Papa în România
Va veni sau nu Papa Benedict al XVI-lea în România? Răspunsul îl vom avea anul viitor, probabil, dar în ultimele zile s-a vorbit mult despre această posibilitate. Semnalul a fost dat de şeful statului, care a anunţat că l-a invitat pe şeful Bisericii Catolice să viziteze România în 2009. Ar fi astfel o frumoasă aniversare a celor zece ani scurşi de cînd Papa Ioan Paul al II-lea făcea prima vizită într-o ţară ortodoxă. Întrebat de ziarişti despre răspunsul Papei, Traian Băsescu a zîmbit şi a replicat: "În general, la astfel de invitaţii se răspunde pozitiv". Preşedintele român l-a invitat pe Papă ca de la şef de stat la şef de stat, dar gestul a stîrnit o oarecare iritare în rîndul unor responsabili ai Bisericii Ortodoxe Române. "Pentru o invitaţie oficială din partea Patriarhiei Române e necesar şi acordul Sfîntului Sinod al BOR" - se arată într-un comunicat al Patriarhiei. Să însemne asta că Biserica Ortodoxă Română se gîndeşte să se opună vizitei Papei? Greu de grezut. Patriarhul Daniel este mai deschis către ecumenism, către dialogul între biserici decît predecesorul său, ştie ce înseamnă comunicarea, iar o vizită a Papei i-ar putea aduce capital de imagine. De unde vine atunci ezitarea? La fel ca în 1999, Biserica se gîndeşte probabil şi la alte avantaje, în afară de cel de imagine. Acum nouă ani, Guvernul României era condus de un creştin practicant, trecut de la ortodoxie la catolicism. Radu Vasile vorbea deseori în spaţiul public despre convingerile sale profund creştine, iar religia l-a marcat atît de mult, încît pînă şi negocierile cu minerii conduşi de Miron Cosma, în februarie 1999, s-au ţinut într-o mănăstire, la Cozia. Ca să fie de acord cu vizita Papei, Biserica Ortodoxă Română a cerut - şi a obţinut - de la Radu Vasile o mărire substanţială a fondurilor pe care le primea de la bugetul de stat (în special pentru salariile preoţilor), a căpătat promisiunea (neonorată pînă acum) ca uriaşa Catedrală a Mîntuirii Neamului să fie construită în Piaţa Unirii, a reuşit să limiteze traseul pontifical doar la Bucureşti etc. Pe plan personal, pentru Patriarhul Teoctist a fost şi un cîştig de imagine: de la Patriarhul "roşu", cum era privit pînă în 1999, a devenit înţeleptul care a înnodat legăturile între cele două Biserici Creştine. Ce se va întîmpla de această dată? Biserica Ortodoxă Română se uită peste frontiere. Odată cu plecarea românilor, încep să fie construite lăcaşuri de cult ortodoxe româneşti în alte ţări. Duminica trecută, preşedintele Traian Băsescu a participat la sfinţirea locului în care se va afla episcopia română din Italia. Pentru cumpărarea terenului şi construcţia clădirii, statul român a contribuit cu peste două milioane de euro. Aportul Bisericii Ortodoxe Române a fost mult mai mic. Astfel de cazuri se înmulţesc. Calculul autorităţilor e următorul: bisericile româneşti din străinătate sînt locuri în care se reuneşte şi se regăseşte comunitatea românească. În plus, structurile bisericii pot fi folosite drept punte de legătură între cei din ţară şi cei plecaţi. Nu este însă doar o viziune pe termen scurt? De ce nu îşi consolidează statul român propriile instituţii de reprezentare în străinătate, în loc să facă apel la Biserică? Într-o ţară în care Bisericile sînt separate de stat, finanţarea din fonduri publice a construcţiei de biserici ar trebui să ridice semne de întrebare. Ca urmare a unei ordonanţe din 2002, statul român contribuie la ridicarea de lăcaşuri de cult atît în ţară, cît şi în străinătate. În ultimii ani au plecat din ţară peste două milioane de români. Ce se va întîmpla cu bisericile româneşti din străinătate, dacă românii ascultă apelul lansat de preşedintele român şi se întorc acasă în curînd? În orice caz, dacă Papa va veni în România, vom auzi probabil despre noi lăcaşuri de cult româneşti construite în străinătate. În fine, în comentariile despre vizita preşedintelui român în Italia s-a vehiculat şi ideea caracterului electoral al deplasării. La fel cum în urmă cu un an, şeful statului îşi lansa campania dinaintea referendumului de suspendare în Spania, acum ar fi făcut acelaşi lucru în Italia. Mai mult, o vizită a Papei anul viitor i-ar spori şansele de a fi reales. Nu este sigur. În cazul în care Benedict al XVI-lea vine în România, vor fi mulţi cei care vor încerca să exploateze, electoral sau nu, această vizită. Primul doritor va fi chiar guvernul (şi nu ştim dacă viitorul prim-ministru va fi un apropiat al preşedintelui sau nu). La numai o zi de la întoarcerea lui Traian Băsescu din Italia, mai mulţi miniştri atrăgeau atenţia că "fără banii alocaţi de guvern, preşedintele nu ar fi avut unde să îşi ţină discursul". Cu alte cuvinte, vizita Papei ar putea fi un capital electoral, dar preşedintele nu va deţine monopolul.