Stînga Americii de Sud

Publicat în Dilema Veche nr. 126 din 29 Iun 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Revigorarea stîngii de nuanţă comunistă în America de Sud apare est-europeanului ca un fenomen cel puţin curios. Pentru noi, falimentul comunismului şi, mai general, al ideilor socialiste este de domeniul evidenţei, iar caracterul genocidar al regimurilor politice comuniste este, la fel, dincolo de orice dubiu. Doar dl Băsescu, se pare, mai are dubii, dar competenta comisie îl va lămuri, nu am nici o îndoială. Deşi ştim bine că experienţele sînt, în cele din urmă, atît de intime încît nici măcar nu se pot povesti, dar asuma de alţii, noi, cei care purtăm încă rănile deschise ale terorii roşii, sîntem uimiţi să aflăm că mase de milioane de oameni votează liber comunismul. Noi ştim limpede că nu există nici un caz, unul singur măcar, în care sistemul economic socialist să fi adus prosperitate. Naţionalizarea nu este niciodată o soluţie pentru rezolvarea problemei sărăciei şi pentru noi, cei păţiţi, este absolut previzibil, de pildă, că nimic nu se va schimba în nivelul de trai al bolivienilor, ca urmare a naţionalizărilor în forţă dispuse de Evo Morales. Cum zicea cineva, o fi capitalismul împărţirea incorectă a bogăţiei, dar comunismul este împărţirea echitabilă a mizeriei. Atunci, e incredibil să vezi cum mase de oameni săraci speră totuşi să fie scoase din pauperitate de guverne comunizante. Mesajul principal, care duce la victorie stînga sud-americană, este cel egalitar-naţionalist. Mă întreb dacă masele de bolivieni sau de venezueleni chiar cred că politicile preşedinţilor lor le pot aduce prosperitate. Sau este, de fapt, o resemnare agresivă în faţa sărăciei, o logică de tipul "dacă noi sîntem condamnaţi la sărăcie, atunci să sărăcească şi bogaţii". America de Sud este, după toate datele, continentul cu cea mai largă prăpastie între săraci şi bogaţi. Un fel de Rusie amazoniană. Adică un teritoriu în care psihologia bate, adesea, ideologia. America de Sud este un teritoriu aparte din toate punctele de vedere. Literatura acestui continent mărturiseşte, mai bine decît orice, un fel de mister greu şi umed care încarcă orice este cuprins între Mexic şi Ţara de Foc. Mă gîndesc că, poate, oamenii de acolo sînt altfel şi atunci altfel trebuie să le judecăm comportamentele. În general, cred că excepţionalismul este specific oricărei regiuni, oricărei ţări, oricărei naţiuni. Numai teoreticienii ştiinţelor politice şi politicienii înşişi ne conving că, de fapt, sîntem toţi la fel. Într-un recent articol apărut în Foreign Affairs, fostul ministru de Externe mexican Jorge Castaneda, actualmente profesor la New York University, atrage atenţia asupra existenţei a două feluri de stîngă sud-americană. În fond, această teză subîntinde o filozofie banală: în orice fenomen vei găsi aspecte mai bune sau mai rele, în funcţie de orice criteriu posibil. Şi islamul e unul bun şi unul rău, şi Occidentul e unul bun şi unul rău, şi dreapta politică din lumea întreagă este una bună şi una rea, atunci, desigur, şi stînga sud-americană este una bună şi una rea. Cea rea, radicală, stridentă, aproape nebună, reprezentată de preşedinţii Hugo Chávez (Venezuela) şi Evo Morales (Bolivia), rămîne fidelă castrismului originar. Cealaltă stîngă, cea bună, decentă, modernă, echilibrată, raţională, reprezentată de preşedinţii Lula (Brazilia), Kirchner (Argentina), Vasquez (Uruguay), Bachelet (Chile) şi Garcia Perez (Peru), a rupt-o cu legendarul Fidel, deşi tot din mantaua lui e coborîtă. Columbia este o excepţie, iar în Mexic opinia publică este masiv în favoarea stîngii, victoria lui Andres Obrador la alegerile din 2 iulie fiind foarte posibilă. Un fel de tsunami roşu a lovit continentul de la sud de Statele Unite. Vigoarea stîngii sud-americane, care are un puternic caracter populist-naţionalist, este, desigur, explicabilă şi prin aceea că pauperitatea şi instabilitatea prelungită a anilor '80-'90 a anihiliat criticismul civic şi a făcut ca masele isterizate să fie disponibile către mesajele de acest gen. În plus, socialismul nu s-a epuizat niciodată ca experienţă socială în America de Sud. Socialismul poate fi, pentru naţiuni instabile politic şi sărace, un vis ademenitor - unul din acele visuri care nu se pot spulbera decît prin trăire. În America de Sud nu a existat nici un caz în care un regim (pro)comunist să cadă de la putere prin voinţă populară, ca urmare a unui grandios eşec, perceput ca atare şi sancţionat în consecinţă de populaţie. De fiecare dată, asemenea regimuri au fost înlăturate prin lovituri de stat militare, de fiecare dată s-a simţit mîna ocultă a CIA, de fiecare dată militanţii procomunişti au putut deveni eroi. În aceste condiţii, prăbuşirea URSS a avut, în America de Sud, un alt efect decît cel pe care l-a avut în spaţiul nostru. Dacă în Europa a pecetluit definitiv soarta comunismului, în America de Sud a eliberat partidele şi liderii comunişti de acuzaţia cea mai grea, şi anume aceea că acţionează la ordinele Moscovei. Dispariţia URSS a eliberat pe comuniştii sud-americani de suspiciunea acţiunilor de tip cominternist şi i-a redat poporului. Astfel, naţionalismul lor a devenit pregnant şi imbatabil. Ceauşescu intuise acest lucru de ani de zile: ca să se menţină la putere, un regim comunist trebuie să devină naţionalist. Învăţătura internaţionalistă trebuie abandonată, comunismul trebuie să cîştige legitimitate naţională. Falimentul economic, incompetenţa administrativă şi celelalte "produse" fireşti ale regimurilor comuniste pot fi acoperite prin naţionalism exacerbat. În faţa duşmanului din exterior, nimeni nu trebuie să se gîndească la dramele din interior. Însă cum de naţionalismul, altădată apanaj al dreptei extreme, este acum la stînga? După al doilea război mondial, dreapta a produs globalizarea. Firesc, stînga s-a repliat în naţionalism. Ceea ce se întîmplă acum în America de Sud este un argument: comunismul care bîntuie continentul tangoului şi al sambei este virulent naţionalist şi vădit antiglobalist.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

semafor jpeg
Provocarea care dă bătăi de cap multor șoferi. Care este ordinea de trecere a mașinilor, având în vedere că semafoarele nu funcționează?
Atunci când ne urcăm la volan, este extrem de important să cunoaștem cât mai bine regulile de circulație. Acestea sunt menite să ne țină în siguranță, iar chiar și situațiile ieșite din comun sunt prevăzute în legislație.
dragusin jpg
Radu Drăgușin, la munca de jos. Stoperul naționalei a cărat lăzi cu mâncare
Radu Drăgușin, 22 de ani, a împărțit alimente în prejma sărbătorilor.
Candidatul independent Călin Georgescu face declarații de presă, în Izvorani, județul Ilfov. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Călin Georgescu ar fi plagiat proiectul „Hrană, apă, energie” de la oligarhul pro-rus Ilan Șor care l-a publicat în 2022
Proiectul „Hrană, apă, energie”, denumirea programului electoral cu care a mers Călin Georgescu în campania electorală pentru Cotroceni, este identic cu ce lansat cu câţiva ani în urmă de către fostul deputat de la Chişinău, Ilan Şor, un oligarh pro-rus condamnat la închisoare.
Polițiștii de frontieră l au prins pe falsul medic în tren, la Vama Curtici jpeg
Sorin Grindeanu despre Schengen: „Se reduc timpii de staţionare în frontiere cu aproximativ 30 de minute pentru fiecare tren”
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat, joi, că timpii de staţionare în frontiere se vor reduce cu aproximativ 30 de minute pentru fiecare tren, în urma intrării depline în spaţiul Schengen de la 1 ianuarie 2025, iar transportatorii rutieri vor tranzita mai repede frontierele UE.
tribunal
Rapid face sărbătorile în liniște. Ce a decis instanța în procesul privind folosirea abuzivă a imnului
Rapid, clubul sportiv și cel de fotbal, a fost acționat în justiție de Andrei Păunescu, fiului fostului poet Adrian Păunescu.
Vama Nădlac (© Raimond Spekking / CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons)
România și Bulgaria intră în spațiul terestru Schengen de la 1 ianuarie 2025
Miniștrii de interne din țările UE, reuniți în Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI), au decis să ridice controalele asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu și între Bulgaria și România începând cu 1 ianuarie 2025, a anunțat Consiliul Uniunii Europene.
Stațiunea Borsec. Foto Statiunea Borsec
Locul din țara noastră, vechi din 1850, care va fi revitalizat cu fonduri europene. Este una dintre cele mai vechi stațiuni balneoclimaterice din România
Stațiunea Borsec, cunoscută pentru apele sale minerale și peisajele montane spectaculoase, va beneficia de un proiect amplu de revitalizare finanțat prin fonduri europene.
italia pixabay jpg
Țara din Europa, aproape de România, în care toată lumea vrea să trăiască. Are condiții bioclimatice unice în lume, ocupă 0,5% din Pământ, iar 0,83% din omenire trăiește acolo
Este o țară de o frumusețe rară, cu o climă plăcută și o istorie incredibilă. Iar, de-a lungul deceniilor, undeva în jur de un milion de români și-au început o nouă viață aici. Este vorba despre Italia, o țară incredibilă, care impresionează prin biodiversitatea ei!
castigator loto, captura video jpg
Cine este românul care a câştigat 1,62 milioane de lei la Loto 6/49
Miercuri, ieşeanul care a câştigat marele premiul la Loto 6/49 la extragerea din 8 decembrie şi-a ridicat de la Loteria Română premiul în valoare de 1,62 milioane de lei (peste 325.000 de euro).