Speculaţii pontice şi speranţe europene

Publicat în Dilema Veche nr. 123 din 1 Iun 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Încheiam săptămîna trecută spunînd că "binele regiunii" este un ideal cu geometrie variabilă pe malurile Mării Negre. Felul în care Rusia vede "binele regiunii" diferă radical, uneori pînă la confruntare, cu viziunile, la rîndul lor diferite, pe care, de pildă, Georgia sau Moldova le au. Spuneam, de asemenea, că, teoretic, niciodată Mara Neagră nu a fost mai pacificată decît în anii războiului rece. Deşi Marea Neagră era un spaţiu de contact direct între NATO (prin Turcia) şi Pactul de la Varşovia (prin URSS, România şi Bulgaria), sau poate tocmai de aceea, regiunea era cu adevărat îngheţată. Deşi pe Marea Neagră manevra zilnic o puternică flotă sovietică (construită anume ca, în caz de conflagraţie mondială, să iasă rapid în Mediterana), iar nu mai puţin celebra flotă a VI-a americană trimitea adesea vase de război prin strîmtorile turceşti, marea aceasta a fost chiar unul din acele locuri în care nu s-a întîmplat nimic. Popoarele din jur descoperă astăzi cu uimire faptul că Marea Neagră este, din punct de vedere strategic, un butoi cu pulbere. De două generaţii, această mare nu a fost altceva decît locul de vacanţă de vară pentru zeci de milioane de oameni. Pentru locuitorii ţărilor care au litoral la Marea Neagră, semnificaţia mării era pur şi exclusiv turistică, ceea ce nu e deloc puţin pentru nişte oameni al căror moment de maximă liberate era concediul anual din vară, în cadrul căruia mersul la mare era climaxul. Desigur, o asemenea pace nu mai este posibilă acum şi, probabil, nu mai este nici de dorit. Nu mă pot reţine de la o speculaţie. După cum se ştie, numele Mării Negre în tradiţia greco-romană era Pontus Euxinus, ceea ce însemna "Marea Ospitalieră". Acest toponim, însă, era un eufemism după Pontus Axeinos, ceea ce însemna exact invers, adică "Marea Inospitalieră", denumire care - aflăm de la Strabon - este anterioară colonizării greceşti a malurilor mării. Etimologia lui Axenios vine de departe, dinspre Centrul Asiei, pe complicate rădăcini persane: axsainia înseamnă "negru, întunecat", ceea ce explică şi denumirea de azi. În plus, se ştie că vechii greci foloseau culorile spre a indica punctele cardinale, negru desemnînd nordul şi roşu sudul. Etimologia toponimului îmi pare că are o subtilă legătură cu profilul strategic al Mării Negre. Atîta timp cît purta denumire asiatică, marea era inospitalieră, denumită european ca efect al colonizării, adică al luării în stăpînire de către o altă cultură, marea a devenit ospitalieră. Şi acum Marea Neagră se poate "construi" ca realitate strategică după două modele, cel european şi cel asiatic. Marea Neagră a stat multe decenii în afara Europei, ca un fel de graniţă foarte îndepărtată. Readucerea ei în Europa este, acum, principala misiune a ţărilor riverane. Smulsă Asiei şi redată Europei, Marea Neagră poate deveni, dacă nu un spaţiu prosper, cel puţin un loc sigur. Nu sînt optimist de fel, aşa că nu privesc cu mare încredere acest proces de "europenizare" a Mării Negre, cu atît mai mult cu cît, pînă acum, europenii înşişi nu s-au simţit motivaţi să asume un atare proiect. Însă, ceea ce cred că va determina pînă la urmă integrarea Mării Negre în Europa ca o graniţă apropiată, este acea putere enormă, subterană, oarbă şi incontrolabilă care suplineşte mereu în istorie lipsa de viziune a liderilor politici: voinţa populară. În 2005 am coordonat în cadrul prestigiosului Institut pentru Politici Publice o amplă cercetare a percepţiei opiniei publice româneşti asupra relaţiilor internaţionale, în general, şi a politicii externe, în special. Din economia întrebărilor referitoare la cele două regiuni "strategice" cărora România le aparţine - Europa de Sud-Est şi Marea Neagră - concluzia a fost clară: oamenii îşi doresc să nu facă parte din aceste regiuni. Contextul geografic este perceput ca un blestem istoric, aşa că singura cale de ieşire de sub tirania unei istorii mici, nefericite, marginale şi mediocre este evadarea din geografie. Românii nu se recunosc ca aparţinînd vreuneia dintre cele două regiuni, ci direct Europei sau, mulţi, direct lumii. Identitatea de "est-european", ca şi cea încă mai strîmtă de "balcanic" sînt pur şi simplu refuzate. Cele mai calde sentimente merg către ţările vestice şi cele mai reci către ţările estice (cu un maxim al antipatiei către ţările arabe şi Rusia). Orientarea politică, pe care cetăţenii o doresc pentru România, ţinteşte, fără echivoc, vestul. Nu estul, nu regiunea, nu Marea Neagră. Şi pot să pun prinsoare că, dacă aş fi extins cercetarea către întreaga populaţie din jurul Mării Negre, rezultatul ar fi fost acelaşi. Energiile popoarelor din jurul Mării Negre au funcţionat în istorie după hazard, asincron şi adesea antagonic. Acum, Uniunea Europeană poate fi mobilul care pune în mişcare şi unidirecţionează aceste energii. Pentru prima dată în istorie, ţările pontice, care au o anvergură exclusiv regională, au o ţintă comună. O stafie bîntuie malurile Mării Negre: Uniunea Europeană. Cu excepţia Rusiei, care asumă un rol de solist global, absolut toţi cei de la Marea Neagră sînt seduşi de UE, iar majoritatea ţărilor din regiune au cerut oficial să devină membre UE. Acesta este modelul pe care Europa îl oferă ţărilor de aici. Din păcate, Europa nu este încă suficient de înţeleaptă. Marfa este tentantă, o vrea toată lumea, dar vînzătorul (care e şi producător în acest caz), face greşeli majore de marketing. Ezitările europene în privinţa Turciei, caracterul nedefinit al politicii de vecinătate, jocul cu data aderării României şi Bulgariei (presa de la Sofia titra, cu puţin înainte de raportul de ţară, "Nu ne umiliţi!" - titlu care s-a putut regăsi şi în presa turcă în preajma Summitului de acum un an cînd trebuia să se decidă asupra începutului negocierilor de aderare cu Turcia) şi, mai ales, lipsa de mobilizare a resurselor intelectuale ale Uniunii, în vederea abordării regiunii Mării Negre, rămîn însă prilejuri de melancolie.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

semafor jpeg
Provocarea care dă bătăi de cap multor șoferi. Care este ordinea de trecere a mașinilor, având în vedere că semafoarele nu funcționează?
Atunci când ne urcăm la volan, este extrem de important să cunoaștem cât mai bine regulile de circulație. Acestea sunt menite să ne țină în siguranță, iar chiar și situațiile ieșite din comun sunt prevăzute în legislație.
dragusin jpg
Radu Drăgușin, la munca de jos. Stoperul naționalei a cărat lăzi cu mâncare
Radu Drăgușin, 22 de ani, a împărțit alimente în prejma sărbătorilor.
Candidatul independent Călin Georgescu face declarații de presă, în Izvorani, județul Ilfov. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Călin Georgescu ar fi plagiat proiectul „Hrană, apă, energie” de la oligarhul pro-rus Ilan Șor care l-a publicat în 2022
Proiectul „Hrană, apă, energie”, denumirea programului electoral cu care a mers Călin Georgescu în campania electorală pentru Cotroceni, este identic cu ce lansat cu câţiva ani în urmă de către fostul deputat de la Chişinău, Ilan Şor, un oligarh pro-rus condamnat la închisoare.
Polițiștii de frontieră l au prins pe falsul medic în tren, la Vama Curtici jpeg
Sorin Grindeanu despre Schengen: „Se reduc timpii de staţionare în frontiere cu aproximativ 30 de minute pentru fiecare tren”
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat, joi, că timpii de staţionare în frontiere se vor reduce cu aproximativ 30 de minute pentru fiecare tren, în urma intrării depline în spaţiul Schengen de la 1 ianuarie 2025, iar transportatorii rutieri vor tranzita mai repede frontierele UE.
tribunal
Rapid face sărbătorile în liniște. Ce a decis instanța în procesul privind folosirea abuzivă a imnului
Rapid, clubul sportiv și cel de fotbal, a fost acționat în justiție de Andrei Păunescu, fiului fostului poet Adrian Păunescu.
Vama Nădlac (© Raimond Spekking / CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons)
România și Bulgaria intră în spațiul terestru Schengen de la 1 ianuarie 2025
Miniștrii de interne din țările UE, reuniți în Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI), au decis să ridice controalele asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu și între Bulgaria și România începând cu 1 ianuarie 2025, a anunțat Consiliul Uniunii Europene.
Stațiunea Borsec. Foto Statiunea Borsec
Locul din țara noastră, vechi din 1850, care va fi revitalizat cu fonduri europene. Este una dintre cele mai vechi stațiuni balneoclimaterice din România
Stațiunea Borsec, cunoscută pentru apele sale minerale și peisajele montane spectaculoase, va beneficia de un proiect amplu de revitalizare finanțat prin fonduri europene.
italia pixabay jpg
Țara din Europa, aproape de România, în care toată lumea vrea să trăiască. Are condiții bioclimatice unice în lume, ocupă 0,5% din Pământ, iar 0,83% din omenire trăiește acolo
Este o țară de o frumusețe rară, cu o climă plăcută și o istorie incredibilă. Iar, de-a lungul deceniilor, undeva în jur de un milion de români și-au început o nouă viață aici. Este vorba despre Italia, o țară incredibilă, care impresionează prin biodiversitatea ei!
castigator loto, captura video jpg
Cine este românul care a câştigat 1,62 milioane de lei la Loto 6/49
Miercuri, ieşeanul care a câştigat marele premiul la Loto 6/49 la extragerea din 8 decembrie şi-a ridicat de la Loteria Română premiul în valoare de 1,62 milioane de lei (peste 325.000 de euro).