România <i>vs</i> Ucraina

Publicat în Dilema Veche nr. 234 din 7 Aug 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a stabilit zilele în care vor avea loc dezbaterile publice în cazul "România vs Ucraina", privitor la delimitarea spaţiilor maritime din Marea Neagră. După cum se ştie, cele două ţări nu s-au înţeles cu privire la trasarea frontierei maritime dintre ele, existînd o suprafaţă de aproximativ 12.000 km2 de mare aflată în dispută. Mai exact, cele două ţări au pretenţii concurente asupra acestui bazin maritim. Miza este de natură economică, în primul rînd, dat fiind că explorări anterioare au identificat o anumită rezervă de gaze aflată acolo. Este de precizat că, avînd în vedere nevoile României, aceste rezerve ne-ar ajuta substanţial pentru o perioadă de pînă la 20 de ani, timp suficient să putem găsi - eventual alături de ceilalţi europeni - soluţii de independenţă energetică. Asta, fireşte, dacă nu cumva, după ce vom cîştiga acest proces, nu vom avea grijă să dăm aceste rezerve pe nimic vreunei firmuliţe de doi bani. Pentru Ucraina însă, avînd în vedere volumul de gaze pe care îl consumă, rezerva în litigiu nu înseamnă prea mult. Mai trebuie spus că zona în litigu, aflată la nord-est de gurile Dunării, este destul de bună pentru pescuit şi nu are vreo valoare strategică deosebită. Aşadar, pe 2, 3, 4 şi 5 septembrie, România, în calitate de reclamant, îşi va susţine cazul prin pledoarii în faţa judecătorilor care vor dura trei ore pe zi. Pe 9, 10, 11 şi 12 septembrie, tot cîte trei ore pe zi, Ucraina va răspunde cu pledoaria sa. Pe 15 şi 16 septembrie, România va răspunde poziţiilor exprimate de Ucraina, iar pe 18 şi 19 septembrie, Ucraina va răspunde României din nou, încheind faza de dezbatere orală a cazului. Curtea va începe imediat deliberările şi, într-un interval de trei pînă la şase luni, va emite hotărîrea scrisă. Practic, Curtea va trasa frontiera dintre cele două state. De precizat că decizia Curţii va fi precisă, indicînd prin coordonate geografice (longitudine şi latitudine) traseul frontierei dintre cele două state, în privinţa zonei maritime aflate în litigiu. Contrar unor opinii exprimate în presa noastră cam după ureche, hotărîrea este, conform dreptului internaţional, obligatorie, definitivă şi executorie. Cu alte cuvinte, această hotărîre nu mai poate fi contestată în faţa unei alte instanţe de judecată, iar aplicarea ei se face de îndată, fără să mai fie nevoie de formalităţi suplimentare. Există în opinia publică de la noi o confuzie şi o temere în legătură cu acest proces. Confuzia este că Insula Şerpilor face obiectul acestui proces, fiind chiar teritoriul aflat în litigiu. Insula este, fără tăgadă, parte a teritoriului Ucrainei - România recunoscînd acest lucru, inclusiv prin tratatul din 1997. Insula Şerpilor are relevanţă limitată pentru cazul dedus Curţii, ea putînd să joace sau nu un rol în delimitarea frontierei aflate în litigiu, în funcţie de statutul ei juridic (stîncă sau insulă locuită) şi de metoda de trasare a frontierei, căci, în practica internaţională, există mai multe metode după care două ţări cu frontieră maritimă comună stabilesc linia de demarcaţie. În fapt, unul dintre pricipalele motive pentru care s-a ajuns la acest proces este acela că România şi Ucraina au utilizat metode diferite de delimitare a spaţiilor maritime în timpul negocierilor bilaterale şi nu au putut agrea asupra unei metode mutual acceptate. Conform metodei de delimitare pe care România o susţine, statutul Insulei Şerpilor, din acest punct de vedere, este nerelevant. Temerea este că hotărîrea Curţii nu va fi respectată de Ucraina, în cazul în care îi va fi nefavorabilă. În cei peste 60 de ani de funcţionare de Curţii Internaţionale de Justiţie, aceasta a judecat 97 de litigii diverse între state şi nu a existat nici o situaţie în care deciziile să nu fie puse în aplicare. Doar în trei cazuri au existat întîrzieri ale aplicării hotărîrilor şi doar într-unul dintre ele motivele întîrzierii au fost de ordin politic. Aşadar, nu există nici un precedent în care un stat să refuze punerea în aplicare a hotărîrilor Curţii. Mai mult, atît Traian Băsescu cît şi Victor Iuşcenko au declarat recent, cît se poate de limpede, că statele lor vor pune în aplicare decizia Curţii, de îndată, indiferent care va fi aceasta. Discutînd cu diverşi experţi în drept internaţional, am putut înţelege că un stat care ar refuza punerea în aplicare a unei decizii a Curţii s-ar pune într-o situaţie de neimaginat. Nu doar că, după Carta ONU, ar deveni subiectul unei acţiuni a Consiliului de Securitate de aplicare a deciziei, dar ar deveni imediat un stat paria pe plan internaţional. Ucraina nu îşi permite aşa ceva. Aşadar, deşi experienţa relaţiei bilaterale cu Ucraina ne-ar îndreptăţi să avem anumite temeri cu privire la reacţia Kievului în faţa unei decizii nefavorabile, avem bune temeiuri să sperăm că nu va fi cazul. Sigur că orice speculaţie asupra hotărîrii este nepotrivită, dat fiind că este o decizie tehnică destul de complicată, cu puţină încărcătură politică. Mă hazardez totuşi să fac un pronostic: România nu va pierde acest proces. Chiar dacă pretenţiile noastre ar putea să nu fie pe de-a-ntregul admise de Curte, cred că avem toate motivele să sperăm că delimitarea frontierei va fi mult mai aproape de ceea ce propune România, decît de ceea ce propune Ucraina. Echipa care ne va apăra interesele la Haga este compusă din jurişti români şi străini de marcă şi este coordonată de Bogdan Aurescu. Să le urăm succes!

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Oamenii lui Putin, amenințări cu ce de-al Treilea Război Mondial dacă Ucraina folosește arme occidentale pentru a lovi Rusia
Un aliat al președintelui rus Vladimir Putin a lansat un avertisment grav asupra posibilității unui al Treilea Război Mondial, în cazul în care Ucraina va folosi armele furnizate de Occident pentru a lovi teritoriul rus.
image
Ce șansă are un dependent de alcool să trăiască o viață normală. Psihiatru: „E un proces greu și de durată“
Consumul de alcool a fost mereu o reală problemă a societății, susțin cadrele medicale. Dependența de alcool, un fenomen care se răspândește constant, afectează tot mai multe vieți.
image
„Rețea” de nași, fini, afini și prieteni ai lui Andrei Volosevici, primarul Ploieștiului, plătiți regește din banii publici
Presa din Prahova a dezvăluit că peste un milion de lei din bugetul ploieștenilor a fost utilizat de Primăria Ploiești și instituțiile subordonate pentru plata salariilor, primelor, sporurilor și indemnizațiilor acordate rudelor și prietenilor primarului Andrei Volosevici în anul fiscal 2022.

HIstoria.ro

image
Un asalt dincolo de orice imaginație, în „Historia” de mai
„Un asalt îndrăzneţ, dincolo de orice imaginaţie“. Așa a numit Churchill operațiunea de salvare a lui Benito Mussolini din hotelul Campo Imperatore, în ziua de 12 septembrie 1943. Dosarul de luna aceasta este dedicat unui raid ca în filme, prezentat pas cu pas. Revista vă așteaptă și cu alte surpri
image
Spitalul de la Palatul Regal: Regina Maria, „mamă a răniţilor”
Regina Maria începuse, încă din anii neutralităţii, un plan de susţinere al războiului din punct de vedere sanitar şi medical, bazându-se pe experienţa – ce-i drept, mai redusă – din timpul războiului balcanic.
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.