Bicentenarul Marx a devenit brusc interesant prin plecăciunea președintelui Comisiei Europene înaintea uriașei statui a părintelui comunismului, dăruită de chinezi ora­șului său natal.

Trier, din Renania Palatinat, în al cărui centru istoric va trona statuia în stil sovietic, înaltă de 4,4 metri (5,5 metri cu soclu cu tot), obține deja un frumos profit din faptul că l-a găzduit pe Karl Marx în primii săi 17 ani de viață. Anual, 150.000 de turiști chinezi se perindă pe la casa părintească a co-autorului Manifestului Partidului Comunist. De înțeles, deci, de ce Consiliul Municipal a acceptat, acum un an, cu o largă majoritate (42 pentru, 7 contra, 4 abțineri), cadoul Chinei. Acesta fusese propus încă din 2015, în perspectiva aniversării a două secole de la nașterea celui care a pus bazele ideologice ale unuia din totalitarismele criminale ale secolului XX, prelungite pe alocuri pînă în zilele noastre.

Dar nu despre sutele de milioane de morți în aberantul gulag care a pus stăpînire pe 40% din omenire a fost vorba la Trier. Nici despre destinele mutilate ale supraviețuitorilor, nici despre falimentul penibil al doctrinei marxiste. Predica egalitaristă a născut lagăre și a umplut gropi comune. La festivitatea de la Trier a prevalat, însă, nu urma de sînge a marxismului în istorie, ci un amestec ironic de pragmatism capitalist și confuzie morală. Argumentele în favoarea veselei serbări au mers de la deschiderea față de turiștii și investițiile chineze pînă la exonerarea aniversatului. „Marx nu e responsabil de toate atrocitățile de care moștenitorii săi prezumați trebuie să răspundă“, a declarat, la dezvelirea statuii, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Drept urmare, chipul lui Marx tronează acum, în Germania, pe diverse suveniruri, de la rățuște de baie și cești la bancnote de zero euro ori sticle de bere. Această cosmetizare a răului, pornind de la statuia pe care unii au denunțat-o a fi „calul troian“ al Chinei, a scandalizat Estul Europei. Și nu atît din cauza raportării regimului de la Beijing la părintele comunismului și la drepturile omului.

Președintele Xi Jinping l-a numit pe Marx „cel mai mare gînditor al timpurilor moderne“. Sub steagul roșu, China își vede alert de Noul Drum al Mătăsii. Care înseamnă achiziții și investiții în Europa, în ultimul deceniu, însumînd cel puțin 318 miliarde de dolari – cu 45% mai mult decît acţiunea similară a SUA în zonă, conform unei analize Bloomberg.

Ce deranjează mai ales în fostul bloc socialist sînt ambivalența şi relativismul practicate la vîrful UE, în dispreţul victimelor unei istorii injuste. 11 din cele 28 de ţări membre au cunoscut direct binefacerile marxismului. Aceste popoare au învăţat pe vieţile lor că „în locul revoluţiei emancipatoare s-au născut utopii concentraţionare“, după cum sintetizează Vladimir Tismăneanu eşecul „ca profet şi ca savant“ al lui Marx.

În anii ’90, noi, românii, ne despărţeam de trecut pe versurile lui Mircea Dinescu: „Bătrîne Marx, tu pe aceste meleaguri / vei fi degrabă bărbierit şi trimis la reeducare“. În alte părţi, mai ales în ţara lui natală, i-au fost demolate frenetic monumentele, într-o încercare tîrzie de exorcizare. Iată de ce nu putem rămîne impasibili la opţiunea dlui Juncker de a onora memoria marelui fiu al Trierului.

Dacă ajungeţi la statuia lui Marx, aprindeţi o lumînare pentru morţii ce-i împovărează memoria. 

Horia Blidaru este consilier politic la Parlamentul European.