Nervi de iarnă

Publicat în Dilema Veche nr. 207 din 2 Feb 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Nu ştiu dacă aţi observat, dar Bucureştii sînt frumoşi numai dacă e soare afară. Lumina naturală puternică estompează urîţenia oraşului şi dă iluzia regăsirii unei frumuseţi de altădată. În zilele întunecate, ploioase, mohorîte, Bucureştii rînjesc mizerabil, într-un extaz al urîtului urban. Într-un oraş frumos, ploaia aduce melancolie - la Bucureşti, ploaia aduce depresii şi nervi bacovieni. Într-un oraş frumos, ninsoarea aduce o doză de ireal feeric - la Bucureşti, ninsoarea aduce exasperări şi trotuare inabordabile. Într-un oraş frumos, frigul aduce un sens al măreţiei şi stimulează o nebănuită dimensiune interioară a lucrurilor - la Bucureşti se cheamă ger şi chinuie pe toată lumea. Dintr-un oraş frumos, noaptea scoate un anume (mereu altul, de la oraş la oraş) farmec misterios care te îmbie la plimbări exploratorii. La Bucureşti, noaptea transformă oraşul într-o lighioană ameninţătoare, de care trebuie imediat să te pui la adăpost, izolîndu-te în casă. Avem un oraş urît! La trei săptămîni după ce a nins, insulele de zăpadă murdară agonizează pe stradă, obstaculînd deopotrivă pietonii şi automobilele. Primarul a spus că e prea scump să le evacueze. Va trebui să aşteptăm descreşterea lor sub puterea temperaturii. Ochiurile de apă neagră nu te lasă să traversezi sau să mergi drept. Noroiul este omniprezent - de unde atîta noroi în Bucureşti? În Capitala europeană a României, e de neconceput să mergi în pantofi ori ghete elegante chiar şi pe străzile din centru. De la primii doi paşi, încălţămintea şi pantalonii se maculează oribil, cu stropi maronii. O mîzgă soioasă se lipeşte ca rîia de oricine se aventurează în afara casei. Bucureştiul este un oraş murdar, care, la intemperii, îşi secretă zoaiele peste oameni şi scurgerile continuă aşa, încă multă vreme după ce intemperia s-a oprit. Bulevardele, clădirile, străzile, aleile, gardurile, copacii, iarba, bordurile - toate elementele care compun oraşul par izvoare nesecate de jeg. Iar ceea ce mă deprimă cu totul este obişnuinţa cu care oamenii se relaţionează cu aceste mizerii. Bucureşteanul calcă în baltă, merge prin noroi, îşi afundă gheata în zăpada noroioasă, cu un firesc revoltător. E iarnă, ce să-i faci? Să nu mai ieşi din casă? Nu se poate. La Bucureşti, iarna echivalează firesc cu murdărirea. Bucureştii sînt un oraş haotic, cu clădiri delabrate şi cu trafic criminal, plin de vieţuitoare isterice, violente, bezmetice. Bucureştenii însă nu sînt altfel decît oraşul lor. Naturaleţea cu care îi gestionează mizeria o dovedeşte din plin. Aşa oraş, aşa locuitori. Portarul blocului meu mi-a povestit cum proprietarul casei de vizavi a ameninţat pe oricine parchează în dreptul curţii sale (o felie de trotuar de vreo 10 metri) cu tăierea pneurilor. Fireşte, ameninţarea a fost făcută în auzul unora. Peste 30 de minute, cineva, care nu era la curent, a parcat acolo. Pneurile au fost tăiate imediat. Motivul pentru care omul acaparase trotuarul: "Eu am dat zăpada şi sînt şofer de taxi şi trebuie să am maşina aici, în faţa porţii mele, că dorm ziua şi conduc noaptea şi vin acasă la 5 dimineaţa cînd trebuie să găsesc locul din faţa curţii mele liber ca să parchez eu". O bună prietenă îmi povesteşte, sub şoc, că a parcat zilele trecute pe o stradă în Cotroceni. Cînd a revenit, s-a urcat în maşină şi un grup de oameni în vîrstă (deopotrivă domni şi doamne) au înconjurat-o imediat şi au început să urle nebuneşte: "De ce ai parcat aici?". Au aruncat cu bulgări de zăpadă în automobil, au rupt un ştergător, au forţat o oglindă retrovizoare, au cărat picioare în portiere, în timp ce, panicată, prietena mea încerca să scape din această dezlănţuire sălbatică, demarînd. Urletele şi violenţele aveau drept motiv parcarea maşinii pe un trotuar de pe care protestatarii dăduseră zăpada. La noi, a da zăpada echivalează cu luarea în stăpînire. Iar reacţia la orice automobil parcat pe trotuarul din dreptul imobilului propriu este primitivă: vătămarea imediată a autoturismului. Primesc o vizită. După, conduc oaspetele la maşina pe care o parcase în spatele blocului meu, pe Icoanei. Cînd introduce cheia în portieră, un potop de înjurături din două curţi alăturate. La porţi ies nişte pirande care nu se mai opresc: "De ce parchezi aici, băga-mi-aş..... ta de român!". Şarmul Bucureştiului hibernal e irezistibil... Undeva în "Bhagavad Gita", cunoscutul poem sanscrit din Mahabharata, se spune că apariţia şi dispariţia iernii reprezintă cea mai bună dovadă a caracterului iluzoriu al realităţii. Apariţia şi dispariţia fericirii, dar şi a nefericirii sînt similare apariţiei şi dispariţiei iernii şi verii. Vremelnicia e de esenţa anotimpului. De aceea, nu ne putem supăra pe ele. Prelungind, am putea spune că nu ne putem supăra nici pe ceea ce fac anotimpurile (iarna, în cazul nostru) din oameni. Totul este sub blestemul efemerului. Dar pînă şi milenara metafizică a poemului hindus, cît e ea de solidă şi de subtilă, se surpă la contactul cu masiva realitate bucureşteană. Aici, iarna noroioasă e eternă! Iar oamenii, ei sînt, deja, o specie care se reproduce cu vigoare. La Bucureşti, verile calme sînt trecătoare, iar primăverile fericite sînt tot mai rare şi tot mai scurte. Anotimpurile curate şi rînduite nu mai există de mult. La Bucureşti, iarna murdară e tot mai lungă şi tot mai stăpînă. Nu se va termina niciodată. Aş fi vrut ca, în această iarnă, să strig ca Albert Camus: "În plină această iarnă mi-am dat seama că o vară invincibilă sălăşluieşte în mine". Dar iarna bucureşteană, cu stalagmitele ei de noroi şi bucureştenii ei de venin, ucide orice strigăt luminos.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Riscurile alcoolului la plajă: deshidratare, leșin, accident vascular, înec. Cum să bei prudent, dacă nu te poți abține
Deși e tentant și poate părea distractiv, consumul de alcool în apropierea apei și sub un soare arzător vine cu unele riscuri reale de siguranță. Yahoo Life a publicat sfaturile unor experții în sănătate pentru a evita deshidratarea, bolile cauzate de căldură și accidentele.
image
Un cunoscut economist român oferă un premiu de 100.000 de euro, cu o singură condiție. „Vi-i dau eu, mă angajez aici”
Economistul Andrei Caramitru se angajează să ofere un premiu de 100.000 de euro. Există însă și o condiție importantă pusă celor care ar vrea să se bucure de acești bani.
image
Ce ne spun accidentările repetate ale lui Halep: doctorul Alin Popescu a explicat cazul Simonei ca la carte EXCLUSIV
Accidentările repetate cu care se confruntă Simona Halep sunt des întâlnite în cazul sportivilor care revin în competiții după absențe îndelungate.

HIstoria.ro

image
Un asalt dincolo de orice imaginație, în „Historia” de mai
„Un asalt îndrăzneţ, dincolo de orice imaginaţie“. Așa a numit Churchill operațiunea de salvare a lui Benito Mussolini din hotelul Campo Imperatore, în ziua de 12 septembrie 1943. Dosarul de luna aceasta este dedicat unui raid ca în filme, prezentat pas cu pas. Revista vă așteaptă și cu alte surpri
image
Spitalul de la Palatul Regal: Regina Maria, „mamă a răniţilor”
Regina Maria începuse, încă din anii neutralităţii, un plan de susţinere al războiului din punct de vedere sanitar şi medical, bazându-se pe experienţa – ce-i drept, mai redusă – din timpul războiului balcanic.
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.