Vă recomand cartea mea, de acelaşi autor

Publicat în Dilema Veche nr. 261 din 18 Feb 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

O carte e ca un vapor: o lansezi la apă cu fast, numai ca s-o vezi micşorîndu-se spre linia orizontului. Nu poţi să aduci şampanie, întrucît studenţimea care mai cumpără şi citeşte cărţi preferă tequila, shot, cu puţină sare. Sare e recomandabil să foloseşti şi tu ca autor, pentru rănile care se deschid brusc cînd intri în librărie şi vezi cu cîţi inşi cu mult mai buni trebuie să concurezi. M-am gîndit la asta acum cîteva zile, în Diverta, cînd am lansat Ce n-a avut loc în prompter*. Iniţial, am numit volumul Cartea de închis televizorul, însă m-am gîndit mai bine şi-am realizat că nu vreau să trăiesc doar din literatură: vedeţi dumneavoastră, m-am obişnuit cu maşinile cu un anumit număr de cilindri, precum şi cu vacanţele într-o ţară exotică pe numele ei România. Ei da, îmi permit Poiana Braşov, să vă fie clar, şi deja strîng bani pentru Mamaia! M-am gîndit apoi să-mi pun poza pe copertă, în ideea că o asociere cu o figură publică destul de controversată o să-mi ajute. Însă designerul a sugerat că imaginea blocului din Pantelimon în care am copilărit ar realiza acelaşi lucru pentru vînzări, fără să sperie publicul cititor care preferă alte posturi de televiziune. Nu cred nici acum, dar vă îndemn să căutaţi o carte cu coperta cu două dungi negre sus şi jos şi-un bloc maro între ele. Aşa a fost toată adolescenţa mea, mulţumesc arhitecţilor care au inventat Pantelimonul! În general, lansarea de carte conţine o mare dezamăgire: autorul. De obicei, speech-ul lui e cu mult mai slab decît volumul. E ca un sportiv care a alergat Maratonul şi pe care îl pui să sară coarda cîteva minute, după ce a terminat. Nu mai poate. Nu mai are nimic de zis, n-au mai rămas decît banalităţile şi clişeele, ca mîlul pe fundul Herăstrăului secat. Cînd un autor vorbeşte prea bine la lansare, ar trebui să ni se aprindă un semnal de alarmă: sigur cartea nu e cine ştie ce! În ultimul an am trăit experienţa pirateriei literare. Două dintre textele mele de aici din Dilema veche ("România cu lanţul de gît" şi "Cine a mai rămas în Bucureşti") au fost luate cu copy/paste, dezbrăcate de numele autorului şi trimise să facă turul Internetului, exact ca Madonna, însă un pic mai bine îmbrăcate. Acum ştiu ce simt Adrian Minune şi Costi Ioniţă, ale căror MP3-uri zac, fără plata drepturilor de autor, în mii de torpedouri de bemveuri şi audi-uri. Aviz amatorilor: dacă doriţi să vă împăunaţi cu proaspăta dvs. achiziţie (cartea, adică, lăsînd-o demonstrativ în maşină, pe bancheta din spate), vă rog să folosiţi maşini mai puţin ostentative. Recomand Volvo, poate şi în virtutea unui contract de PR, sau poate că nu, chiar şi fără el! Acum cîţiva ani, cînd am plecat de la Ziarul financiar la Antena 1, o mulţime de cetăţeni bine intenţionaţi m-au compătimit că devin un cititor de prompter. În cultura urbană, cititorul de prompter e un pic mai prostovan decît păpuşa care zice "mama", dar cu mult mai bun de gură. Nu c-aş vrea să fac o pledoarie pentru cauza proprie, însă şi aici înţelepciunea populară se înşală: e greu, nene! Chiar şi numai să nu te bîlbîi! Şi, în general, cititorii de prompter pe care îi ştiu, ăia de nivel olimpic, sînt cu mult peste nivelul oricărei păpuşi, chiar dacă, după o oră de machiaj şi coafură, seamănă un pic cu ea. Toată înţelepciunea prompterului e ce anume scoţi din el. Editarea pentru textul prezentatorului e în general o sumă de tăieturi. La început, acum 16 ani, făceam asta cu foarfeca. Acum avem programe specializate şi scumpe. Ele îţi garantează că, la capătul unei ore, textul pe care îl vei citi are efectul esenţei de rom: concentrată, de-ţi trebuie doar trei picături de pus în chec, şi uşurică în acelaşi timp, dacă te uiţi la ea în lumină. Ei bine, tocmai pentru că în fiecare zi trebuie să tai texte, m-am gîndit să vă spun ce-a rămas pe dinafară. Adică exact ceea ce cred. Şi e firesc aşa: jurnalismul de fiecare zi, acela de prompter, e despre ce credeţi voi, nu eu. * O culegere de texte din Dilema veche. Dacă vă plac, daţi-mi un semn, prin achiziţia cărţii. Vă asigur că nu voi dona nimic în scop de binefacere, ci o să-mi cumpăr ceva frumos! Aştept şi sugestii la lucian@signfactor.ro

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Dezvăluirile șocante ale unui român despre „Mafia Luminii Sfinte” de la Sfântul Mormânt. „Pur și simplu îți dau foc” VIDEO
Cunoscutul vlogger Cosmin Avram face dezvăluiri incredibile despre ceea ce se întâmplă în Ierusalim, înainte, în timpul sărbătoririi Îniverii Domnului și imediat după, când credincioșii din lumea întreagă iau cu asalt Țara Sfântă
image
Culisele amorului dintre Elena și Nicolae Ceaușescu. Porecla dată de gura satului tinerei Lenuța a lui Briceag
Elena și Nicolae Ceaușescu au fost caracterizați, de contemporani, drept un cuplu inseparabil. Cei doi s-au cunoscut în perioada interbelică, între două perioade de detenție ale lui Nicolae Ceaușescu, în condiții puțin cunoscute, dar disecate de specialiști.
image
Povestea construirii primului autoturism românesc, Dacia. Nicolae Ceaușescu: „Perfectă pentru idioţi!“ VIDEO
La 11 mai 1968, a început construcția primului autoturism românesc, Dacia. Autoturismul avea inițial radio și scaune încălzite, dar Nicolae Ceaușescu s-a opus acestor opțiuni, spunând că sunt un „lux inutil“.

HIstoria.ro

image
Sfârșitul cumplit al savantului Emil Racoviță
După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Emil Racoviță s-a mutat înapoi la Cluj, găsind nealterate Institutul de Speologie și bogatele sale colecții.
image
Cum au văzut otomanii asediul Constantinopolului?
La inițiativa premierului turc Erdogan, la Istanbul a fost inaugurat, la 31 ianuarie 2009, Panorama 1453, un muzeu centru consacrat cuceririi Constantinopolului de către Mehmet al II-lea în 29 mai 1453.
image
Noi minciuni de la Moscova: „Motivul foametei din anii 1946-1947, din Republica Moldova, este România”
Purtătorul de cuvânt al MID-ului al Kremlinului, Maria Zaharova, a mai debitat o minciună sinistră. De data asta, oficialul rus a criticat Chișinăul pentru comemorarea victimelor foametei organizate de regimul sovietic în anii 1946-47 în Basarabia, declarând că motivul lipsei de produse alimentare a