Parlamentarismul de paradă

Publicat în Dilema Veche nr. 132 din 3 Aug 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Aud voci care spun că din chestiunea (ne)numirii şefilor de servicii secrete va ieşi la iveală, în sfîrşit, adevăratul conflict dintre puterile statului: acela dintre un preşedinte cu puseuri autoritare şi un Parlament care apără democraţia. Aceste voci văd invariabil realitatea prin ochelari pro- şi anti-Băsescu. În schema asta, Băsescu e un tip rău, susţinut doar de lingăi, şi lui i se opun oamenii politici adevăraţi, iubitori de democraţie. Ar putea fi o discuţie serioasă dacă toată tevatura n-ar pleca de la faptul că Radu Timofte a cerut să fie eliberat din funcţie, în loc să-şi scrie demisia. Înţelegeţi diferenţa? Nici eu, dar pentru această cauză măreaţă se luptă parlamentarii asediaţi psihic de viitorul dictator. Ridicolul este absolut şi doar ei nu-şi dau seama. Ridicolă este distanţa dintre miza clamată şi cea reală. Ridicolă este distanţa dintre fundalul istoric şi teoretic al discuţiei şi forma pe care o ia discuţia asta în România. Să mă explic. Tema este cît se poate de serioasă şi prezintă înfruntarea clasică dintre şeful plebiscitat al statului şi corpul reprezentativ. Cînd viitorul dictator decide să iasă din regulile jocului, opune poporul Parlamentului, jucînd pe cartea populismului şi pe imaginea de corp dezorganizat pe care, inevitabil, o adunare de cîteva sute de oameni o arată gloatei. Parlamentul este de obicei depozitarul legitimităţii legal-procedurale. Acesteia i se opune legitimitatea personală a viitorului dictator, bazată pe pretenţia de comunicare directă cu poporul. Uneori, legitimitatea sa este pur declamativă, cum a fost în cazul lui Napoleon, care s-a confirmat prin plebiscit abia după ce a împrăştiat deputaţii cu baionetele (după ce anterior încercase fără succes să-i convingă şi era să fie scos în afara legii, semn că distanţa dintre ghilotină şi legitimitatea populară e destul de fragilă). Dar cînd legitimitatea proto-dictatorului chiar este procedurală şi reală apare dilema: cine este mai legitim între un preşedinte ales de popor şi un Parlament ales tot de popor? Un alt Napoleon, al-III-lea, a răspuns că preşedintele s-a şi declarat împărat. În teorie, regimurile constituţionale moderne se împart în cele trei categorii clasice: prezidenţialism (preşedinte ales direct, mandat circumscris în timp, putere reală de a dizolva Parlamentul şi de a demite Guvernul, drept de veto), parlamentarism (şef al statului cu rol simbolic, de obicei ales de către Parlament în cazul republicilor, prim-ministru puternic care răspunde doar în faţa Parlamentului rezistînd cîtă vreme are încrederea majorităţii), semiprezidenţialism (extrem de multe variante intermediare, singurul element comun fiind împărţirea puterii executive între un preşedinte cu puteri limitate şi un prim-ministru răspunzător în faţa Parlamentului). Politologii din toată lumea dezbat feroce care regim e mai bun. Cel mai recent, doi cercetători au muncit cîţiva ani ca să facă un Index al Puterii Parlamentului (PPI). Au analizat situaţia de după adoptarea Constituţiilor postcomuniste în Europa de Est şi fosta URSS, uitîndu-se după 32 de indicatori care compun puterea unui corp legislativ, de la (in)capacitatea executivului de a-l dizolva, pînă la dimensiunea staff-ului care deserveşte fiecare parlamentar. Indicele creat de cei doi şi publicat în nr. din ianuarie 2006 al Journal of Democracy (M. Steven Fish, "Stronger legislatures, stronger democracies") aliniază ţările foste comuniste de la cele cu Parlamente slabe la cele cu legislativuri puternice. Apoi constată că există o legătură (corelaţie) cu indicele Freedom House, care măsoară progresul democratic. Cu cît mai puternic Parlamentul, cu atît mai mare progresul democratic. Cu cît mai slab Parlamentul, cu atît mai mari şansele ca preşedintele să se comporte autoritar şi politica să însemne de fapt un joc pentru captarea bunăvoinţei sale (ca exemplu elocvent, Rusia lui Putin). Concluzia este destul de grosieră, după părerea mea. Ca întotdeauna cînd încerci să faci statistică pe cifre mici, excepţiile pot fi la fel de multe ca şi cazurile de confirmare a regulii. Apoi, nu e clar dacă o ţară este liberă pentru că are Parlament puternic sau a adoptat un Parlament puternic pentru că era o ţară liberă. Dar articolul încearcă să răspundă acestor critici, aşa că nu voi insista pe ipoteze şi concluzii. Indicele (PPI) în sine e util pentru că putem plasa Parlamentul României în perspectivă comparativă. Iar Parlamentul nostru este deasupra mediei, fiind mai puternic decît cel polonez şi cel ungar, mai slab decît cele din Bulgaria, Albania, Cehia şi Estonia şi egal pe scală cu cele din Slovacia, Lituania, Croaţia şi Moldova. În caz că Băsescu vrea să devină dictator cu ajutorul poporului, Parlamentul ar avea deci forţa formală să i se opună. Pentru asta însă trebuie ca Parlamentul să aibă voci importante şi mize semnificative. Să aibă oameni de genul unui Solon, care şi-a apărat Constituţia în faţa tiranului Pisistrate, sau Cicero, care apăra republica de Catilina, sau Cato care îi făcea zile fripte lui Cezar. Genul ăsta de încăpăţînaţi tragici fac din republici locuri ale luptei pentru binele comun. Noi avem însă bufoni care îşi dau importanţă în spatele unor principii înalte. Deşi tot ce am învăţat în materie de experienţă istorică şi consolidare democratică m-ar face ca, instinctual, să iau partea Parlamentului în faţa unui dictator în devenire, miza acestui conflict e atît de puerilă încît e ridicol să iei totul prea în serios. Acesta nu e clasicul conflict între parlamentarism şi autoritarism, acesta este parlamentarism de paradă. Vă puteţi închipui un Cato perorînd pentru mize de genul diferenţa inexistentă dintre demisie şi cerere de eliberare din funcţie? Şi, ca să pună capăt discuţiei ce nu a riscat nici un moment să devină serioasă, şeful facţiunii parlamentare a devenit Vadim Tudor, enervat că i se rediscută dosarul de la Securitate. Nu există nici un fapt concret şi serios care să ateste că Băsescu ar atenta la puterea Parlamentului şi la democraţie. Avem însă dovada că, dacă s-ar întîmpla aşa ceva, cu toată dreptatea istorică de partea lor, acest Parlament şi aceste partide ar fi prea inepte pentru a cîştiga.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

gigi becali facebook jpeg
Accident tren Constanța FOTO: ISU
Dosar penal deschis în urma accidentului feroviar din Gara Constanța, pentru vătămare corporală din culpă
Polițiștii din Constanța au deschis dosar penal în urma accidentului feroviar de duminică, 4 mai, din Gara Constanţa în care mai multe persoane au fost rănite.
politie marea britanie foto epa efe png
Atac terorist dejucat de autoritățile britanice. Patru iranieni au fost arestați în Manchester și Swindon
Autoritățile britanice au dejucat un atac terorist sâmbătă, după ce au arestat patru cetățeni iranieni în Manchester și Swindon.
Donald Trump FOTO AFP
Donald Trump a confirmat că a propus trimiterea de trupe americane peste graniţă, în Mexic, „să se ocupe de carteluri”
Donald Trump a confirmat că a propus trimiterea de trupe americane peste graniţă, în Mexic, pentru a ajuta ţara vecină să lupte împotriva cartelurilor de droguri, dar preşedinta mexicană Claudia Sheinbaum a respins ideea, relatează luni, 5 mai, dpa.
Elena Lasconi votează în București. FOTO Inquam Photos / Mălina Norocea
Elena Lasconi și-a anunțat demisia de la conducerea USR: „Am inima împăcată că am făcut tot ce a ținut de mine pentru ca România să fie mai bine”
Pe 5 mai 2025, Elena Lasconi și-a anunțat oficial demisia din funcția de președintă a Uniunii Salvați România (USR), într-un context marcat de tensiuni interne, rezultate electorale modeste și controverse în spațiul public.
caldura, foto shutterstock jpg
Simptomul care îți poate strica ziua când te expui la soare. Un neurolog avertizează: „Nu trebuie ignorat!”
Un medic atrage atenția asupra unui simptom care poate apărea în urma expunerii prelungite la soare!
1 rozmarin jpg jpeg
Baie pentru picioare cu rozmarin. După o săptămână vor arăta ca cele din reclame
Picioarele noastre duc greul fiecărei zile, însă rămân adesea ultimele pe lista de îngrijire. Când a fost ultima dată când le-ai oferit un moment de răsfăț, dincolo de graba zilnică sau un simplu duș?
Elena Lasconi votează în București. FOTO Inquam Photos / Mălina Norocea
Elena Lasconi demisionează din funcția de președinte al USR: „Așa consider că este corect”
Elena Lasconi și-a anunțat, luni, 5 mai, demisia din funcția de președintă a Uniunii Salvați România (USR).
Soldați ucraineni pe frontul de est FOTO PROFIMEDIA
Rusia se îndreaptă către cel mai sângeros an al războiului. Pierderi-record de soldați în 2025
Forțele ruse au suferit un număr estimativ de 950.000 de pierderi de la declanșarea invaziei la scară largă în Ucraina, în 2022. Dacă ritmul actual se păstrează, anul 2025 ar putea fi cel mai sângeros de până acum pentru trupele Moscovei, potrivit serviciului britanic de informații.