Marile speranţe, marile limite

Publicat în Dilema Veche nr. 204 din 12 Ian 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Într-un excelent şi, tocmai de aceea, frustrant de scurt interviu pe care dl Emil Hurezeanu l-a luat recent dlui Henry Kissinger, legendarul american a vorbit despre România ca despre un loc al speranţei, dar şi despre limite. E drept, răspunzînd unor întrebări diferite. Mai precis, fostul secretar de stat a spus că lupta cu limitele ţine, în fond, de arta omului de stat. Mai întîi, trebuie să le cunoască. E vorba, deopotrivă, de limitele sale personale, politice şi intelectuale, dar şi de limitele puterii ţării sale, dacă ne referim la politica externă. Adecvarea la limite nu înseamnă că omul de stat trebuie să opereze, cuminte, în interiorul lor. Ar fi un om de stat mediocru. Evident, nici o atitudine extravagantă, mult dincolo de ceea ce poţi, nu e recomandabilă. Ar fi un om de stat lipsit de credibilitate în plan internaţional şi nesăbuit în plan intern. Aşadar, omul de stat trebuie să provoace limitele, să joace subtil un pic dincolo de ele. Îndrăzneala - condiţie esenţială pentru succesul unui om de stat - trebuie să se consume la doar doi paşi dincolo de limite. Nu există o reţetă pentru asta, nu există şcoli în care să înveţi subtila artă de a juca util şi prudent dincolo de limite. În fond, e o artă. Şi cine sîntem noi să ne îndoim că artă este, dacă o spune chiar zeul realismului american? Este evident că România de astăzi este o ţară plină de speranţe. Pot fi, desigur, speranţe deşarte. Pot fi speranţe împlinite. Istoria noastră abundă în primele şi notează doar cîteva din a doua categorie. Dar nimic din ceea ce ni se întîmplă astăzi nu are precedent istoric. Apartenenţa la o Uniune Europeană care, cel puţin în privinţa politicii externe şi de securitate, se construieşte nu doar sub ochii noştri, ci împreună cu noi, marchează o diferenţă enormă faţă de tot ceea ce ştim. Vremea speranţelor este şi vremea îndrăznelii. Adică, vremea luptei cu limitele. Pe de altă parte, este evident că liderii noştri politici nu se pot ridica la nivelul provocării excepţionale cu care se confruntă România acum. Avem o "clasă politică" mediocră intelectual, mai degrabă iresponsabilă şi, cred, meschină ca aspiraţii. Politicienii noştri, inclusiv cei care decid politica externă - sînt cam 30 la număr, preşedintele, ministrul de Externe şi premierul sînt doar trei dintre ei - nu au curajul de a asuma un proiect conform valorilor în care cred. Ei posedă, în cel mai bun caz, o dexteritate în reacţii şi o capacitate de a combina pe spaţii înguste, ca să vorbim ca în sport. Am avut un preşedinte dominat de propriul trecut, ceea ce l-a făcut cu totul inadecvat. Am avut, apoi, un alt preşedinte dominat de iluziile sale, ceea ce l-a făcut cu totul ineficient. Avem acum un preşedinte care e dezinhibat în relaţia cu propriul trecut - oricare va fi fost acesta - şi care nu este deloc genul lesne de iluzionat. Are însă limitele sale. Care-i enervează pe unii şi nu se văd deloc pentru alţii. Cu acea capacitate excepţională de percepţie a realităţii social-politice de care e capabil un mare scriitor, dl Mircea Cărtărescu spunea într-un editorial recent că mai crede că dl Băsescu nu va rata şansa de a fi un mare preşedinte, aşa cum o spusese cu ceva vreme în urmă, dar cu inima tot mai mică, "cît un purice". M-am regăsit cu totul în afirmaţia dlui Cărtărescu. Şi în cea făcută cu inima întreagă acum multe luni, şi în cea de acum. În fond, miza mandatului oricărui preşedinte depăşeşte cu mult destinul său politic. Este o miză care ne priveşte pe toţi şi, de aceea, trebuie să ne comportăm ca parte a ei, ceea ce ne îndreptăţeşte să fim liberi să ne manifestăm cînd credem că e pierdută. În ultimă instanţă, un preşedinte al României este administratorul speranţelor noastre. Uneori, dacă e abil, chiar el le generează. Ca în cazul actualului preşedinte. Atunci, responsabilitatea sa este de două ori mai mare. În plan extern, România a dobîndit un dinamism în plus de cînd dl Băsescu se află la Cotroceni. Există eşecuri - politica la Marea Neagră este, cred, cel mai vizibil. Există reuşite - legătura tot mai profundă cu structurile euro-atlantice şi, de aici, încrederea crescîndă pe care aliaţii vestici o au în noi este, iarăşi, de necontestat. Şi nu a fost uşor, de vreme ce Rusia şi micul ei vasal, Moldova dlui Voronin, sînt tot mai agresive, iar pe la noi se găsesc mulţi care practică, pervers, discursul de autoînvinovăţire pentru asta. Evident, "autoînvinovăţire" înseamnă, în cazul politicii externe, blamarea preşedintelui. Speranţa se mai menţine în viaţă şi pentru că evaluăm acum, la începutul lui 2008, un parcurs în derulare. Doctrina Băsescu - sau, în fine, numiţi cum vreţi băsescianismul politicii noastre externe - mai are cel puţin doi ani de dezvoltare pînă să intre în cărţile de istorie. Dar, e bine de spus, şi speranţa are limitele ei. Sau, mai precis, şi noi avem limite în puterea de a spera. Mulţi - foarte mulţi - le-au atins deja. Este un prim şi mare semnal de alarmă pentru preşedinte. Sau, cel puţin, aşa ar trebui să fie. Dacă omului de stat trebuie să-i cerem să joace dincolo de limitele sale, nimeni nu are dreptul să ceară cetăţenilor să spere dincolo de limitele puterii lor de a produce speranţă.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cum vă ajută mersul pe jos de trei ori pe săptămână. Specialiștii spun că reduce la jumătate riscul de reapariţie a durerilor lombare
Mersul pe jos de trei ori pe săptămână pentru a atenua durerile de spate reduce aproape la jumătate riscul de reapariție a acestora, potrivit primului studiu de acest gen, publicat de The Guardian.
image
România – Ucraina, ce nu ni s-a spus: decizia luată și ținută secret după meciul istoric de la Munchen
Partida de luni va avea efecte pe termen scurt și lung. În primul rând, ne putem gândi, în mod realist, la calificarea în optimi. La fel de important însă e un alt subiect care, deocamdată, n-a „transpirat“ în mass-media.
image
Curiozități despre solstițiul de vară din 2024. Locul din România unde se descifrau tainele cerului VIDEO
Cel mai timpuriu solstițiu de vară din ultimele două secole va avea loc joi, 20 iunie. În România, ora 23:50 marchează momentul solstițiului și începutul verii astronomice.

HIstoria.ro

image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns:
image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.