Macovei - avangarda pierdută în ceaţă?

Publicat în Dilema Veche nr. 108 din 16 Feb 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cei surprinşi de reacţiile imediate şi dure venite dinspre Comisia Europeană după respingerea ordonanţei DNA în Senat ar trebui să rememoreze istoria respectivului act. Povestea e oarecum bizară, ordonanţa nefiind o alegere a Monicăi Macovei, ci o contra-măsură adoptată în disperare de cauză pentru a ieşi dintr-un blocaj aranjat cu măiestrie. Cum sigur cititorii îşi amintesc, PNA a fost înfiinţat de Guvernul Năstase. Nu la cererea Comisiei Europene, cum mai mint şi acum reprezentanţi ai PSD. Decizia a fost luată la o şedinţă de partid de week-end pentru că trebuia arătat la Bruxelles că băieţii muncesc. Abia ulterior, Comisia a acceptat noua instituţie, spunînd: dacă tot aţi făcut-o, daţi-i mijloace necesare pentru a-şi face treaba. Noul PNA a (ne)funcţionat doi ani departe de aşteptări. După ce PSD a pierdut alegerile, un grup de parlamentari PRM şi PSD au atacat la Curtea Constituţională chiar ordonanţa lui Năstase de creare a PNA. Motivul: Constituţia spune că parlamentarii pot fi anchetaţi numai de Parchetul General. O Curte Constituţională onestă ar fi recunoscut principiul că PNA e asimilat Parchetului General, şi atunci nimic nu se schimba. Nu a fost cazul cu actuala Curte. În acel moment, ne găseam într-o situaţie cu totul stupidă: dosarele fără parlamentari rămîneau la PNA, iar cele cu parlamentari erau trimise la Parchetul General. În unele cazuri, dosarele trebuiau sparte în mai multe bucăţi, în funcţie de persoanele implicate. În disperare de cauză, Macovei a recurs la această ordonanţă prin care PNA era transferat în cadrul Parchetului General, ca Departament Anticorupţie (pentru a respecta decizia Curţii Constituţionale), dar păstrînd statutul excepţional al procurorilor de acolo şi autonomia de decizie (pentru a respecta doleanţa Comisiei: dacă tot aţi făcut-o, puneţi-o la lucru!). Deşi e complicată, povestea are un substrat simplu: sistemul reacţionează prin chichiţe faţă de pericolul de curăţenie. De cînd a intrat în vigoare ordonanţa, DNA a făcut mutări spectaculoase, dar respingerea sa la Senat însemna că DNA redevine PNA, care îşi împarte dosarele cu Parchetul General. Şi Delegaţia de la Bucureşti, şi oamenii de la Bruxelles au reacţionat imediat pentru că vedeau date peste cap evoluţii apreciate de ei anterior. Asta vine pe fondul unei impresii extraordinare pe care a reuşit să o lase Monica Macovei acolo. Pot depune mărturie pentru asta pentru că am avut recent posibilitatea de a mă întîlni cu diverse persoane care lucrează cu România la Comisie. Din păcate, aranjamentul e de aşa natură încît nu pot cita conţinutul discuţiilor. Chiar şi pentru mine, care am scris în general favorabil despre doamna Monica Macovei, a fost mai mult decît o supriză să văd cît de bine e văzută acolo. Pentru funcţionarii din eşalonul doi al Comisiei, Macovei a însemnat cu totul altceva faţă de ce erau obişnuiţi să întîlnească în România. Rodica Stănoiu îi ignora şi înşela, Cristian Diaconescu a fost mai binevoitor, dar nu i-a convins că ar avea vreun control asupra a ce se întîmpla aici. Aşa că, în mandatul Diaconescu, au existat întîlniri protocolare, europenii primeau rapoarte oficiale şi apoi erau anunţaţi că s-au mai adoptat nişte legi. De altfel, la finele lui 2004, Directoratul respectiv a dat aviz negativ încheierii negocierilor cu România (şi nu a fost singurul domeniu în care experţii au recomandat asta; doar decizia politică a lui Günter Verheugen a dat peste cap recomandările lor, fapt pentru care unii dintre ei îi mai poartă încă pică "prietenului domnului Năstase"). Macovei a schimbat complet peisajul. A adoptat o tactică de gospodină eficientă: vizite dese, indicatori clari pentru ce va face în perioada următoare, apoi ce a făcut sau nu a făcut şi de ce. Pe scurt, Macovei a făcut acolo mai degrabă figură de funcţionar european (ştie ce are de făcut şi face) decît de ministru balcanic (se face că ştie, promite mult şi nu face nimic). Nu-mi rămîne decît să regret de două ori că nu pot cita impresiile despre ministrul Justiţiei, oricum nu ţin minte să-mi mai fi vorbit cineva vreodată despre un oficial român în astfel de termeni. De aceea, nu am fost deloc surprins să văd ce reacţii chiar vehemente pentru standardele diplomatice a stîrnit votul din Senat. Purtătoarea de cuvînt a lui Oli Rehn l-a calificat ca pe o lovitură dată luptei anticorupţie, ameninţînd voalat că situaţia va fi reflectată în raportul din aprilie-mai. Ambasadorul Marii Britanii a mers mult dincolo de uzanţele tradiţionale, spunînd că "peştii se zbat să scape din năvodul lui Morar şi Macovei". Am fost întrebat la Bruxelles dacă nu cumva Macovei e în situaţia lui Gorbaciov: e mai binevăzută afară decît acasă. Cred că acum este aşteptat un mesaj clar de la Bucureşti: reprezintă Monica Macovei statul român sau va fi trădată de politicieni? Comisia evaluează în aceste zile România ca stat, cu pe Macovei ca persoană. Adică şi Senatul, şi politicienii săi, între care Ion Iliescu spune că Macovei e "o abuzivă". Nu ştiu de ce l-a găsit tocmai acum pe preşedintele Băsescu pofta de consultări, cînd decizia sa trebuia să fie fermă şi rapidă, întorcînd votul Senatului, cum îi dă dreptul Constituţia. Nu îmi dau seama ce o fi de consultat pe această temă. Din cîte aud, se pare că preşedintele Băsescu, după ce a fost ferm ca Macovei să ajungă în guvern, s-a cam plictisit de oengiştii prea băgăcioşi. Într-un interviu pentru Cotidianul, Karen Fogg, primul şef de delegaţie UE la Bucureşti, spune despre ministrul Justiţiei: "Este foarte neplăcut pentru ea şi pentru România dacă o singură persoană este văzută ca simbol al reformei. Nimeni nu poate face reforma de unul singur". De fapt, aceste zile trebuie să arate dacă Macovei a înaintat prea repede, cum se întîmpla uneori în războiele premoderne: cavaleria avansa prea rapid şi pierdea contactul cu trupele. Se întîmpla ca, pierdută în ceaţă, cavaleria să fie măcelărită de inamici.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Povestea care sparge tiparele în Japonia tradiționalistă. Cum a devenit o însoțitoare de bord prima femeie la conducerea Japan Airlines
Numirea în ianuarie a lui Mitsuko Tottori la conducerea Japan Airlines (JAL) a provocat un adevărat șoc în lumea afacerilor din această țară. Nu numai că Tottori era prima femeie aflată la conducerea companiei aeriene, dar își începuse cariera ca membru al echipajului de cabină.
image
„Era doar o chestiune de timp”: Eminem îl ucide pe alter ego-ul Slim Shady în noul album VIDEO
Unul dintre marile alter ego-uri din pop ar putea avea un sfârșit macabru, Eminem anunțând primul său album de după cel din 2020, intitulat „The Death of Slim Shady (Coup de Grâce)”, relatează The Guardian.
image
Dispariția misterioasă a fiicei de 16 ani a unor magnați americani ai tehnologiei. Când a fost văzută ultima dată VIDEO
Mint Butterfield, fiica unor cunoscuți antreprenori din lumea tehnologiei, a dispărut în weekend. Tânăra de 16 ani a fost zărită pentru ultima dată duminică seara, în Bolinas, California, la nord de San Francisco.

HIstoria.ro

image
Justiția în România secolului al XIX-lea
Evoluția Ministerului Justiției urmărește, în linii mari, evoluția administrației autohtone, dar și pe cea a societății românești, în ansamblul său.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.