Povestea ProPublica (II)

Publicat în Dilema Veche nr. 720 din 7-13 decembrie 2017
Povestea ProPublica (II) jpeg

Paul Steiger vorbește rar, cu vădită delicatețe, își caută cuvintele cu grijă. Are calitatea unui mare jurnalist, aceea de a ști exact ce greutate are fiecare cuvînt. Se exprimă nuanțat și limpede ca apa de izvor. Îl ascult cu admirație nostalgică – greu mai găsești astăzi un jurnalist care adecvează perfect cuvîntul la mesajul pe care îl are de livrat.

În 2006 scria că presa în print are, totuși, viitor, dar că breasla trebuie să fie mai atentă și mai inteligentă, alegînd abil ce anume trebuie să dea în online și ce anume să dea în print. 11 ani mai tîrziu, îmi spune: „Viitorul printului este tot mai îngust. E adevărat că The New York Times culege, încă, aproximativ 60% din venituri de pe urma printului, dar acest procent scade văzînd cu ochii. Pe măsură ce vin noi generații de cititori, preferința pentru informațiile furnizate online se impune. Acestor noi generații le este mult mai ușor să lucreze cu instrumentele din online decît cu paginile tipărite, le este mai ușor să manevreze paginile online, să colaționeze texte, paragrafe și informații de pe o pagină pe alta. Sigur, pentru jurnaliștii care lucrează așa apar noi capcane. E mult mai ușor să cazi în păcatul plagiatului lucrînd așa, trebuie să fii foarte atent! Dar, pe măsură ce trece timpul, trebuie să admitem că eficiența lucrului online este net superioară.“ Sînt un conservator incurabil și oftez trist: părăsirea erei Gutenberg alterează profesia. În plus, Internetul a făcut posibil așa-zisul jurnalism civic: orice activist al unei cauze se poate erija în jurnalist și publică de capul lui, fără să respecte vreo regulă profesională, ce vrea. Cum poate jurnalistul de redacție, profesionistul, să reziste acestei competiții? El trebuie să verifice informația, să o treacă printr-un control redacțional și abia apoi o poate publica. Blogger-ul va fi mereu înaintea lui. „Sigur că asta este o mare provocare, răspunde Steiger. Redacto-rul-șef al unui mare ziar american, un tip cam iconoclast, a spus la un moment dat că în jurnalismul de azi viteza este noua acuratețe (speed is the new accuracy) și am reacționat imediat: «Nu!» Provocarea este aceea de folosi noile tehnologii în folosul profesiei și nu împotriva ei. Cu noile tehnologii trebuie să continuăm să transmitem aceleași valori profesionale și nu altele. Acuratețea trebuie să rămînă pe primul plan orice-ar fi. Acum cîteva săptămîni, ProPublica a publicat o știre importantă despre președinte și, în week-end-ul care a urmat, unul dintre purtătorii lui de cuvînt a reacționat spunînd, disprețuitor, că ei nu-și pierd vremea cu «blog-uri de stînga». Noi nu ne considerăm «un blog de stînga» și nimeni din breaslă nu ne consideră astfel. Dar, trecînd peste asta, redactorul care era de serviciu a trebuit să reacționeze. Era însă dificil să o facă pe loc, în forma consacrată, scriind un articol. Mai întîi pentru că, fiind week-end, nu avea la dispoziție un reporter la Casa Albă care să relateze exact ce s-a întîmplat acolo, apoi pentru că șeful lui editorial nu era disponibil; în plus, în asemenea cazuri ne consultăm cu avocații etc. Dar timpul trecea, așa că el a decis să răspundă folosind Twitter-ul și a făcut un tweet-story. Adică a scris o reacție folosind mai multe tweet-uri succesive, care, însumate, dădeau un text mai amplu. Îți trebuie o anume abilitate să scrii așa ceva, pentru că oamenii citesc, practic, mesaje de Twitter scrise unul după celălalt și riscul este să îl citească pe primul sau pe primele două și apoi să nu mai citească. Să scrii tweet-uri succesive care să țină trează atenția și curiozitatea cititorului este o modalitate nouă de scriere jurnalistică. El a făcut-o foarte bine și a avut o audiență consistentă. A fost o bună soluție pentru a reacționa, ținînd cont de impedimentul week-end-ului. Ce vreau să spun este că e nevoie să ne adaptăm, să lucrăm cu instrumentele lumii de azi, dar să păstrăm valorile solide, să nu uităm că obiectivul nostru este binele public, adică, în cazul ProPublica, acela de a vorbi despre abuzurile Puterii.“

Importanța existenței reporterului „de teren“, a jurnalistului care raportează faptul brut de la fața locului este, teoretic, extrem de importantă. Spun „teoretic“ pentru că am putut sesiza un specific al jurnalismului românesc: în presa noastră, activitatea „de teren“, a corespondenților de la fața locului, este în general văzută ca o etapă de început a profesiei, ceva pentru juniori. La noi, marii jurnaliști sînt cei care stau în redacții și comentează. Visul oricărui începător în profesie este să ajungă să scrie editoriale și comentarii, să fie moderator TV („să am emisiunea mea“) sau să supravegheze realitatea din fața computerului, de unde să emită judecăți. Paul Steiger îmi spune că în America e altfel: „Din experiența mea, cele mai dorite însărcinări pentru jurnaliști sînt cele de corespondenți speciali la Casa Albă, la Congres, la ONU etc. Ideea este că aceste însărcinări îți dau timp să urmărești coerent o anume informație, să afli lucruri de context, să sapi în jurul informației și apoi să prezinți un material amplu, bine articulat, să treci de nivelul «unul a zis asta, celălalt a zis asta». Or, așa ceva nu poți face decît dacă ești acolo, la fața locului.“

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.