O soluţie pentru Grecia? Salvarea Europei

Publicat în Dilema Veche nr. 572 din 29 ianuarie - 4 februarie 2015
Ecourile tragediei jpeg

Victoria partidului Syriza este mai întîi rezultatul unei reacţii umane şi de-abia în al doilea rînd o provocare de ordin politic sau ideologic. Semnalul dat de greci la urne a fost clar: aşa nu se mai poate merge, vrem să fim trataţi altfel. Grecii tocmai ne-au spus răspicat că au plătit destul şi că au suferit suficient de mult pentru un tratament care nu a dat roade.  

În definitiv, nu ei au băgat mîna adînc în buzunarele băncilor internaţionale pentru a împrumuta statul şi a-l pune pe butuci. Liderii lor iresponsabili au făcut-o.

Grecii doar achită nota. Să nu spuneţi acum că grecii ar fi trebuit să-şi sancţioneze liderii

. Adică atunci cînd statul se împrumuta din greu şi oamenii o duceau bine. Nu s-a mai pomenit încă un popor care să protesteze în astfel de situaţii. Nici americanii n-au făcut asta pe cînd primeau în plic, acasă, carduri de credit. Urmarea o cunoaştem.

Syriza a cerut acum un vot pentru reafirmarea demnităţii Greciei. Cînd un partid poate cîştiga alegerile cu un asemenea slogan, atunci, să recunoaştem, în ţara respectivă avem o problemă – şi încă una majoră. Grecia a răspuns însă cu instrumentele democraţiei, după o campanie fair şi nişte alegeri necontestate. Dacă Europa nu dă acum un răspuns Greciei, atunci la ce mai e bună democraţia? Şi cum putem spune asta tocmai la Atena? 

„Pieţele“ se vor opune. Previzibil. Doar că, pînă la sfîrşitul sfîrşitului, „pieţele“ tot au nevoie de democraţie, de domnia legii, şi nu de regimuri politice arbitrare, pentru a funcţiona în condiţii normale, pe termen mediu şi lung. Deşi tentaţii şi experimente au fost, pînă la urmă, s-a dovedit că regimurile autoritare distorsionează grav pieţele. Luaţi ca exemplu doar Rusia lui Putin. 

Europa este acum datoare cu un răspuns. Syriza nu este nici UKIP, nici Frontul Naţional, iar grecii înşişi nu-şi doresc să plece din Uniunea Europeană, şi nici să renunţe la moneda unică.  

Potrivit sondajului Eurobarometru din toamna anului 2014, susţinerea grecilor pentru moneda euro se situa la 63%, peste media UE de 56%. Altundeva se vede nemulţumirea grecilor: în privinţa încrederii în viitorul Uniunii. Aici, grecii se situează pe ultimul loc printre cele 28 de naţiuni, cu numai 37%. Cu alte cuvinte, grecii sînt nemulţumiţi de

Uniune Europeană.  

Răspunsul Europei ar fi nu doar o uşurare a situaţiei de moment a Greciei – ar fi incomplet şi aproape inutil. Într-un fel, şefa FMI, doamna Lagarde, avea dreptate atunci cînd spunea că Grecia nu va avea parte de un tratament special.  

Problema nu este ca grecii să primească un cadou fiindcă au ales cum au ales. Grecia are nevoie de un răspuns la nivelul întregii Europe, aceasta e problema. 

Cîteva raze de speranţă se întrevăd. Ar fi, înainte de toate, noua politică a Băncii Centrale Europene, care urmează să arunce pe piaţă circa 60 de miliarde de euro în fiecare lună, pînă în septembrie 2016, şi să cumpere active, inclusiv obligaţiuni emise de statele membre. Grecia ar putea să fie principala beneficiară a acestor achiziţii. Ar mai fi şi planul de investiţii al preşedintelui Juncker, de peste 300 de miliarde de euro, plan intrat însă într-un con de umbră, după ce a stîrnit multe comentarii şi a generat multe speranţe în momentul lansării. Preşedintele Comisiei trebuie să facă rost cît mai repede de fondurile promise şi să le pună la treabă, pentru a reporni motoarele economiei.  

Apoi, Grecia, alături de celelalte state de la Mediterana, are nevoie de un gest de solidaritate din partea tuturor statelor membre în privinţa securizării frontierei maritime. Ameninţarea teroristă arată cît de importantă este pentru întreaga Uniune ţinerea sub control a fenomenului migraţionist. Lăsate singure în această misiune, ţările mediteraneene pur şi simplu nu pot face faţă. 

Chiar şi aşa, Alexis Tsipras va putea cu greu să-şi ţină promisiunile de campanie extrem de generoase, precum subvenţiile alimentare pentru familiile sărace, crearea a 300.000 de noi locuri de muncă, introducerea salariului minim de 751 de euro sau scutirea de taxe a micilor proprietari de terenuri. 

Dar dacă Grecia va fi refuzată, dacă Europa îi va întoarce spatele, atunci speranţa alegătorilor se va transforma repede în frustrare şi chiar furie. Va fi un exemplu amar pentru alte state aflate în dificultate economică (Spania sau Portugalia, de exemplu, care au alegeri anul acesta) şi care se vor vedea puse cu spatele la zid, înţelegînd că nu au scăpare.  

„Grexit“-ul n-ar mai fi, în acest caz, o soluţie aplicată individual unui membru rebel, ci începutul unei spirale a groazei, pe care Europa nu şi-o poate permite.  

Ovidiu Nahoi este realizator la Money Channel TV. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cel mai crud torționar, Nicolae Moromete: „Porc mincinos. În Republica noastră populară, pentru «nimic» nu se capătă mai mult de zece ani!“
Pe unde a trecut, torționarul Nicolae Moromete a semănat teroare, fie că a fost la Aiud, Jilava sau Vacăreşti. Neavând niciun fel de studii, el a fost subiectul unor situații de-a dreptul hilare.
image
Afacerea care ia amploare în România. Locațiile apar ca ciupercile după ploaie, dar tot par neîncăpătoare: „Nu mai avem locuri disponibile”
În ultimii ani, în marile orașe ale României au fost amenajate foarte multe locații dedicate practicării sportului în aer liber. De cele mai multe ori este vorba despre terenuri de fotbal.
image
Admis cu 10 la Automatică. Ionuț Mihăilescu din Caracal a fost singurul decar din 3.500 candidați. A lucrat cot la cot cu bunica exerciții și probleme
Un elev de clasa a XII-a din județul Olt este deja admis la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii București, cu media 10. Bunica sa a jucat un rol determinant.

HIstoria.ro

image
Olimpia, cel mai tânăr muzeu al ţării
Primul muzeu din România dedicat istoriei sportului și turismului montan a fost deschis la Brașov, în an olimpic, la „Olimpia”, în fostul sediu al Reuniunii de patinaj, clădire construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, restaurată de Muzeul Județean de Istorie Brașov.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.