Și apoi, ca să îi iert nepriceperea, mi-a adus, din partea casei, și niște slană cu ceapă: Merge bine cu tăria! – a zîmbit el senin. Apoi i-a dat și o floare soției mele. Și a zîmbit din nou: Știți, e prima mea zi de lucru aici, sînt dintr-un sat, mai de departe…

Și contrastele se combină oriunde ai mer­ge. Ajungi la odată prospera Oravița și găsești un oraș-fantomă, unde din a­co­­pe­rișurile impunătoarelor case ne­gu­st­o­rești de altădată cresc tufișuri chinuite. Puțin mai încolo, Caransebeșul e primenit ca de duminică, adevărată capitală a județului. Ajungi într-o modestă capitală de județ, la Bistrița, și dai peste unul dintre cele mai fermecătoare orașe ale vechiului Ardeal. La numai cîțiva kilometri, Năsăudul e în letargie, resemnat cu decăderea sa incurabilă. Din întîmplare, am ajuns și la Sovata, cu așteptarea de a găsi și aici aceeași ruină ca în aproape toate fostele stațiuni balneare din țară, și am dat peste un orășel viu și colorat, plin de o categorie aparte de turiști (și de români, „postsindicaliști“): cei de aici sînt în „concediu de odihnă“, cei care pleacă în „vacanță“ se duc în alte părți – a remarcat soția mea.

Și am ajuns și la Telciu (căutați pe hartă și veți găsi, eu habar n-aveam unde e). În orice caz, nu exista pe harta mea mentală a spațiilor culturale ale țării. Dar este! Un soi de parteneriat public-privat Romanian style, punînd laolaltă niște minunați tineri cu inițiativă, primarul satului și directorul bibliotecii din Bistrița, a reușit să ajungă la a cincea ediție a Telciu Summer Conferences, la care participă specialiști din Suedia sau Spania, pînă în China. Și unde calitatea intelectuală bate multe conferințe internaționale de reputație.

Pe străzile Telciului am asistat și la ur­mă­toarea scenă de film, ce rezumă multe dintre cele spuse pînă acum. Zi de nunți, o strașnică fată a locului, îmbrăcată în cel mai firesc costum popular, că­lă­rește falnic printre mașinile făloase ale mi­gran­ților întorși din Spania. Un tînăr, în cel mai impecabil costum Armani, cu papion și batistă asortate, se grăbește spre biserică. La un moment dat, bagă mîna în buzunar și începe să spargă în dinți semințe, punînd cojile, cu grijă, în palma stîngă. Le aruncă la primul coș și intră, pios, în biserică.

Atît tradiționaliștii care plîng du­pă țăranul de altădată, cît și moderniștii care îl acuză pe a­ce­lași țăran că este înapoiat pot avea moti­vele lor de nemulțumire față de toate a­ces­tea. Depinde dincotro privești… În ceea ce mă privește însă, eu am impresia că vorba veche cu „omul sfințește locul“ se potrivește mai bine decît oricînd cu aceste situații. Cu un stat indolent și un capitalism de piață cam sălbăticuț, o categorie emergentă a românilor a început să ia „dezvoltarea“ pe cont propriu. Să fie oare vorba de o „a treia Românie“?… 

Vintilă Mihăilescu este antropolog, pro­­fe­sor la Școala Națională de Științe Po­litice și Administrative. Cea mai recentă carte publicată: Apologia pîrleazului, Editura Polirom, Bu­cu­rești, 2015.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.