Oameni politici, oameni de stat

Publicat în Dilema Veche nr. 208 din 9 Feb 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Se spune, pe bună dreptate, că ceea ce distinge un om politic de un om de stat este viziunea. Omul politic este mereu învăluit de ceaţa politichiei zilnice - nu poate, nu are cum sau pur şi simplu nu este interesat să vadă un poimîine. Copleşit de complicaţiile prezentului, omul politic gîndeşte şi acţionează în imediat, sfîrşind prin a crede că în asta constă arta politicii: un fel de descurcăreală, cu cît mai onorabilă, cu atît mai performantă. Dimpotrivă, omul de stat are o proiecţie pe termen lung, are un ţel, are un plan şi elaborează, zilnic, strategii pentru împlinirea planului. Omul politic e incapabil să spună cum vrea să arate ţara lui peste două zile - el poate răspunde numai pentru imediat, el se blochează într-un de azi pe mîine orb, el e robul detaliilor zilei. Omul de stat lucrează în imediat pentru împlinirea unui plan de perspectivă - subordonează ceea ce face astăzi unui plan pe care îl va împlini poimîine. Mă grăbesc să precizez că această tipologie e pur descriptivă şi nu implică nici o judecată. Oamenii de stat sînt admirabili numai în măsura în care planul lor este uman. Dictatorii sînt, toţi, oameni de stat. În acelaşi timp, oamenii politici nu sînt necesarmente blamabili. Grija pentru prezent înseamnă grija pentru contemporani. Retorica sfidătoare a "generaţiei de sacrificiu" vine din arsenalul omului de stat, şi nu al omului politic. Pe de altă parte, nu e mai puţin adevărat, aşa cum dintre oamenii de stat se aleg tiranii, tot dintre ei se aleg şi marii binefăcători ai lumii. Din specia omului politic se pot alege fie lichele mărunte, fie parlamentari ori miniştri decenţi, care îşi văd de treabă cu seriozitate. În fond, lipsa viziunii mărturiseşte lipsa unei anverguri date, mai întotdeauna, de combinaţia dintre credinţă şi curaj. Planul de ordonare a lumii care se află sub puterea lui poate fi clădit de politician numai dacă el însuşi crede atît de mult într-un set de valori, încît le vrea socialmente obiectivate. Iar perseverenţa în realizarea planului cere curaj, mult curaj. Omul politic e mai tranzacţionabil, mai ponderat în credinţele sale şi mai firav în curajul său. Este, cum ar spune Burke, omul pentru care politica este "prudenţă şi practicalitate". După aceste categorii, diagnosticul scenei politice româneşti se pune imediat: nu există oameni de stat şi e plin de oameni politici. Ne lipsesc oamenii de stat, din cel puţin două motive. Primul ţine de noi înşine. O viziune politică e imposibil de formulat şi cu atît mai puţin de urmat, dacă nu există caracter. Şi credinţa fondatoare, şi curajul perseverenţei sînt chestiuni de caracter, iar societatea românească a încetat să mai producă programat caractere, aşa cum face orice corp social sănătos. Fibra morală a României e profund deteriorată. Caracterul e ultimul lucru care se mai caută şi primul lucru la care se renunţă. Prin urmare, caracterele care există nu sînt produse ale maşinăriei sociale, ci fie ale familiei, fie ale bisericii, fie ale unui autodidacticism, cu atît mai lăudabil cu cît e mai improbabil. Deci, producţia de caractere, fiind de serie mică, nu poate alimenta politicul - spaţiul cel mai neprietenos cu oamenii de caracter. Al doilea ţine de un spirit al timpului. Nicăieri în spaţiul occidental nu mai există oameni de stat. Ultima garnitură a acestei clase s-a epuizat la finele anilor ’80 şi în primii ani ai ultimului deceniu al secolului trecut, după ce dominaseră politica lumii vreme lungă: Reagan, Thatcher, Mitterrand şi Kohl. Tot un om de stat a fost şi Mihail Gorbaciov, numai că planul său (revitalizarea socialismului prin recuperarea umanismului) nu a reuşit. Acum, oamenii de stat se află în afara perimetrului NATO-UE. Cultura politică occidentală contemporană pare a fi un mediu nefertil pentru oamenii de stat. Oamenii de stat ai momentului sînt pe alte coordonate culturale. În Rusia, e Putin. În Asia, sînt Ahmadinejad şi Hu Jintao. În America de Sud e plin de oameni de stat. Aproape fiecare preşedinte este, acolo, un om de stat, iar turbulenţa politică fără de sfîrşit pe continentul lui Márquez şi Llosa poate fi explicată şi prin faptul că aproape nu există oameni politici. În fine, în Africa, vremea leilor a trecut. Probabil că Nelson Mandela a fost ultimul om de stat african şi va mai trece ceva vreme pînă va mai apărea unul. Aşadar, în lume, în general, şi, mai ales, în lumea din care facem parte, vremea oamenilor de stat a trecut. În ţările europene, a apărut un substitut pentru oamenii de stat: birocratul convertit la politică. Omul cu o carieră consistentă undeva - într-un minister, de pildă - recrutat în contexte instituţionale politice precum Parlamentul sau Guvernul. Produsul birocraţiei bruxelleze care, revenit în ţara de origine, devine lider de partid, de minister sau de guvern este, şi el, un caz al acestei tipologii. E ca şi cînd instituţiile livrează singure oamenii care le conduc. Un moment kafkian, în care birocraţia se autonomizează într-atît încît nu doar că scapă de sub controlul umanului, dar produce singură tipul uman care o guvernează, se petrece sub ochii noştri. Nu e de mirare că ideile politice devin tot mai palide, şi idealurile, tot mai imposibile.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Riscurile alcoolului la plajă: deshidratare, leșin, accident vascular, înec. Cum să bei prudent, dacă nu te poți abține
Deși e tentant și poate părea distractiv, consumul de alcool în apropierea apei și sub un soare arzător vine cu unele riscuri reale de siguranță. Yahoo Life a publicat sfaturile unor experții în sănătate pentru a evita deshidratarea, bolile cauzate de căldură și accidentele.
image
Un cunoscut economist român oferă un premiu de 100.000 de euro, cu o singură condiție. „Vi-i dau eu, mă angajez aici”
Economistul Andrei Caramitru se angajează să ofere un premiu de 100.000 de euro. Există însă și o condiție importantă pusă celor care ar vrea să se bucure de acești bani.
image
Ce ne spun accidentările repetate ale lui Halep: doctorul Alin Popescu a explicat cazul Simonei ca la carte EXCLUSIV
Accidentările repetate cu care se confruntă Simona Halep sunt des întâlnite în cazul sportivilor care revin în competiții după absențe îndelungate.

HIstoria.ro

image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.
image
Bătălia de pe frontul invizibil al celui de-al Doilea Război Mondial
La izbucnirea războiului, în 1939, în Marea Britanie exista pericolul formării unei puternice coloane a cincea. Agenții Serviciului britanic de securitate (MI-5) au reușit să neutralizeze rețele importante de simpatizați pro-germani din Regatul Unit.