Uniunea la paradă

Publicat în Dilema Veche nr. 231 din 27 Iul 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Pe măsură ce instanţele internaţionale îşi dovedesc neputinţa de a decide şi de a traduce în acţiune deciziile, numărul organismelor colective creşte. Proiectul Uniunii Mediteraneene a fost anunţat de preşedintele Franţei încă în discursul său de instalare, în 2007. Era evident că pe lîngă preşedinţia Uniunii Europene, în a doua jumătate a anului 2008, acesta era unul dintre punctele centrale ale politicii sale externe. Necesitatea de a apropia ţările din Sud de pe malurile Mediteranei de UE a fost lansată din 1995, în cadrul Procesului Barcelona, sub numele de Euromed. Încă de atunci presiunea islamistă în Alger şi Maroc, dificultăţile ridicate de imigraţie păreau să impună soluţii găsite în comun. Procesul a fost întrerupt atunci de asasinarea prim-ministrului israelian, Yitzhak Rabin, semn că în regiune consecinţele conflictului din Orientul Mijlociu influenţează toate încercările de rezolvare a problemelor economice sau politice. Iniţiativa lui Nicolas Sarkozy a fost întîmpinată cu suspiciunile care însoţesc de obicei inovaţiile preşedintelui francez, mereu bănuit că inventează simboluri, bune pentru consolidarea soclului propriei statui. Lista obiectivelor concrete este, totuşi, impresionantă: poluarea, interconexiunea pentru energie electrică, accesul la apa potabilă, educaţia, cercetarea, reglementarea fluxurilor migratoare, lupta împotriva terorismului. Blocajele sînt la fel de multe: Cancelaria Germaniei, prin vocea Angelei Merkel, a afirmat că nu vede necesitatea unui organism suplimentar. I s-a alăturat Suedia. La Sud, ţările vizate sînt într-o aprigă concurenţă pentru eventualul loc în conducerea eventualului nou organism; astfel, Uniunea Mediteraneană a devenit Uniunea pentru Mediterana, unde poate fi membră orice ţară a Uniunii Europene; apoi, diplomaţia franceză a produs minuni de subtilitate pentru a-i împăca pe liderii arabi pînă la punctul unde pot veni împreună la aceeaşi conferinţă. Dar nu mai mult de atît. În cele din urmă, 41 de lideri (dintre cei 44 invitaţi) au participat la reuniunile de la Grand Palais şi, dacă tot erau la Paris, au stat şi în tribunele spectaculoasei parade de 14 iulie. Sarkozy şi-a materializat astfel scopul: preluarea de către Franţa a rolului de negociator în conflictul dintre Israel şi unele ţări arabe, precum şi între ţările arabe. La summit nu s-a produs nici unul dintre incidentele prevăzute: preşedintele Bashar al-Assad al Siriei, prezent la tribuna oficială, e considerat responsabil de atacul din 1983 asupra unor militari francezi din Liban, atac soldat cu 58 de morţi. Clasa terminală a Academiei Militare Saint-Cyr poartă numele unuia dintre cei ucişi. În timp ce absolvenţii defilau, preşedintele Assad aplauda şi tensiunea nu a degenerat. Prezenţa preşedintelui sirian la Paris a născut multe controverse în presa franceză, printre deputaţii opoziţiei şi printre simplii adversari ai preşedintelui Sarkozy. Totuşi, La Paris, Assad şi omologul său libanez, Michel Suleiman, au decis să deschidă oficii diplomatice şi chiar dacă Assad a părăsit sala în timpul discursului premierului israelian Ehud Olmert şi a refuzat să-i strîngă mîna, cei doi au comunicat indirect prin prim-ministrul turc, Recep Tayyip Erdogan, el însuşi reticent cu privire la organismul la a cărui naştere a participat. Nu este singurul care consideră că una dintre motivaţiile Uniunii pentru Mediterana este blocarea accesului Turciei în Uniunea Europeană. Pînă la cooperarea visată de Sarkozy, riveranii Mării Mediterane sînt dominaţi de diferenţele de viziune, dar în special de atitudinile diferite faţă de SUA şi de puterile europene şi persistă temerile în legătură cu viitoarele forme de dependenţă. Cu răbdare, Uniunea pentru Mediterana poate deveni cadrul unde se poate lucra la atenuarea tensiunilor, amînînd pînă la anulare pericolele niciodată eliminate ale conflictelor armate; însă acum, la început, oferă, pe lîngă fotografia protocolară, doar o concesie făcută de 41 de şefi de stat unuia excesiv de ambiţios.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cristian Mureșan, economist român din Paris: „Ce s-a întâmplat în Europa de Est e un miracol economic fără precedent“ EXCLUSIV
Economistul Cristian Mureșan spune că în 1989, țări precum Polonia și România au plecat pe picior de egalitate și au avut o creștere spectaculoasă a PIB-ului, mai ales după aderarea la Uniunea Europeană.
image
image
Care este cea mai ieftină capitală din Europa pentru amatorii de city break-uri. Se poate mânca cu mai puțin de 3 euro
În orașul cu cel mai bun preț pentru amatorii de city break-uri costurile sunt cu peste 10% mai mici decât cel de pe locul secund, Lisabona.

HIstoria.ro

image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.
image
Bătălia de pe frontul invizibil al celui de-al Doilea Război Mondial
La izbucnirea războiului, în 1939, în Marea Britanie exista pericolul formării unei puternice coloane a cincea. Agenții Serviciului britanic de securitate (MI-5) au reușit să neutralizeze rețele importante de simpatizați pro-germani din Regatul Unit.