Povestea ProPublica (III)

Publicat în Dilema Veche nr. 721 din 14-20 decembrie 2017
Povestea ProPublica (III) jpeg

Într-un fel, Paul Steiger personifică jurnalismul de mare calitate, acela către care priveam cu toții la începutul anilor 1990. Pe atunci, ne uitam prin presa occidentală, mai ales prin cea anglofonă, și înțelegeam marile lecții: separarea totală a paginilor de opinie de cele de informație, verificarea informației din trei surse, păstrarea unei anumite detașări a relatării și mai ales echilibrul. Era modelul nostru. În presa de astăzi, nu prea mai găsești așa ceva. Nici măcar în marea presă care, acum aproape 30 de ani, ne contura idealul după deceniile de presă comunistă. Jurnalistul de astăzi se implică afectiv în ce scrie, umorile lui nu doar că se văd, dar aproape că scriu relatarea, iar verificarea informației se face grăbit și superficial, dacă se face. Jurnalistul de astăzi nu mai vrea să afle, ci cere direct socoteală – el nu mai informează, ci trage direct la răspundere. E grăbit, superficial și, am mai spus-o, pare că nu-i pasă dacă cuvintele lui sînt prea grele sau prea ușoare, le aruncă pur și simplu sub ochii tuturor cu nonșalanță. Sau cu inconștiență.

Paul Steiger pare că vine din altă cultură a presei, dar reușește cumva să fie pe mai departe adecvat și relevant. Îmi vorbește despre legătura pe care jurnalistul trebuie să o facă între informație și temă. Orice informație subîntinde o temă mai mare, generală. Jurnalistul nu are, poate, timpul și spațiul editorial să trateze tema, dar este foarte important să-i facă pe cititori să înțeleagă care este tema informației pe care o relatează. Doar așa informația își vădește relevanța și, în cele din urmă, utilitatea. Și nu ezită să-mi spună opinia lui despre echilibrul unei relatări: „Cînd eram la Wall Street Journal, obișnuiam să spun că vindem două ziare la preț de unul. Paginile de opinii și comentarii erau viguros de dreapta, dar paginile de informație, cele pe care le coordonam direct, erau echilibrate. Țineam mult la asta. Și precizez că pentru mine echilibrul unei relatări nu înseamnă să dai trei paragrafe dintr-o parte și alte trei paragrafe din cealaltă parte, și gata. Nu cred nici în relatarea faptelor brute și atît. Așa ceva nu ajută deloc cititorul. Dimpotrivă, îl încurcă. Faptele trebuie explicate. Echilibrul vine din onestitatea jurnalistului. Dăm faptele așa cum sînt, relatăm întregul context și încercăm cîteva ipoteze explicative rațional posibile. Este important să-i dai cititorului ideea că există percepții diferite asupra faptelor, dar să explici clar că acestea sînt doar percepții. Asta înseamnă pentru mine echilibru.“ Replic: „Dar trăim în epoca fake news și a post-adevărului! Învățăm că fiecare are adevărul lui și că toleranța înseamnă să acceptăm asta.“ Paul Steiger reacționează imediat: „Eu nu cred în această teorie a adevărului. Pentru mine, adevărul este cel al faptelor. Chiar dacă instinctele tale te duc într-o direcție sau alta, faptele rămîn acolo unde sînt.“

Am sentimentul că jurnalismul se schimbă și pentru că exigențele publicului au crescut. Se cere jurnalistul impecabil, aproape sfînt – publicul și breasla sînt tot mai pretențioase. Ne interesează nu doar cum își face un jurnalist meseria, ci și ce fel de om este. Credibilitatea relatărilor sale este totuna cu credibilitatea lui ca om. Poate fi un jurnalist blamabil pentru păcate mai mult sau mai puțin private un bun profesionist? Mă uit la ceea ce se întîmplă în America. Valul #metoo a scos din profesie jurnaliști pînă mai ieri respectați și influenți, oameni cu solide cariere în presă, pentru că au avut un comportament nepotrivit în relația cu femeile cu cine știe cît timp în urmă. Iar această reacție nu ține cont de ideologie: sînt măturați, deopotrivă, jurnaliști de la dreapta și de la stînga. Paul Steiger îmi spune că fenomenul hărțuirii sexuale ajunsese, totuși, să aibă o amploare inacceptabilă. Dar, ca de obicei, analiza lui este nuanțată: „Adevărul este că toți am cam închis ochii cînd Bill Clinton a avut un comportament total nepotrivit, fiind președinte în funcție. Totuși, îmi amintesc că, pe atunci, cînd toată lumea auzise povești de acest gen de la Casa Albă, am cunoscut femei care mi-au spus că speră ca președintele Clinton să le facă și lor avansuri de acest gen. După cum am cunoscut și persoane absolut dezgustate de ceea ce se auzea. Cazurile de genul acesta sînt extrem de delicate. Uneori, aruncăm și copilul odată cu apa murdară din copaie. Dar, repet, se ajunsese prea departe. Ceea ce s-a întîmplat la FoxNews sau ceea ce se întîmplă la Hollywood este absolut intolerabil.“

În final, Paul Steiger îmi dă, fără să vrea, cea mai frumoasă definiție pentru jurnalismul de calitate: „Trebuie ca oamenii să poată să-și judece singuri viețile după ceea ce citesc în ziare.“ Presa ca reper existențial! Abia de aici poate începe o discuție despre ceea ce are presa de făcut într-o lume liberă, despre distincția dintre presa liberă și propagandă, despre statutul jurnalistului și despre răspunderea lui. Dar interviul se termină brusc, căci Paul Steiger trebuie să meargă la Gala Superscrieri, unde este invitat de onoare. Ne strîngem mîinile. Sînt pur și simplu cucerit de el și îmi spun că am petrecut una dintre cele mai folositoare ore din viața mea. Nu din viața mea de gazetar, ci din viața mea de consumator de presă. El va mai rămîne cîteva zile în București, ca turist. Eu voi rămîne încă mulți ani în București, ca locuitor.

Thank you, Mr. Steiger!

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.